Tag: Hidroelectrica

  • “Băieţii deştepţi” au cerut 870 mil. lei de la Hidroelectrica. Administratorul a respins cererile

    Singurul trader de energie care a solicitat despăgubiri ca urmare a denunţării contractelor bilaterale a fost Alpiq Romindustries, care a cerut 527,7 milioane de lei, a declarat luni Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al producătorului de energie.

    El a spus că restul firmelor au cerut despăgubiri pentru beneficii nerealizate în perioada în care Hidroelectrica a activat clauza de forţă majoră din cauza secetei.

    “Toate creanţele cerute de băieţii deştepţi au fost respinse în totalitate”, a spus Borza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a denunţat un contract cu Paroşeni, prin care a pierdut 253,6 milioane de lei în trei ani

    Hidroelectrica a încheiat contractul cu termocentrala Paroşeni în 2008, pentru o perioadă de zece ani. Potrivit Euro Insol, scopul acordului era asigurarea resurselor fnanciare pentru termocentrala Paroşeni pentru rambursarea unui credit de 80 milioane de euro. Hidroelectrica este în insolvenţă de la sfârşitul lunii iunie. În ultimele două luni Euro Insol a denunţat mai multe contracte de vânzare a energiei, întrucât au adus Hidroelectrica pierderi de 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum arată bilanţul lui Ponta după 100 de zile de guvernare

    “Este prematur sa fac un raport, il voi face inainte de alegerile din noiembrie, cand voi cere si votul oamenilor pentru a continua”, precizează Ponta, într-un comentariu publicat pe blogul său. El adaugă însă că ar putea face un mic raport preliminar numit “100 de zile de oprit marile jafuri produse de guvernele PDL”, în care ar figura la loc de cinste stoparea furturilor de la Hidroelectrica şi de la ANAF.

    Cea mai mare realizare a guvernării actuale, în opinia lui, este “oprirea furtului organizat politic de la Hidroelectrica”, prin decizia de a accepta un administrator special. Aşa au fost oprite “contractele cu băieţii deştepţi, care au produs, doar din 2010 cand au fost prelungite de Videanu, peste 1 mld. euro pagubă”, a fost oprită politizarea societăţii şi a fost pregatită compania pentru listarea la bursă la valoarea adevărată a ei.

    O a doua realizare ar fi ruperea “reţelei de crimă organizată de la ANAF (promovată de Gheorghe Falcă şi grupul de la Arad, cu protecţia directă a lui Traian Băsescu)”. Rezultatul: doar în trimestrul al doilea, potrivit lui Ponta, încasările la buget au crescut cu 1,2 mld. lei faţă de primul trimestru.

    “Deci, simplu: 1,2 mld. euro de la Hidroelectrica şi 1,2 mld lei de la ANAF!”, conchide premierul.

    “Pot să adaug uşor cca 50 mil. euro prejudiciu la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate produse de activitatea ilegală de anul acesta a fostului preşedinte Duţa (alt protejat al lui Videanu şi al PDL) – sau 50 mil. lei furate de Funeriu la Ministerul Educaţiei sub pretextul organizării clasei pregătitoare, sau 200 milioane de euro deja contractaţi de dna Udrea şi Ministerul Dezvoltării la faimosul PNDI, ca să nu mai reamintesc de cei 600 milioane lei pe care MRU i-a dat ca ‘şpagă’ înainte de campania electorală de la locale către primarii PDL; şi putem continua acest raport!”

    La preluarea guvernării, după moţiunea de cenzură care a scos din funcţie guvernul Ungureanu la 27 aprilie, guvernul Ponta avusese ca prioritate iniţială realizarea unor audituri detaliate la fiecare minister, pentru a dovedi proasta guvernare şi ilegalităţile comise de PDL. Acest obiectiv a fost realizat însă doar parţial, întrucât campania de suspendare şi demitere a preşedintelui Traian Băsescu a acoperit mediatic orice alt subiect.

  • Salariul mediu în Hidroelectrica,1.643 euro. Angajaţii primesc 70 de beneficii. Un şofer are salariu brut de 9.900 lei

    “Contractul colectiv de muncă în Hidroelectrica, încheiat în 2005 şi care expiră în 2014, are multe anomalii, este împovărător pentru indicatorii financiari ai companiei şi încurajează nemunca”, a declarat vineri într-o conferinţă de presă Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judicar al Hidroelectrica.

    Euro Insol a publicat vineri raportul privind cauzele care au dus la intrarea în insolvenţă a companiei de stat, cel mai mare producător de energie din România. Conform raportului, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă din cauza vânzărilor de energie către “băieţii deştepţi”, managementului deficitar, investiţiilor neperformante şi secetei prelungite, dar şi a altor factori, precum costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă şi achiziţia de energie de la terţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica cere scăderea livrărilor pe piaţa reglementată şi adaosuri mai mici la distribuitori

    Solicitările vin în contextul situaţiei dificile a companiei, aflată în insolvenţă, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi-a dat acordul de principiu cu privire la modificările propuse. Hidroelectrica are datorii de un miliard de euro şi profituri nerealizate de 1,1 miliarde euro în ultimii şase ani din contractele bilaterale şi pe piaţa reglementată, înregistrând pentru prima dată de la înfiinţare pierderi în primul semestru al anului în curs. În plus, în august producţia s-ar putea atinge un minim istoric, iar ponderea producţiei livrată pe piaţa reglementată ajunge, pentru prima dată, la 50% din producţie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ponta: Hidroelectrica va reveni în toamnă pe piaţa normală a energiei, curăţată de probleme

    El a arătat că măsura luată la Hidroelectrica constituie unul dintre cele mai importante mesaje pentru “o viaţă economică neinfluenţată politic” şi va deschide procedurile pentru reforme structurale, precum vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute de stat la societăţile din energie. “Măsura care s-a luat va duce în această toamnă la revenirea pe piaţa normală a celui mai mare jucător din zona energiei, curăţat de ceea ce îl împiedica să acţioneze normal, şi cred că această realizare va fi unul dintre cele mai importante mesaje pentru o viaţă economică sănătoasă neinfluenţată politic şi de alte interese şi va deschide practic procedurile pentru refrormele structurale, punerea pe piaţă a pachetelor de acţiuni de la societăţile din energie şi tot ceea ce ne-am angajat cu instituţiile internaţionale, reforme structurale care au întârziat foarte mult şi care afectează viaţa economică a României”, le-a spus premierul reprezentanţilor investitorilor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Şedinţă CSAT la ora 14.00. Atentatul din Bulgaria şi situaţia Hidroelectrica, pe ordinea de zi

    Administraţia prezidenţială a anunţat că preşedintele interimar, Crin Antonescu, a convocat pentru joi, la ora 14.00, o şedinţă a CSAT. Conform sursei citate, ordinea de zi a şedinţei CSAT de joi cuprinde două puncte: “implicaţiile asupra situaţiei de profil antiterorist din România a atentatului terorist de la Burgas, Bulgaria” şi “notă privind situaţia juridică şi economică a Societăţii Comerciale Hidroelectrica SA”. Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri seară, că a discutat cu preşedintele interimar Crin Antonescu despre explozia de la aeroportul din Burgas (Bulgaria) şi că este posibil ca CSAT să se reunească în şedinţă, deoarece este vorba de o problemă de siguranţă naţională aflată în apropiere de România.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • ArcelorMittal: Contractele cu Hidroelectrica sunt legale. Nu putem cumpăra energie de la supermarket

    “Colaborăm cu autorităţile române pentru a demonstra că nu e un caz de ajutor de stat. Noi nu suntem traderi de energie, folosim energia pentru a face producţie. Şi suntem un consumator mare, consumăm în mod constant 200 de megawaţi pe zi. Nu este o marfă pe care să o cumpărăm de la supermarket. Avem nevoie de stabilitate”, a afirmat Ribo.

    Comisia Europeană a ajuns la concluzia preliminară că două contracte bilaterale încheiate între Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi constituie, probabil, ajutor de stat ilegal şi a început procedura oficială de investigare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernele trec, acordurile cu FMI rămân. Până când?

    Obişnuinţa de a gândi în termeni politici şi nu economici a dominat, ani de-a rândul, discuţiile despre acordurile cu FMI, ajunse un fel de fatalităţi enigmatice, abătute pe capul României fie pentru că un guvern de o anumită culoare politică era incapabil să conducă ţara, fie pentru că un guvern sau altul era incapabil să se opună presupuselor conspiraţii străine contra ţării. Ieşirea (cu scântei) a guvernului Tăriceanu, în 2005, din acordul de atunci cu FMI a fost salutată în România ca o dovadă binevenită de independenţă, pentru ca în 2009, când relaţia cu instituţia de la Washington a fost reluată în epoca Boc, să iasă la iveală dezastrul economic real acumulat în scurta epocă de independenţă.

    În urmă cu câteva luni, guvernatorul BNR reflecta public pentru prima oară că după ce actualul acord se termină, adică în martie 2013, cel mai bine ar fi să nu mai încheiem încă unul. “Ar însemna că lucrurile merg bine şi că nu mai avem nevoie de un profesor. Dacă te lungeşti într-un asemenea acord, nu e un mesaj bun”, spunea Mugur Isărescu, adăugând că noile ancore externe după 2013 ar urma să fie doar tratatele cu UE. Între timp, premierul Victor Ponta avea să reflecteze la rândul lui că poate ar fi bine să semnăm un nou acord preventiv cu FMI în 2013, cu aceeaşi funcţie a celui actual, adică de “certificat de sănătate” bun de arătat pieţelor financiare. Cât despre preşedintele Traian Băsescu, faptul că după acordul din 2009-2011 a urmat cel actual a fost promovat şi asumat explicit ca o cale de a-i împiedica pe viitorii guvernanţi de la alte cheltuieli bugetare fără număr, inclusiv în caz că el n-ar mai fi la putere.

    De fapt însă, “certificatul de sănătate” al FMI n-a existat niciodată: întotdeauna a fost vorba, pe de o parte, de o componentă de tratament pur şi simplu (cum s-a întâmplat din 2009 până în 2011, când am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de circa 8% din PIB la unul de circa 3%), pe de altă parte de o convalescenţă sine die – aşa cum este acum, când, conform teoriei FMI, după stabilizarea fiscală trebuie să urmeze o serie de privatizări şi dereglementări la capătul cărora se găseşte idealul creşterii economice perfect sustenabile, cu retragerea aproape totală a statului din economie. Iar cum din 2010 încoace, ideea de boală a căpătat şi un chip – sperietoarea Grecia -, respectarea de la un trimestru la altul a ţintelor fiscale asumate cu FMI a ajuns prima grijă grijă şi principalul motiv de mândrie pentru toate guvernele, fie că s-au numit Boc, Ungureanu sau Ponta. Frica a păzit şi va păzi bostănăria în continuare, indiferent cât de intense ar fi crizele politice interne ori cât de diferite ar fi culorile politice ale guvernanţilor.

    “Dacă scena politică în mod tradiţional turbulentă din România a fost în general ignorată de pieţe, ca zgomot de fond, de data aceasta ofensiva spre putere a USL e suficient de serioasă încât să creeze condiţiile pentru o depreciere durabilă a leului. Din fericire însă, Guvernul a fost foarte atent să evite comparaţiile cu Ungaria şi discuţii furtunoase ca ale lui Viktor Orban cu finanţatorii internaţionali”, observă Mateusz Szczurek, economist-şef pentru ECE în cadrul ING Bank, comentând deprecierea bruscă a leului cu ocazia demersurilor de suspendare a preşedintelui Băsescu. “Dimpotrivă chiar, ţinta de deficit convenită cu FMI a fost îndeplinită în prima parte a anului, după cum spune ministrul de finanţe Florin Georgescu (deşi ni se pare destul de surprinzător, ţinând cont de rezultatele din ianuarie-mai), iar premierul Victor Ponta a promis demisia miniştrilor care nu vor respecta angajamentele faţă de FMI”, constată Szczurek.

    Ca să reamintim cum stă situaţia, pentru ca ţinta de deficit bugetar de cel mult 2,2% din PIB pentru acest an să fie atinsă, după ce pe primele cinci luni a ajuns deja la 1,2%, deficitul ar trebui să fie doar în jur de 1% din PIB în perioada iunie-decembrie. Efortul va fi mare, având în vedere nu numai perioada electorală, ci şi faptul că în toţi anii, cheltuielile bugetare cresc de obicei în a doua parte a anului. La aceasta se adaugă chestiunea arieratelor la buget, care au reînceput să crească începând din primul trimestru, conform ultimului raport al FMI, publicat săptămâna trecută (vezi grafic). Misiunea FMI pentru următoarea evaluare a acordului vine în România la 24-25 iulie, iar în funcţie de rezultatele discuţiilor, potrivit ministrului Georgescu, va urma rectificarea bugetară şi “vom şti exact care vor fi sumele redistribuite în cadrul bugetului, cine e cu plus şi cine e cu minus”.

    Aceeaşi frică păzeşte bostănăria în relaţia cu FMI şi în cazul celei de-a doua componente a “certificatului”, respectiv convalescenţa – restructurarea şi privatizarea companiilor de stat. Numai că aici, deşi niciodată autorităţile nu s-au opus deschis Fondului, cu argumentul teoretic legitim că ar vrea să păstreze în administrarea statului active esenţiale din energie sau transporturi, toate guvernele au adoptat tacit aceeaşi tactică de tergiversare. O comparaţie între scrisoarea de intenţie a guvernului Boc din iunie 2011, adică la prima evaluare a acordului actual, şi cele ulterioare e instructivă. Autorităţile promiteau acum un an că vânzarea prin bursă ori către investitori strategici a pachetelor statului la Petrom (10%), Transelectrica, Transgaz, Romgaz (câte 15%) şi Oltchim se va face până la sfârşitul lui 2011, iar la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor fi vândute pachete minoritare până la sfârşitul lui mai, respectiv iunie 2012.

  • Hidroelectrica vrea creşterea cu 74% a preţului la energia vândută prin contracte reglementate

    Compania vinde energie atât pe piaţa reglementată, cât şi pe cea concurenţială sau prin contracte bilaterale. Tarifele pe piaţa reglementată (populaţia şi micii consumatori non-casnici) sunt stabilite de către ANRE. Comparativ, compania vinde “băieţilor deştepţi” energie la un preţ mediu de 130 lei/ MWh, uşor peste costul de producţie. Reprezentanţii companiei de stat, aflată în insolvenţă, au anunţat la finele anului trecut că au cerut ANRE să permită majorarea, de la 1 ianuarie, a tarifelor reglementate la care compania livrează energia, cu până la 50%, din cauza creşterii costurilor.

    Mai multe pe mediafax.ro