BusinessMagazin

Tag: grup

  • Un nou scandal de mită la Ericsson. Compania suedeză anunţă că angajaţii săi ar fi dat bani grupului extremist Statul Islamic (ISIS) pentru a avea cale liberă prin Irak

    Acţiunile companiei suedeze Ericsson au scăzut cu peste 10% miercuri la bursa din Stockholm după ce producătorul de echipamente de telecom a dezvăluit că este implicat într-un nou caz de mită – de această dată unul care a făcut rapid înconjurul lumii, în condiţiile în care banii ar fi ajuns la una dintre cele mai cunoscute grupuri extremiste la nivel global – Statul Islamic (ISIS), scrie presa internaţională, citând un raport al firmei şi un interviu oferit de şeful Ericsson publicaţiei de business suedeze Dagens Industri.

    Mita ar fi fost plătită în 2018, iar o anchetă ar fi fost iniţiată în 2019 după ce deconturile depuse la contabilitate au fost clasificate drept suspecte. Compania nu a făcut publică situaţia la acea dată.

    Ericsson suspectează că unii dintre angajaţii săi din Irak ar fi mituit membri ai grupului armat ISIS pentru a avea acces pe anumite drumuri din ţară, a declarat directorul executiv al companiei Borje Ekholm. „Cu mijloacele pe care le avem, nu am reuşit să stabilim destinatarii finali ai acestor plăţi”, a adăugat el.

    Ericsson a precizat că au fost identificate scheme de plată şi tranzacţii în numerar care „au creat potenţial riscul de spălare a banilor”, dar „ancheta nu a putut identifica că vreun angajat Ericsson a fost direct implicat în finanţarea organizaţiilor teroriste”.

    Câţiva angajaţi au părăsit compania ca urmare a anchetei, „şi au fost luate mai multe alte măsuri disciplinare şi alte măsuri de remediere”, a anunţat Ericsson în declaraţie.

    Compania a precizat că a ales să dezvăluie detalii despre ancheta de acum doi ani abia acum pentru că a primit solictări detaliate despre subiect de la presa suedeză şi internaţională.

    Nu este prima oară când numele Ericsson este legat de cazuri de corupţie / acordare de mită. În 2019, Ericsson a convenit cu Departamentul de Justiţie al SUA să plătească mai mult de 1 miliard de dolari pentru a rezolva o serie separată de anchete privind corupţia, inclusiv mituirea oficialilor guvernamentali care a avut loc de-a lungul mai multor ani în ţări precum China, Vietnam şi Djibouti.

  • Gigantul japonez Mitsui lansează o criptomonedă legată de valoarea aurului, pe care o va vinde către investitorii de retail. O monedă ZPG echivalează cu un gram de aur

    Compania de trading Mitsui & Co, parte a gigantului japonez Mitsui, plănuieşte lansarea unei criptomonede a cărei valoare va fi legată de valoarea aurului, potrivit informaţiilor publicate pe Nikkei Asia.

    Moneda ar putea fi lansată chiar şi luna aceasta şi se va numi ZipangCoin (ZPG). Aceasta va fi vândută către investitorii de retail, iar preţul ei va fi legată de preţul aurului exprimat în yeni japonezi, procurat de Mitsui de pe bursa metalelor din Londra.

    Preţul unei monede ZPG va fi echivalent cu preţul unui gram de aur şi va fi garantat de Sumitomo Mitsui Banking Corporation, un gigant financiar cu active de peste 1.800 de miliarde de dolari, care face parte tot din grupul Mitsui.

    ZPG ar putea fi prima monedă digitală corelată cu aurul în Japonia, însă nu şi prima din lume. Corelarea cu aurul ar putea face ca ZPG să fie mai mult o criptomonedă stabilă.

    Iniţial, moneda va fi oferită printr-o platformă de exchange construită de grupul Mitsui împreună cu Seven Bank şi alţi jucători. Mai mult, Mitsui plănuieşte să utilizeze moneda ZPG ca instrument e plată care ar putea fi folosit la retailerii afiliaţi grupului prin intermediul unei aplicaţii mobile.

    Trebuie menţionat că moneda va funcţiona pe un blockchain privat, spre deosebire de monede precum BTC sau ETH. Blockchainurile private pot controla cine participă la reţea.

  • Surpriză pe piaţa auto: Visual Fan Braşov, grupul care deţine brandul de electronice Allview, lansează un automobil electric, prezentarea noului model urmând să aibă loc pe 16 decembrie

    Visual Fan (simbol bursier ALW), compania care deţine brandul de dispozitive electronice Allview, controlată de Lucian Peticilă, îşi anunţă intrarea pe piaţa automobilelor electrice, conform unui document publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „În ultimii ani, industria IT a cunoscut un grad de dezvoltare şi inovare din ce in ce mai accentuat, fapt constatat şi în cadrul industriei auto. Tot mai multe companii din domeniul tehnologiei s-au îndreptat spre piaţa maşinilor electrice, iar pe de altă parte, industria auto a manifestat o tendinţă de electrificare accentuată, maşinile devenind din ce in ce mai automatizate si tehnologizate”, reiese din document.

    Demararea proiectului se va realiza prin deschiderea unei noi companii, Visual EV SRL, al cărei principal obiect de activitate va fi distribuţia de maşini electrice, cu un capital deţinut în proporţie de 95% de Visual Fan.

    „Prin lansarea acestei noi linii de business ne dorim să fim parte încă la început din tranziţia către o mobilitate mai curată şi mai durabilă, dintr-un viitor sustenabil, în care calitatea aerului va conta tot mai mult. În cei aproape 20 de ani de activitate, compania Visual Fan a anticipat tendinţele şi a înţeles nevoile consumatorilor, venind în întâmpinarea acestora cu produse adaptate solicitărilor primite din piaţă. În prezent, ne confruntăm cu această tendinţă de deplasare a companiilor din tehnologie către industria auto, ca urmare a gradului ridicat de inovare si tehnologizare a autovehiculelor”, spune Lucian Petricilă, CEO al Visual Fan şi Visual EV.

    Primul model de maşină va fi prezentat în cadrul evenimentului de lansare, programat pe 16 decembrie 2021 la showroom-ul Brady Auto Center din Bucureşti, primul dealer al Visual EV. Noul model va fi expus în cadrul showroom-ului începând cu data lansării.

    Acţiunile ALW s-au apreciat cu 1,1% în ultima lună, pe un rulaj de circa 520.000 de lei. Capitalizarea ajunge la 140 de milioane de lei. Compania este deţinută în proporţie de 82,8% de Lucian Petricilă.

     

  • Peste 50% dintre persoanele chestionate într-un sondaj iSense Solutions au subliniat nevoia de a găsi pe piaţa locală carne de pui bio. Cum profită producătorii din agribusiness de aceste tendinţe

    Grupul Carmistin, unul dintre principalii jucători de pe piaţa agribusiness din România şi deţinătorul „singurii unităţi locale de producţie de pui cu autorizaţie bio”, anunţă că a lansat o nouă gamă de carne de pui bio, sub brandul La Provincia.

    Lansarea gamei „Puiul Bio” a venit în urma efectuării unui studiu online derulat în martie 2021 împreună cu iSense Solutions pe un eşantion de 800 de persoane din mediul urban. Peste 50% dintre persoanele chestionate au subliniat nevoia de a găsi pe piaţa din România produse din carne de pui bio. „Consumatorii cărora ne adresăm sunt cei care sunt orientaţi spre un stil de viaţă echilibrat, care la cumpărături fac alegeri stricte, aliniate cu principiile unei alimentaţii sănătoase”, afirmă Ligia Smădu, marketing manager Grup Carmistin. Noua gamă va comercializa pui crescuţi tradiţional, în aer liber, în spaţii de minimum 4 mp pentru fiecare pasăre, şi hrăniţi doar cu cereale organice. Compania intenţionează să listeze noua gamă în toate lanţurile de retail din România, începând cu Lidl, unde produsele vor fi disponibile din acest weekend.

    Potrivit reprezentanţilor Carmistin, la nivelul grupului, lansarea noii game „face parte din linia strategică de producţie a hranei sănătoase prin procese sustenabile, conduse în corelare cu diminuarea emisiilor de carbon”. Mare parte dintre terenurile cultivate, pe care compania îşi desfăşoară activitatea, sunt deja convertite în culturi bio, întreţinute cu sisteme moderne de irigaţie. „Fără investiţii majore, companiile româneşti nu îşi vor putea asigura competitivitatea faţă de concurenţa internaţională şi nu vor putea implementa politici sustenabile de dezvoltare”, sunt de părere reprezentanţii businessului.

    Înfiinţat în anul 2000 de familia Paraschiv, Grupul Carmistin este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa agribusiness şi de procesare a cărnii din România. Totodată, este unul dintre puţinele holdinguri agricole care integrează în proporţie de 90% lanţul de producţie agrozootehnic, începând de la cultivarea cerealelor, producţia de furaj, creşterea animalelor, până la producţie, procesare şi distribuţie de produse şi preparate din carne.

  • Gigantul farmaceutic Johnson & Johnson, cu o capitalizare de 500 mld. dolari, anunţă că se va împărţi în două companii publice diferite. Acţiunile, creştere de 3% în premarket

    Acţiunile Johnson & Johnson (JNJ) au crescut după ce grupul american a declarat că se va împărţi în două companii publice. Astfel, o societate se va concentra asupra medicamentelor şi produselor medicale, iar cealaltă se va axa pe produse de consum, relatează Bloomberg.

    Gigantul din industria medicală se va desprinde de divizia de consum într-un interval cuprins între 18 şi 24 de luni. Divizia s-a confruntat cu o serie de procese adresate mai multor produse, precum pudra de bebeluşi, care a fost asociată cu mai multe tipuri de cancer la ovare.

    Vineri, acţiunile JNJ creşteau cu 3% în premarket.

    De-a lungul timpului, braţul farmaceutic a fost cel mai bun performer din cadrul Johnson & Johnson. Divizia de medicamente a generat 55% din totalul vânzărilor de anul trecut, 28% venind din segmentul de dispozitive medicale, iar 17% din sectorul dedicat produselor de consum. Per total, JNJ a înregistrat venituri de 83 de miliarde de dolari în 2020, iar analiştii estimează vânzări de 94 de miliarde de dolari în 2021.

    În prezent, societatea analizează alternativele pe care le implică împărţirea, spune CFO-ul Joseph Wolk.

    „Încă suntem în fazele incipiente. Luăm în calcul atât o opţiune de tip «spin», cât şi un IPO (ofertă publică iniţială – n.r.) prin splitare”. Va mai dura ceva timp până vom vedea ce ne indică piaţa.”

    Acţiunile JNJ s-au apreciat anul acesta cu doar 3,6%. Între timp, rivalii de la Pfizer au obţinut un plus de 36%, iar Merck şi Moderna sunt pe plus cu 77%, respectiv 102%.

    Decizia companiei vine după ce General Electric a anunţat că se va împărţi în trei entităţi. Deşi conglomeratele americane formate din businessuri diferite erau destul de numeroase la un moment dat, tot mai multe companii consacrate, care au dominat mediul de business la nivel global, decid să îşi divizeze afacerile în entităţi mai mici, în aşa fel încât executivii să poată răspundă mai rapid în faţa trendurilor economice şi preferinţelor clienţilor.

    Johnson & Johnson are o valoare de piaţă de aproape 500 de miliarde de dolari.

     

  • Cum a reuşit o constănţeancă să ajungă la conducerea unui gigant mondial cu afaceri de 10 miliarde dolari şi cu peste 40.000 de angajaţi

    „Niciodată în cariera mea obţinerea unui titlu nu mi-a fost compas. Nu am aplicat pentru niciunul din rolurile mele anterioare şi nici să fiu CEO”, descrie Angela Creţu modul în care spune că s-a raportat la reuşitele sale profesionale. Şi nu au fost puţine, în contextul în care din momentul în care a început să lucreze pentru Avon în Constanţa, în urmă cu aproximativ 21 de ani, a evoluat în salturi spectaculoase.

    Cel mai recent rol pe care l-a obţinut, de CEO al Avon, a ţinut titlurile publicaţiilor de business în luna ianuarie – şi nu doar pe ale celor din România, ci din toată lumea. Compania anunţa atunci că executivul român a preluat conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce a în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Tranzacţia, evaluată la 2 miliarde de dolari, a creat cea de-a patra companie de cosmetice din lume, cu 3.200 de magazine din întreaga lume şi cu o prezenţă în 100 de ţări. Anterior, producătorul de cosmetice brazilian a cumpărat The Body Shop într-o tranzacţie estimată la 1 miliard de euro, de la grupul francez L’Oréal, în 2017. Noua companie are venituri anuale de peste 10 miliarde dolari şi peste 40.000 de angajaţi, cifre care o plasează pe Angela Creţu în fruntea clasamentului românilor care conduc afaceri peste hotare.

    Dacă nu funcţiile, care au fost însă obiectivele după care s-a ghidat?

    „Am căutat să creez experienţe deosebite pentru mine şi echipele din care am făcut parte, descoperind noi pieţe, noi categorii, inovaţii în modelul de business. Am fost liberă de constrângerile unei ambiţii pentru titlu sau pentru alte diverse beneficii, concentrându-mi întreaga atenţie către succesul oamenilor mei şi al misiunii dedicate femeilor ale cărei valori le împărtăşesc pe deplin”, răspunde Angela Creţu, vorbind despre reperele după care s-a ghidat în carieră. Chiar dacă aproape în fiecare săptămână este altundeva în lume, potrivit datelor de pe reţeaua de joburi LinkedIn, îşi face timp să răspundă şi întrebărilor pe care Business MAGAZIN i le-a trimis – de altfel, spune că găsirea timpului pentru tot ce îşi propune este unul dintre „exerciţiile“ pe care le-a deprins  până acum.

    Reuşitele în carieră s-au ţinut lanţ pentru Angela Creţu. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE, Creţu a început să lucreze la Avon în 1999. Ea s-a angajat atunci ca area sales manager al companiei în Constanţa, de unde, în câţiva ani a evoluat înspre conducerea operaţiunilor de pe piaţa din România, funcţie pe care a ocupat-o patru ani şi jumătate. În ultima parte a mandatului de conducere a Avon România se ocupa şi de coordonarea pe plan regional (zece ţări) a operaţiunilor companiei.  În 2009, la 34 de ani, devenea cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria Avon.

    Rolul respectiv îi aducea în responsabilitate echipa ce se ocupa de crearea şi punerea în practică a noilor tehnologii ale companiei şi presupunea mutarea sa la New York. În 2011 a devenit director general al filialei Avon din Rusia, în cadrul celei unei ample reorganizări a conducerii companiei americane cu activităţi în vânzările directe de produse cosmetice. În februarie 2015, Angelei Creţu i s-au extins atribuţiile, fiind numită şi director general pentru Turcia, dar şi vicepreşedinte în Africa şi Orientul Mijlociu, devenind una dintre cele mai bine plătite românce din istorie şi cea mai bine poziţionată româncă expatriată de până atunci. Din octombrie 2016 şi până la începutul acestui an a fost vicepreşedinte al grupului Avon pentru Europa Centrală,  de unde a făcut saltul în noul său rol.

    Nu e de mirare că acum, privind retrospectiv, îşi descrie parcursul profesional, ca fiind „intens, bogat în experienţe inedite cât pentru zeci de vieţi”. Totuşi, spune că activitatea ei în cadrul Avon i-a dat sens, dincolo de responsabilitatea ei de a aduce profit acţionarilor. „Sensul vine cu faptul că în Avon sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor – iar asta m-a ţinut implicată şi cu sufletul, nu numai cu mintea şi timpul meu”, povesteşte Angela Creţu.

    Se consideră norocoasă pentru experienţa sa profesională şi spune că această companie i-a schimbat viaţa: „Călătoria profesională m-a trecut de la roluri de vânzări la roluri de strategie, de la un rol de manager până la cel de group vice president şi acum de CEO. Am lucrat în Europa Centrală şi de Est, în Africa şi Orientul Mijlociu şi în America, am condus grupuri cu cifre de afaceri de miliarde de dolari şi am legat prietenii pe viaţă în mai multe colţuri ale lumii. M-am îmbrăcat cu tricouri roz în lupta împotriva cancerului de sân şi spirit învingător pentru drepturile femeilor la frumuseţe şi demnitate, dar şi cu abaya şi cap plecat cu modestie, am îmbrăţişat culturi noi şi am adus schimbare în fiecare mediu în care am lucrat. Din America în Arabia Saudită, din Rusia în Africa de Sud, de la femei umile la femei puternice, am trăit experienţe care mă ţin iremediabil îndrăgostită de ceea ce fac în Avon, indiferent de rolul avut în companie în ultimii 21 de ani”, îşi descrie ea parcursul de până acum.

    Povesteşte că nu s-a concentrat niciodată pe mişcări verticale în carieră, ci pe experienţe noi: „Curajul de a experimenta şi de a înainta în situaţii foarte grele mi-a deschis oportunităţi la care nu am visat vreodată”. Experi­enţele marcante pentru cariera ei sunt conectate, spune ea, cu proiectele de inovaţie, cu deschiderile de pieţe noi, leadershipul în culturi foarte diferite de a noastră, managementul unor situaţii de criză fără precedent şi adaptarea la condiţii volatile de piaţă.

    Angela Creţu mai povesteşte şi că, până la 30 şi ceva de ani, a învăţat din greşelile făcute, iar ulterior s-a eliberat de fricile de până atunci: „Am învăţat din greşeli, dar am reuşit pe la vreo 30 şi ceva de ani să mă eliberez de frici: de a-mi pierde jobul, de a nu fi promovată, de a nu fi plăcută de toată lumea. Cu fiecare eliberare mi-am recâştigat bucuria de a fi eu însămi, de a-mi trăi prezentul cu  intensitate şi de a construi relaţii autentice şi experienţe valoroase. Ca într-o lege ciudată a atracţiei, cu cât m-am concentrat mai puţin pe următorul titlu, cu atât mai mult mi-a accelerat avansul în carieră”, mai spune ea. Din parcursul său nu au lipsit nici provocările, iar lista acestora este una lungă: „Terorism, violenţe, ameninţări, reglementări schimbate peste noapte, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am avut pe toate în meniul surpriză al managerului în pieţe emergente. M-am dat cu un pas în spate, am pus siguranţa oamenilor pe primul locul şi restul proceselor într-o abordare structurată cu mintea la rece.

    CITITI AICI MATERIUALU INTEGRAL 

  • Retailul mare pariază pe antreprenorii mici. Grupul Iulius vrea să aducă în proiectele sale tot mai multe afaceri locale

    Într-o perioadă în care antreprenorii mici au fost printre cei care au avut cea mai mare nevoie de susţinere, nu doar cumpărăturile online au fost salvarea. În piaţa locală de retail au existat şi jucători mari care au hotărât să dea o mână de ajutor businessurilor fără prea mult istoric în spate, dar active în zona de producţie şi servicii.

    Iulius Group este unul dintre dezvoltatorii care au avut de-a lungul ultimului an şi jumătate, de la debutul pandemiei pe piaţa locală, mai multe iniţiative de susţinere a antreprenorilor de la zero, cu afaceri încă mici.

    Cel mai recent, Iulius a anunţat că derulează un program pentru susţinerea antreprenorilor locali sub numele Go Local. Cei interesaţi trec printr-un program de selecţie, iar la final businessurile alese primesc scutiri temporare de la plata chiriei pentru prezenţa în cadrul ansamblurilor Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara sau al reţelei Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava.

    „Chiar dacă am reuşit să navigăm cu bine perioada cea mai critică a pandemiei, reuşind să păstrăm continuitatea chiriaşilor noştri, ultima perioadă ne-a făcut să ne îndreptăm atenţia şi mai mult asupra businessurilor locale, care nu beneficiază de o expunere semnificativă. Ne-am dat seama că trebuie să acţionăm proactiv şi să punem umărul la crearea următoarelor reţele locale, naţionale sau, de ce nu, internaţionale, facilitând micilor antreprenori accesul în proiectele noastre. Pentru aceştia, accesul în proiecte comerciale consacrate este o barieră şi, din acest motiv, vrem să-i ajutăm să-şi valideze businessul, susţinându-i măcar pentru început“, spunea recent Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius.

    Programul are ca destinatari micii antreprenori din regiunile în care grupul Iulius este prezent prin proiectele sale, care nu au mai fost prezenţi în centre comerciale sau malluri. Câştigătorii beneficiază de avantaje precum scutirea temporară de la plata chiriei şi reduceri între 25-50%, flexibilitate la durata contractului, precum şi campanii de promovare şi consultanţă integrate, pachete de beneficii care pot ajunge până la o valoare totală de maximum 10.000 de euro.

    Dezvoltatorul imobiliar Iulius Group, deţinut de Iulian Dascălu, controlează pe plan local reţeaua de malluri Iulius, dar şi proiectele mixte Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara şi câteva clădiri de birouri.

    La începutul anului 2021, oficialii Iulius spuneau că alocă 25% dintr-o suprafaţă de retail de 6.000 de metri pătraţi suplimentari în proiectul Palas din Iaşi antreprenorilor şi producătorilor locali. Compania derulează o investiţie de 120 de milioane de euro pentru a extinde suprafaţa de retail a complexului din Iaşi. „Proiectul va include un concept de food market, cu restaurante, cafenele şi terase, o zonă de servicii, inclusiv medicale, dar şi locaţii ale producătorilor locali. Astfel, există oportunităţi pentru ca aceştia să facă parte dintr-un proiect unde vor lucra peste 5.000 de angajaţi, un public constant pentru businessurile lor, dar care va atrage şi locuitorii din proximitate. Există o preocupare încă de la formarea mixului de chiriaşi de a aloca spaţii pentru iniţiativele locale, fără a fi însă un criteriu de selecţie sau un target în prospectare“, spunea atunci Oana Diaconescu, head of leasing în grupul Iulius.

    În reţeaua de malluri Iulius, dar şi în proiectele Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, antreprenorii locali vin din diferite domenii, de la alimentaţie publică, restaurante şi cafenele până la modă şi servicii. Ponderea chiriaşilor locali în cadrul proiectelor Iulius raportat la suprafaţa ocupată este, în medie, de 15,5%, iar a celor naţionali – de 18,4%.

    La Palas Iaşi există o zonă dedicată special antreprenorilor locali, zonă care include de la concepte de carmangerii – cum sunt Meat Concept Store şi Kosarom, băcănia Cămara lui Baciu, cofetăria Blanca, patiseria Plăcintele Domneşti, produsele apicole Prisaca Bârnova până la servicii de utilitate cotidiană.

    Tot pentru susţinerea antreprenorilor locali, Iulius Group a demarat anul acesta construcţia celor două proiecte Family Market, două concepte care reunesc mai multe tipuri de spaţii, precum farmacie, spălătorie, mobile service, florărie, pet shop, coafor, produse pentru casă şi fashion, dar şi carmangerie, băcănie, brutărie, cofetărie, fast-food.

    Cele două dezvoltări sunt situate în judeţul Iaşi – în comuna Miroslava şi cartierul Bucium – şi vor fi finalizate în primul trimestru din 2022, potrivit datelor transmise de reprezentanţii dezvoltatorului.

    Împreună, cele două proiecte reprezintă o investiţie de peste 17 milioane de euro, care se realizează prin intermediul unei finanţări bancare acordate de CEC Bank.

    „La nivelul obiceiurilor de consum, în reţeaua Iulius se constată apetenţa consumatorilor pentru produse româneşti şi chiar locale în special în zona food & beverages şi servicii“, adaugă Oana Diaconescu.

    În total, toate proiectele imobiliare dezvoltate de Iulius Group – din care o parte sunt împărţite la nivel de acţionariat şi cu fondul sud-african Atterbury Europe – au generat anul trecut afaceri de 522 de milioane de lei, cu 12% mai puţin faţă de 2019. Tot cumulat, aceleaşi proiecte au adus un profit de 6 milioane de lei în 2020, de la 70 de milioane de lei în 2019 şi 434 de milioane de lei în 2018.

    La începutul anului 2021, oficialii Iulius spuneau că alocă 25% dintr-o suprafaţă de retail de 6.000 de metri pătraţi suplimentari în proiectul Palas din Iaşi antreprenorilor şi producătorilor locali.

    Family Market Bucium

     

  • Tranzacţia care schimbă piaţa de telecom din România: Orange pregăteşte anunţul preluării oficiale a fostului Romtelecom

    Orange, liderul pieţei de telecom din România, ar putea anunţa săptămâna aceasta preluarea oficială a pachetului majoritar de acţiuni al diviziei fixe a grupului Telekom România – fostul Romtelecom, o mutare cu un cost de 268 mil. euro prin care subsidiara grupului francez Orange devine un gigant cu afaceri anuale de aproape două miliarde de euro, aproape dublu faţă de competitorii săi. Orange a anunţat în noiembrie 2020 că a ajuns la un acord cu nemţii de la Deutsche Telekom pentru preluarea diviziei fixe a Telekom, însă abia acum au fost depăşite toate barierele legale şi operaţionale pentru ca fostul Romtelecom să treacă efectiv sub conducere franceză.

    Anunţul va sosi după ce în perioada 23-28 septembrie 2021 echipele tehnice ale grupului Telekom au lucrat contra cronometru pentru a finaliza una dintre cele mai importante sarcini generate de tranzacţia de vânzare: ruperea în două a sistemelor de IT dintre companiile de comunicaţii fixe şi mobile, şi întreruperea oricărei comunicări între sistemele de IT. Practic, în mai puţin de un an de zile, Telekom a fost nevoită să anuleze eforturile făcute începând cu anii 2013 / 2014 de a unifica sistemele celor două companii.

    După ruperea celor două infrastructuri de IT în două, mai multe module şi funcţionalităţi sunt asigurate din Grecia, de echipa grupului elen OTE, acţionarul majoritar, au precizat pentru ZF surse din industrie. “În aceste zile s-a produs segregarea finală a sistemelor de IT, iar pentru compania de telefonie mobilă unele servicii sunt asigurate acum din Grecia. Următoarele săptămâni vor arăta rezultatele acestei operaţiuni extrem de complexe, dacă sistemele vor funcţiona fără probleme”, a declarat pentru ZF o sursă din industrie.

    Francezii au luat o decizie şi în ceea ce priveşte echipa care va conduce fostul Romtelecom: poziţia de CEO a companiei va fi preluată de românul Andrei Popovici – un executiv cu experienţă în banking (BRCI Bank) şi consultanţă (McKinsey) care a fost recrutat în 2015 de Telekom, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie. El ocupă în prezent poziţia de director executiv vânzări locale şi operaţiuni clienţi în cadrul Telekom România.

    Urmăriţi aici un interviu acordat de Andrei Popovici pentru ZF: Am învăţat că sub presiune putem face mult mai multe decât credeam şi că automatizarea şi digitalizarea sunt cheie

    Parte din echipa de conducere a companiei va rămâne şi Ladislav Petényi, director executiv strategie, transformare şi servicii wholesale România. Structura de conducere va fi una mai complexă, care va include şi un board, dar opţiunea Orange de a îi nominaliza pe cei doi foşti executivi Telekom în echipa de conducere din noua eră în care intră compania arată că francezii îşi doresc în primul rând stabilitate şi o continuitate a operaţiunilor dar şi doi oameni care cunosc bine “măruntaiele” Telekom pentru a fi implicaţi în procesul complex de integrare dintre cele două entităţi, a comentat pentru ZF o sursă din industrie.

    Orange România, companie care avea deja 11 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile şi afaceri de 1,2 mld. euro pe an, câştigă din tranzacţie afaceri de circa 500 mil. euro pe an, 5 milioane de clienţi pentru net, telefonie fixă şi TV plus 900.000 de abonaţi la telefonie mobilă, şi o reţea de fibră optică de 90.000 de kilometri ce ajunge la 3 milioane de gospodării, la un preţ de 268 mil. euro.
    Odată cu anunţul oficial al preluării Orange devine proprietarul a 54% din acţiunile fostului Romtelecom, diferenţa fiind deţinută de statul român, prin intermediul ministerului digitalizării. În viitor, Orange România va fuziona cu fosta companie Romtelecom, statul român urmând să deţină un procent minoritar din companie. Guvernele Orban şi Cîţu, care au gestionat discuţiile cu Orange, au fost şi continuă să fie complet netransparente în legătură cu tranzacţia, refuzând să ofere informaţii despre acord sau despre cum şi cine a evaluat valoarea acţiunilor deţinute de stat la fostul Romtelecom.

    Joi 30 septembrie, premierul Florin Cîţu are programate o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai grupului Orange, conform datelor comunicate de Guvern.

  • Vânzări cu 50% mai mari pentru grupul Lego în primul semestru din acest an. Ce noutăţi anunţă compania la nivel internaţional

    Grupul Lego a anunţat astăzi rezultatele financiare şi operaţionale pentru primele 6 luni ale anului, până la 30 iunie 2021. Acestea au înregistrat o creştere de 46% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 23 miliarde DKK (3 miliarde de euro). Cifrele de vânzări au crescut cu 36%, un ritm superior mediei industriei jucăriilor, reprezentând astfel o creştere a cotei de piaţă atât la nivel global cât şi în cele mai importante pieţe în care activează compania. Profitul operational a fost de 8 miliarde DKK (1 miliard de euro), o creştere de 104% în comparaţie cu prima jumătate a anului 2020, în ciuda unui program de investiţii strategice menite să susţină creşterea pe termen lung. 

    „Suntem foarte încântaţi de progresul realizat în toate domeniile de activitate în prima jumătate a anului. Performanţa noastră a fost accelerată de cererea crescută pentru portofoliul nostru, care a atras noi constructori către brandul Lego. Creşterea anuală a fost influenţată şi de mai puţine restricţii aduse de pandemia de COVID-19 faţă de anul precedent, ceea ce a permis operarea fabricilor noastre şi, totodată, redeschiderea magazinelor de retail. De asemenea, am putut observa beneficiile investiţiilor multianuale în e-commerce, inovarea de produs şi reţeaua globală a lanţului de aprovizionare. Această performanţă ne va permite să accelerăm investiţiile strategice ale Grupului LEGO în sustenabilitate şi digitalizare”, a declarat Niels B. Christiansen, CEO Grupul Lego.

    Potrivit companiei, grupurile din toate pieţele au înregistrat rate anuale de creşteri ale vânzărilor de două cifre, iar profitul operaţional a crescut de peste două ori, deşi au fost efectuate investiţii majore în iniţiative pe termen lung, precum un nou format de magazine retail, e-commerce, o transformare digitală la nivel de companie, respectiv eforturi de a face produsele şi operaţiunile şi mai sustenabile. De asemenea, profitul operaţional a fost amortizat şi de creşterea costurilor materiilor prime şi a transporturilor.

    „Privind către a doua jumătate a anului, putem observa în continuare o cerere puternică pentru produsele noastre. Pe termen lung, ne aşteptăm ca aceste creşteri în materie de venituri şi vânzări să se stabilizeze, pe măsură ce oamenii revin la obiceiurile de cheltuieli pre-pandemie. Acest trend, împreună cu planurile noastre de a accelera reinvestiţiile în viitorul companiei, va duce, în continuare, la un nivel de profit standardizat. Investiţiile noastre sunt gândite să contureze un viitor sustenabil pentru companie şi să ducă mai departe misiunea noastră de a avea un impact pozitiv asupra copiilor şi asupra lumii pe care o vor moşteni. Digitalizarea şi sustenabilitatea joacă un rol esenţial în acest sens, şi suntem foarte mulţumiţi de progresul realizat de echipele noastre în aceste domenii. Vom continua să dezvoltăm experienţele de joc şi de brand astfel încât jocul Lego să fie unul divers, potrivit pentru toată lumea”, a continuat Niels B. Christansen.

    Investiţiile grupului în magazinele fizice şi canalele digitale de retail au fost vizibile în prima jumătate a anului, susţin reprezentanţii businessului. Astfel, vânzările din e-commerce, de pe propriile platforme şi ale partenerilor, au crescut cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    De asemenea, compania a lansat un nou format de magazin de retail, care urmează să fie introdus în aproximativ 60 de locaţii în a doua jumătate a anului 2021.  Grupul a continuat să extindă reţeaua globală de retail prin inaugurarea a mai mult de 60 de noi magazine LEGO în prima jumătate a anului, mai mult de 40 dintre acestea fiind în China. Numărul total de magazine de retail Lego a ajuns astfel, pe 30 iunie, la 737, 291 fiind localizate doar în China.

    În cea de a doua jumătate a anului 2021, compania va accelera investiţiile în transformarea digital multianuală la nivel de grup. O serie de hub-uri digitale au fost deja deschise în Shanghai şi Copenhaga, pe lângă cele existente la sediul central din Billund şi în Londra.

  • Grupul TeraPlast achiziţionează linia de producţie de folii din polietilenă a Brikston Construction Solutions. Activele vor fi relocate la fabrica din Năsăud

    Grupul TeraPlast a încheiat un acord cu Brikston Construction Solutions pentru preluarea producţiei de folii din polietilenă ale producătorului din Sighişoara, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Am promis încă de la începutul anului că dezvoltarea Grupului TeraPlast se va face şi prin achiziţia unor business-uri din domeniile noastre de interes. Achiziţia activelor Brikston este un alt pas în această direcţie, după achiziţia Somplast. Activele preluate adaugă 1.200 tone pe an producţiei actuale de ambalaje industriale din polietilenă şi 300 tone pe an pentru reciclare de folii. Ulterior finalizării tranzacţiei, activele vor fi relocate la Năsăud pentru a beneficia de sinergiile astfel create. E un pas necesar pentru atingerea obiectivului de a deveni liderii pieţei de ambalaje flexibile din România. Avem deja o prezenţă pe această piaţă, iar această achiziţie ne întăreşte poziţia şi capacitatea de a oferi produse româneşti pe o piaţă dominată de importuri” a declarat Alexandru Stânean, director general TeraPlast.

    Activele achiziţionate de către TeraPlast, localizate în prezent în Sighişoara vor fi transferate pe platforma Somplast din Năsăud, aflată în plin proces de reorganizare, după achiziţia sa de către Grupul TeraPlast. Producţia de ambalaje flexibile a Somplast îşi va continua activitatea în locaţia actuală, iar la ea se va adăuga cea preluată de la Brikston.

    Totodată, fabrica de reciclare PVC rigid a Grupului va fi transferată pe platforma din Năsăud. Capacitatea fabricii de reciclare este în curs de triplare, ca parte din investiţiile de extindere din acest an.

    Locaţia Somplast oferă un spaţiu generos de dezvoltare cu 20.000 de metri pătraţi de hale care însă necesită adaptare. Renovarea presupune atât demolări, cât şi lucrări de reamenjare a spaţiilor auxiliare.

    Achiziţia activelor Brikston face parte din strategia TeraPlast de expansiune pe piaţa ambalajelor flexibile, adresându-se segmentului industrial. Pe această piaţă nu există încă soluţii din polimeri biodegradabili.

    Grupul are în derulare proiectul TeraBio Pack, o investiţie de 12 milioane de euro, confinanţată prin ajutor de stat, prin care dezvoltă o unitate de folii biodegradabile, pentru a deservi piaţa de ambalaje flexibile de 300 de milioane de euro, pe care TeraPlast îşi propune să ajungă lider.

    TeraBio Pack va produce în parcul industrial din Sărăţel saci şi pungi biodegradabile, în conformitate cu legea 181/2020, privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile, unde sunt prevăzute criteriile de conformitate pentru deşeurile biodegradabile (90% materiale biodegradabile şi certificare OK compost).

    Evenimente Recente

    • TeraPlast a obţinut în luna aprilie 2021 avizul Consiliului Concurenţei pentru preluarea Somplast, un pas necesar în procesul de integrare a companiei în Grup.

    • Grupul TeraPlast are în curs de implementare în 2021 investiţii în valoare totală de 32 milioane de euro.

    • În semestrul 1 din 2021, Grupul TeraPlast a raportat o cifră de afaceri de 272,9 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de S1 din 2020. EBITDA la nivel de Grup a urcat cu 47% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, până la 42,7 milioane de lei, în timp ce profitul net înregistrat de business-urile din structura actuală a Grupului a crescut cu 71%, la 28,6 milioane de lei.

    • TeraPlast a distribuit în luna iulie dividende în valoare totală de 226,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă un dividend brut de 0,13 lei/acţiune. Suplimentar, în toamnă acţionarii companiei vor primi 1 acţiune gratuită pentru fiecare 4 acţiuni deţinute, în cadrul majorării de capital social.

    Grupul este compus din companiile: TeraPlast, TeraGlass, TeraPlast Recycling, TeraBio Pack şi Somplast. Începând cu 2 iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul TRP. Acţiunile companiei sunt incluse în indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti şi, din septembrie 2021, în indicii Small Cap şi Global All Cap ai FTSE Russell. În cadrul evaluării Vektor în baza a 15 criterii de comunicare în relaţia cu investitorii, efectuată de ARIR, TeraPlast a obţinut nota maximă, 10, pentru al doilea an consecutiv.

    Acţiunile TeraPlast înregistrează o creştere de 200% de la începutul anului, respectiv o dublare, pe fondul unor tranzacţii de 415 mil. lei. TeraPlast Bistriţa are 2,3 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 46,8% de antreprenorul Dorel Goia, în timp ce Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii deţine 12% din capitalul social, arată datele BVB.