BusinessMagazin

Tag: firme

  • Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI

    James Tuttiett, în vârstă de 53 de ani, a construit un imperiu imobiliar plin de controverse. Acesta a făcut milioane de lire sterline din taxele de chirie solicitate celor peste 400.000 de gospodării care se aflau pe proprietăţile sale funciare, conform Daily Mail. 

    House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili. 

    Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.

     

  • O nouă anomalie pe piaţa muncii: firmele au un „gentlemen’s agreement“cu angajaţii care pleacă pe timp de vară la muncă în străinătate prin care îi primesc înapoi după câteva luni

    Nevoia de personal din anumite sectoare i-a determinat pe angajatori să devină mai toleranţi, dezvoltând o nouă anomalie pe piaţa muncii: firmele din producţie îşi lasă o parte dintre angajaţi să plece la muncă în străinătate pe perioada verii, asigurându-i că îi primesc înapoi când se întorc.

    Deficitul mare de personal, întâlnit în special în rândul angajatorilor din producţie din centrul şi din vestul ţării, a conturat o practică inedită care începe să fie din ce în ce mai des folosită de către angajatori: angajaţii îşi pot lua „concediu“ când vor să meargă să lucreze în străinătate şi să obţină, temporar, venituri mai mari.

    „Una dintre anomaliile de pe piaţa muncii este înţelegerea angajatorilor cu pri­vire la dorinţa oamenilor de a pleca să lu­creze pentru câteva luni în afara ţării. Practic, angajatorii au «semnat» un «gentlemen’s agreement» cu angajaţii, astfel încât aceştia să revină la locul de muncă după experienţa din străinătate. Astfel, angajatorul este fericit că angajatul se integrează imediat, fără a avea nevoie de perioadă de acomodare“, a ex­plicat Andrei Luca, operations manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group Ro­mâ­nia, care are aproximativ 2.500 de an­ga­jaţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce face UiPath, cel mai valoros start-up pornit din România, cu 568 mil. dolari: vrea să pună roboţi în locul oamenilor şi în alte departamente din firme. “UiPath conduce această revoluţie a forţei de muncă, aceea de a avea un robot pentru fiecare persoană.”

    UiPath, un start-up fondat în România în 2015 de o echipă condusă de Daniel Dines – un fost angajat al Microsoft care s-a întors în Bucureşti pentru a-şi înfiinţa propria firmă – care construieşte roboţi software care înlocuiesc oamenii în realizarea activităţilor repetitive din companii, a primit o rundă de finanţare record, de 568 mil. dolari, care aduce evaluarea companiei la spectaculosul prag de 7 mld. dolari.

    „UiPath deschide calea către era Automation First, cu o rundă de investiţii Seria D în valoare de 568 de milioane de dolari. La o evaluare de 7 miliarde de dolari, UiPath a devenit una din companiile de enterprise software cu cea mai mare creştere şi una din cele mai valoroase companii de AI software din lume“, a anunţat UiPath.

    „Noua rundă de finanţare este condusă de fondul Coatue, căruia i s-au adăugat Dragoneer, Blackstone,  Sands Capital, precum şi fonduri aflate sub consilierea T. Rowe Price Associates, Inc. Accel, care a condus rundele din Seria A şi Seria B, precum şi CapitalG şi Sequoia, care au condus runda Seriei C, au participat de asemenea la runda prezentă, la fel ca şi alţi investitori din trecut, cum ar fi Madrona Ventures şi Seedcamp“, conform anunţului companiei. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce 4 din 10 companii din România au zero angajaţi. “La aceste firme acţionarul centrează şi dă cu capul în acelaşi timp.” O discuţie la conferinţa ZF IMM 2019

    „Este cea mai ridicată pondere din UE a companiilor care nu înregistrează angajaţi! Practic, la aceste firme acţionarul „centrează şi dă cu capul în acelaşi timp“. Dacă considerăm şi firmele care înregistrează capitaluri proprii negative, sau cele fără activitate, aproximativ 6 din 10 companii active în România ar putea să dispară mâine!“, punctează Iancu Guda, care foloseşte în analiza sa date de al Ministerul de Finanţe.
     
    Analiştii spuneau anterior că unele microîntreprinderi sunt conduse de administratori fără a avea angajaţi, iar unele nu au completat numărul de angajaţi în bilanţ şi de aceea apar astfel în statistici.
     
    Ziarul Financiar vă invită marţi 16 aprilie la cel mai relevant eveniment dedicat IMM-urilor, conferinţa ZF IMM 2019, pentru a dezbate teme precum analiza stadiului IMM-urilor în România la 100 de ani de la Marea Unire, cum începe mediul antreprenorial următorul capitol de 100 de ani de business în România, ce lecţii au învăţat antre­prenorii în ultimele trei decenii. De ase­menea, în cadrul conferinţei se va discuta şi despre punctele forte ale fon­durilor de investiţii, platformelor de inves­tiţii şi a finanţării prin business angels.
     

  • Primul meu job – Loredana Butnaru, general manager Miele România – VIDEO

    Bineînţeles, realitatea a fost puţin diferită – primul job mi-a fost oferit prin intermediul căţelului.
    La vremea respectivă ieşeam cu el la plimbare prin parcul Politehnicii, unde se formase o adevărată comunitate de proprietari de căţei.

    Aşa am ajuns să o cunosc pe cea care avea să îmi devină şefă, era o doamnă proprietară a unei firme de import şi distribuţie a jucăriilor Lego. 

  • De la „Rai” la „Faliment” şi „Iad SRL”, denumirile TRĂSNITE ale firmelor româneşti

    Din datele statistice ONRC, analizate de compania de consultanţă KeysFin, pare că nu există antreprenor care să nu aspire la ideea de a-şi trece în denumirea firmei un “internaţional”, un “business”, “impex”, “management” sau “consulting”.

    Dincolo de acestea, apar şi “Simplu şi eficient SRL” sau “Sigur că da SRL”, cu o nuanţă pozitivă, dar şi “Vodoo Solutions” sau “Ultimul Neuron SRL”.
     
    Verificarea temeinică a afacerii este valabilă, bineînţeles, în cazul tuturor companiilor, inclusiv a celor care poartă denumiri precum “Toate Bune SRL”’. Asta pentru că, dincolo de faţadă, în spate se pot ascunde balauri (vezi cazul Balaurul SRL), zmei (Zmeul Zmeilor SRL) sau, de ce nu, un Făt-Frumos (Fat Frumos SRL). Din lumea reală vin Varanul SRL sau Cormoran SRL.
     

  • Doar pentru colecţionari moderni

    Ca atare, diverse firme s-au specializat în realizarea de astfel de obiecte de colecţie.

    Printre aceste firme se numără Raro, cunoscută pentru piesele sale sculpturale de mobilier din materiale foarte rare, Andrew Martin, cu colecţia Tutti Frutti de piese de mobilier care aduc a biscuiţi digestivi şi tablete de ciocolată, ori Alexandra Llewellyn, cu seturile sale de table sau poker în ediţie limitată lucrate manual, ca setul table cu imagini inedite ale actriţei Marylin Monroe sau unul de pocher cu cranii, cu jetoane confecţionate de cel mai vechi astfel de fabricant din SUA.

  • Aceste trei companii din România sunt în top 1.000 al firmelor din Europa care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri

    În ultimii cinci ani, industria locală de software şi servicii de IT a crescut cu 2 miliarde de euro, iar în acest an se pregăteşte să treacă pragul de 5 miliarde de euro, evoluţie care a fost susţinută nu doar de giganţii care au angajat în România zeci de mii de ingineri de top, ci şi de companii locale, dintre care unele au reuşit nu doar să reziste competiţiei cu multinaţionalele, ci chiar să şi iasă pe pieţele externe şi să se dezvolte astfel accelerat. Unele dintre acestea au avut abilitatea nu doar de a creşte mai repede decât altele, ci şi să-şi promoveze performanţa, punând astfel din nou şi România pe harta companiilor din Europa care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri în ultimii cinci ani.

    Accesa IT Systems, Trencadis şi Tremend Software sunt cele trei firme locale de IT care au intrat şi în ediţia de anul acesta a topului celor 1.000 de companii care au avut cele mai mari creşteri din Europa între anii 2014 şi 2017. Clasamentul este realizat de Financial Times (FT), una dintre cele mai prestigioase publicaţii din lume, împreună cu portalul american Statista.com, pe baza ratei anuale medii de creştere a businessului din intervalul 2014-2017. Topul este dominat de firme de tehnologie – 149 la număr, fără a fi luate în calcul şi companiile fintech sau cele de e-commerce. De notat este că firmele trebuie să se înscrie pentru a fi incluse în clasament, detaliu care explică şi diferenţele existente între firmele din diferitele ţări care apar în top, dar şi unele absenţe notabile (unicornul IT UiPath, de exemplu). Astfel, dacă în România doar companiile de IT au înţeles că un clasament precum cel realizat de FT poate aduce notorietate şi poate şi clienţi, sprijinind şi brandul de hub de IT al României, din ţări vecine precum Bulgaria sau Ungaria observăm în top şi companii din alte sectoare de activitate, precum retail, construcţii sau agricultură.

    Ce firme din România se află însă în top? Două dintre cele trei firme româneşti – Trencadis şi Tremend – au fost prezente şi în ediţia din 2018 a topului FT, precum şi în alte clasamente realizate de compania de consultanţă în business Deloitte – Deloitte Technology Fast 500 EMEA şi Deloitte Technology Fast 50 CE. Accesa IT Systems a intrat însă pentru prima dată în clasamentul IT, anul trecut fiind prezentă compania – soră din cadrul grupului – Accesa IT Consulting. Cele trei firme locale au înregistrat, în perioada 2014-2017, rate medii de creştere ale cifrei de afaceri cuprinse între 75% şi 125%.

    Compania de software Accesa IT Systems, firma locală cu cea mai bună poziţionare din clasamentul FT – locul 112 – a înregistrat în perioada 2014-2017 o rată medie de creştere de 125%, businessul ajungând la aproape 62 de milioane de lei (13,5 mil. euro) în 2017, iar profitul net la 13,7 milioane de lei (circa 3 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În ceea ce priveşte numărul mediu de angajaţi, acesta s-a situat la 336 în 2017. Compania face parte din grupul Accesa IT, controlat de antreprenorul local Iulian Iuga, care include şi companiile Accesa IT Consulting, prezentă anul trecut în top, Accesa IT Manages Services, precum şi subsidiarele din Germania.

    „O asemenea creştere a fost posibilă datorită unui cumul de factori şi unor decizii asumate în anumite conjuncturi. Unul dintre factori l-a reprezentat repoziţionarea strategică în pieţele ţintă ca furnizor de servicii şi nu de resurse, repoziţionare însoţită de investiţii în dezvoltarea unui portofoliu de servicii şi în setarea unei prezenţe locale în Germania şi Elveţia. Alţi factori critici au fost existenţa unei echipe solide de leadership mapate pe un design organizaţional aplatizat şi nu ierarhic, precum şi investiţiile în dezvoltarea oamenilor, pentru că o creştere sustenabilă e posibilă doar împreună cu o creştere a maturităţii”, a declarat pentru Business MAGAZIN Iulian Iuga, managing partner în cadrul grupului Accesa IT.

    Grupul, care lucrează în principal pentru clienţi externi, şi-a consolidat recent toate operaţiunile din România, Germania şi Elveţia în cadrul unei entităţi din München – Accesa IT Group GmbH, mutare care a fost completată şi de schimbări în acţionariat. Astfel, odată cu consolidarea, antreprenorul român a cumpărat pachetul de acţiuni deţinut de firma germană Alegri în cadrul Accesa şi a atras un alt acţionar minoritar, un furnizor de software şi consultanţă de IT din Germania.

    Anul trecut, grupul Accesa IT şi-a menţinut un ritm de creştere alert, cifra de afaceri netă cumulată majorându-se cu 39% faţă de 2017, la 28,5 milioane euro. Majoritatea veniturilor au fost generate de serviciile tradiţionale, respectiv de implementare soluţii enterprise, inginerie software şi suport de aplicaţii.

    „Dincolo de aspectele enumerate anterior, evoluţia a fost posibilă datorită relaţiilor de tip parteneriat pe care le dezvoltăm cu clienţii noştri, dar şi iniţierii unor alianţe strategice pentru a câştiga clienţi noi”, a explicat el, adăugând că cea mai rapidă creştere au avut-o serviciile digitale (automatizarea inteligentă de procese, machine learning combinat cu procesare de imagini, UX), unde sunt identificate aplicabilităţi practice pentru tehnologiile moderne în context de business ale clienţilor grupului.

    Cei mai mulţi clienţi noi atraşi de Accesa IT anul trecut au provenit din industriile strategice grupului, precum producţie şi logistică, retail, bănci şi asigurări. Aceştia au solicitat diferite tipuri de proiecte ce au variat între „implementarea de infrastructuri bazate pe cloud (public sau hybrid), modernizare tehnologică a ecosistemului existent de aplicaţii, soluţii e-commerce sau de IoT pentru gestionare de echipamente sau automatizare procese interne”, a punctat Iulian Iuga.

    La nivel de grup, Accesa IT a încheiat anul trecut cu o echipă de 745 de angajaţi.

    Integratorul IT Trencadis din Baia Mare a urcat 19 poziţii în ediţia de anul acesta a topului FT, plasându-se pe locul 174, faţă de 193 în 2018, când a fost de astfel cea mai bine poziţionată firmă locală în clasamentul FT, dar şi din topurile Deloitte Technology Fast 500 şi Deloitte Technology Fast 50. În perioada 2014-2017, compania a înregistrat o rată medie de creştere de 104,9%, businessul ajungând la 28,7 milioane de lei (6,3 mil. euro) în 2017. Tot în 2017, Trencadis, specializată în soluţii software pentru mediul guvernamental şi de afaceri, s-a clasat pe locul 13 în clasamentul Deloitte al celor mai dinamice 50 de companii de tehnologie din Europa Centrală şi de Est, având o rată de creştere a veniturilor de 730%. A fost a patra oară când firma locală a intrat în topul realizat de Deloitte.

    „2017 a reprezentat pentru Trencadis un punct de reper în evoluţia companiei noastre. Începutul de an ne-a prins în mijlocul livrării unuia dintre cele mai moderne centre de date din România. Am continuat intens prin recrutarea şi armonizarea în Trencadis a celei mai performante echipe de intregrare de sisteme din piaţă (peste 20 de persoane) şi l-am încheiat cu cea mai importantă realizare a companiei noastre dintotdeauna: implementarea RO-Alert – sistemul naţional de avertizare instantanee a populaţiei în situaţii de urgenţă, sistem dezvoltat şi livrat împreună cu partenerii noştri de la Telekom România”, a declarat pentru Business MAGAZIN Radu Negulescu, acţionarul majoritar al Trencadis. El a adăugat că 2017 a fost totodată şi rezultatul deciziilor strategice şi al investiţiilor realizate în ultimii ani.

    „2017 a venit ca o confirmare a faptului că suntem pe drumul corect înspre a deveni unul dintre cei mai relevanţi integratori de sisteme IT din regiune.”

    Compania Trencadis a fost înfiinţată în 2007 în Baia Mare, iar ulterior s-a extins şi în alte oraşe ale ţării, acum fiind prezentă la nivel naţional, cu operaţiuni şi în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.

    Anul trecut, Trencadis şi-a menţinut constantă însă cifra de afaceri comparativ cu 2017, aceasta fiind în acord cu strategia companiei de consolidare pe piaţă în rolul de integrator pentru sisteme IT. Trencadis oferă servicii de integrare de sisteme IT, care generează de altfel majoritatea veniturilor companiei, dar şi servicii de dezvoltare de software şi de management al infrastructurii IT. Creşterea companiei din ultimii ani a fost susţinută de diversificarea competenţelor echipei cu focus pe tehnologii de ultimă generaţie din domenii ca GIS sau cloud computing. La finalul anului trecut, echipa Trencadis număra 50 de persoane în total.

    Tremend Software Consulting, companie locală specializată în dezvoltarea de soluţii software, a intrat pe locul 361 în ediţia de anul acesta a clasamentului FT, urcând 126 de poziţii comparativ cu ediţia din 2018, creşterea afacerilor din perioada 2014-2017 fiind de 75%. În 2017, furnizorul de soluţii software la comandă a înregistrat o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, în creştere cu aproape 70% faţă de 2016.„În perioada 2014-2017 au existat mai multe direcţii de dezvoltare care au dus la creşterea afacerilor, obiectivul fiind întotdeauna să dovedim că în România se poate face business tehnologic de performanţă. Evoluţia accelerată a organizaţiei a generat nevoia extinderii echipei de ingineri software, adopţia celor mai noi tooluri şi tehnologii şi parteneriatele pe termen lung, toate acestea contribuind la creşterea companiei”, a declarat pentru Business MAGAZIN Ioan Cocan, managing partner în cadrul Tremend Software Consulting. El a înfiinţat compania în urmă cu 14 ani alături de Marius Hanganu şi Bogdan Niţulescu.

    În perioada 2014-2017, Tremend a fost nominalizată de două ori, în 2016 şi 2017, şi în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, unde a avut în primul an de participare cea mai mare creştere înregistrată de o companie românească inclusă în clasament – de 400%. Totodată, compania locală a fost inclusă şi în clasamentul Inc. 5.000, care listează la rândul lui firmele europene cu cea mai rapidă creştere.

    În 2017, cea mai importantă realizare a companiei Tremend a fost extinderea peste ocean, prin preluarea companiei americane 648 Group. „Achiziţia 648 Group ne oferă posibilitatea de a fi mai aproape de potenţialii noştri clienţi, de a fi în permanent contact cu piaţa şi totodată răspunde nevoii de a ne dezvolta portofoliul în afară României. 648 se ocupa cu aplicaţii mobile şi web. Deschiderea unui nou birou înseamnă acces mai facil la piaţa din SUA”, a precizat el, adăugând că tot în 2017 compania a deschis şi un nou centru în Braşov. 

    Anul trecut, businessul Tremend a înregistrat o creştere de 67%, cifra de afaceri netă ajungând astfel la 9,8 milioane de euro, avansul fiind generat de extinderea echipei în cele două centre de dezvoltare din Bucureşti şi Braşov şi de ritmul accelerat de adopţie a celor mai noi tehnologii. „Tehnologiile emergente, ca inteligenţa artificială, machine learning şi microserviciile, sunt abordate cu atenţie sporită, ele fiind totodată şi un instrument în strategia de creştere a competivităţii globale şi extinderii Tremend”, a menţionat Ioan Cocan. De asemenea, tot anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu Mellanox Technologies, în urma căreia Tremend furnizează servicii de design şi verificare de microcipuri, fiind una dintre puţinele firme din România care au capacitatea de a performa în acest domeniu ultraspecializat.

    „Am dezvoltat o structură prin care să răspundem nevoii de inovaţie din orice tip de companie, indiferent că vorbim despre un start-up sau unul dintre cei mai mari producatori auto din lume, cu divizii dedicate de enterprise, embedded, mobile solutions şi QA. Există o proporţie echilibrată între departamente, generată de o relativă proporţie a nevoilor pieţei.”

    În afară de parteneriatul cu Mellanox Technologies, Tremend şi-a mărit portofoliul anul trecut cu 20 de clienţi noi din diferite industrii, precum financiar, maşini autonome, retail şi semiconductori. La finalul anului trecut, echipa Tremend Software număra 230 de angajaţi.

  • Lista persoanelor şi firmelor din întreaga ţară care participă la protestul “15 minute” iniţiat de omul de afaceri Stefan Mandachi

    Numeroase companii si persoane si-au aratat intentia de a protesta alaturi de el. Au aparut si evenimente pe Facebook de sustinere a demersului. Evenimentele sunt promovate sub hastagul #sieu.
     
    Cine a anuntat ca se va alatura protestului:
     
    – Un politist isi indeamna colegii sa se alature celor care isi vor inrerupe activitatea pe Facebook. “ATENTIE! Fiecare politist beneficiaza, in timpul programului de lucru, de 20 de minute pauza de masa. Ce-ar fi ca toti politistii din aceasta tara sa-si ia pauza de masa vineri, 15 martie, fix la ora 15.00? Nimic ilegal. Doar ca astfel ne vom putea manifesta si noi, angajatii Ministerului Afacerilor Interne, nemultumirea generalizata, astfel vom putea fi #alaturi de un roman cu initiativa”, a transmis Bogdan Banica pe Facebook.
     
    – Restaurantul Casa Terra din Fagaras, dar si magazinele Infinity GSM, tot de aici, se vor inchide vineri pentru 15 minute.
     
    – TEDxBucharest ii invita pe cei care se alatura protestului ca in cele 15 minute sa discute modalitati de a ne schimba comunitatea, de a schimba idei care pot crea un impact pozitivi asupra societatii, in cadrul unei eveniment numit ” 15 minutes about change”.
     
    – Televiziunile Music Channel si H!T Music se alatura celorlalti, dar pentru CNA nu ii lasa sa isi intrerupa emisia, vor difuza doar clipuri in care sunt prezentate autostrazi din alte tari si nu vor difuza publicitate, arata 1music.ro.
     
    – Si-au mai anuntat intentia de a protesta CAR Flexicredit si Bitcoin Romania.ro.
     
    – Raluca Feher, unul dintre publicitarii romani de marca, face apel la colegii din publicitate sa nu lucreze cu PSD, ALDE, Pro Romania, PRU si PRM.
     
    – Initiativa Prelungirea Ghencea propune celor care doresc sa se adune pe 15 martie in fata magazinului Lidl de langa Ansamblul Primavara (Prel. Ghencea 98, sector 6) si sa protesteze 15 minute.
     
    – Saloanele de masaj erotic Attraction Club Massage se alatura protestului.
     
    – Scoala de Soferi TEO anunta ca suspenda activitatea tuturor sediilor.
     
    – Si J’ai Bistrot Bucuresti va fi inchis. “Pe 15 martie la ora 15 ne oprim si noi din tot pentru 15 minute. Protestam pentru orice ar fi trebuit sa fie deja normal dupa 30 de ani. Infrastructura, educatie, sanatate, justitie etc. Prostestam impotriva coruptiei, impredictibilitatii legislative, nepotismului, birocratiei, fiscalitatii haotice, impotriva jafului banilor publici… Protestam impotriva dezvoltarii economice uriase care a facut absolut neincapatoare drumurile publice si reteaua de autostrazi a tarii”, se arata pe pagina lor de Facebook.
     
    – Conducerea Have a cigar a anuntat ca pe 15 martie la ora 15:00 barul lor este inchis, dar in semn de protest vor deschide pub-ul cu o ora mai tarziu, adica la ora 18:00.
     
    – Uniunea Studentilor din Romania (USR) si Forumul Tinerilor din Romania se alatura initiativei #sieu si “invita pe aceasta cale toti elevii, studentii si tinerii din Romania, sa ia o pauza de la activitatile curente si sa fie solidari in ceea ce isi propune sa fie cea mai mare miscare civica din tara noastra din ultimele doua decenii: ‘Romania vrea autostrazi!’”. Acestia au de gand sa faca in Piata Universitatii o autostrada umana.
     
    – Lista protestarilor se mareste cu: Cofetaria Alice; producatorii vinului Zaz; patiseria Pain Plaisir si Gri Com, firma care ofera servicii vulcanizare si spalatorie autoturisme si camioane, vanzari anvelope.
     
    – Primarul PNL al comunei Balesti, Madalin Ungureanu, continua lista edililor care vor protesta.
     
    – Provocarea a fost acceptata si de primarul PNL al comunei Rosia de Amaradia. “E o actiune binevenita. Trebuie sustinuta. Ca nu are Rosia de Amaradia un drum de o astfel de anvergura, nu-i bai, dar sunt de acord cu demersurile facute de colegii mei primari. Ma alatur si eu. Accept provocarea!”, a declarat Liviu Cotojman.
     
    – Marcel Romanescu, primarul PNL al orasului Targu-Jiu, a scris pe Facebook ca si el va opri activitatea primariei sale. “Ma alatur demersului initiat de omul de afaceri sucevean Stefan Mandachi. Lipsa infrastructurii rutiere este o problema a intregii tari si, daca o astfel de forma de protest ar putea determina factorii de decizie sa ia masuri, atunci nu voi sta deoparte. Sunt convins ca multi cetateni ai municipiului Targu Jiu mi se vor alatura si, in data de 15 martie, la ora 15:00, impreuna vom atrage atentia Guvernului ca Romania are nevoie de autostrazi, iar Gorjul are nevoie de un drum expres”, a scris Marcel Romanescu pe Facebook.
     
    – Creste lista primarilor care se alatura protestului. “Orasul Turceni sustine protestul ’15 minute de greva. Romania vrea autostrazi!’ Si Gorjul are nevoie de autostrazi sau cel putin de un drum expres!”, a scris pe Facebook primarul PSD al orasului Turceni, Cristina Cilibiu.
     
    – Aceasta l-a provocat Ion Ciocea, primar independent al comunei Bustuchin, sa se alature protestului nostru, iar acesta a raspuns afirmativ. “Imbratisez cu drag astfel de demersuri si la randul meu sugerez tuturor cetatenilor sa sustina ideea si impreuna sa dam un avertisment #Guvernului. Chiar daca la acest moment mi-am conturat statutul de independent, somez public toti parlamentarii de Gorj sa dea dovada de #interes nu de #dezinteres! Au fost alesi sa foloseasca timpul, nu sa treaca prin timp!!15 Martie, ora 15, 15 minute! Sincer cred ca daca un parlament ar muncii doar 15 minute pe zi pentru natiune, #Romania ar cunoaste progresul. #punetimanapemunca”, anuntat Ion Ciocea pe Facebook.
     
     
     

  • Cum i-a fost furat imperiul de 600 de milioane de dolari unuia dintre cei mai mari antreprenori români din ani 2000.

    Cei mai mulţi antreprenori romani preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    O poveste cu adevărat spectaculoasă are omul de afaceri Gelu Tofan, care era în anii 90 şi la începutul anilor 2000 unul dintre cei mai importanţi antreprenori din România. Grupul Tofan opera mai multe firme, majoriatea din industria anvelopelor auto, cu o cifră de afaceri netă de circa 600 de milioane de dolari; 16.000 de oameni lucrau în cadrul grupului.

    La 27 ani avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    Antreprenorul român a făcut însă o greşeală, după cum el însuşi spune, având prea multă încredere într-un executiv, care a fraudat mai multe companii din cadrul grupului. Drept urmare, mai multe firme au intrat în faliment şi executare silită. Gelu Tofan a fost victima unui atac în stradă, urmare a războiului pe care îl purta cu fostul său angajat, apoi a avut mai multe probleme de sănătate.

    Acum povesteşte calm ce anume a dus la prăbuşirea imperiului pe care îl controla în trecut. „Numai în divizia de anvelope lucrau în jur de 10.000 de oameni. Din afară nu prea se vedea, dar afacerile erau practic împărţite în două”, povesteşte Gelu Tofan. Pe de o parte activităţile de transport şi cele de producţie a anvelopelor, divizie în care era partener cu grupul financiar japonez Nomura, care avea 49% din grup iar Tofan şi câţiva minoritari deţineau 51%.

    Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    O altă divizie a afacerilor, în care Nomura nu era implicată, reunea activităţi variate – morărit şi panificaţie, presă (grupul Monitorul, Caţavencu), o firmă de comunicaţii prin satelit şi altele mai mici în care mai lucrau câteva mii de oameni. „Vorbim de peste 16.000 de oameni. Indiferent cât de mare, puternic, pregătit, deştept eşti, este clar că nu poţi să conduci zeci de companii, independente, multe dintre ele deschise – Danubiana, fabricile mari de morărit şi panificaţie, două fabrici de anvelope – Victoria Floreşti şi Silvania Zalău, ambele preluate în 2001 de Michellin”.

    Cetate Deva, Panerom Timişoara, Mopan Suceava, enumeră omul de afaceri, erau societăţi deschise, cotate la bursă, cu mulţi acţionari iar antreprenorul spune că pusese la punct un mecanism de administrare care se baza pe „schema clasică”: consiliu de administraţie, adunare generală, consiliu director, cu împărţirea şi repartizarea sarcinilor, cu limite de competenţă. „Am multe exemple de oameni extrem de competenţi, oneşti, care au făcut performanţă.

    Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    Au fost mai mulţi cei oneşti decât ceilalţi. Vârful negativ a fost Rădulescu, despre care ulterior am constatat că el nu a fost decât un pion, o piesă a unui angrenaj care a făcut din distrugerea Tofan un obiectiv în sine. Probabil toată treaba aceasta a avut legătură şi cu politica”, spune Gelu Tofan.O vreme a colaborat cu Teodor Stolojan, după încheierea mandatului acestuia la Banca Mondială şi înainte de intrarea în politică, iar Tofan spune că „am făcut afaceri împreună.

    Experienţa a fost una pozitivă de ambele părţi”. Omul de afaceri este încredinţat că a ajuns în postura de victimă pe de o parte din pricina lăcomiei umane, a celui care i-a fost angajat, iar pe de altă parte din pricina sprijinului reprezentanţilor din mediul politic de care a beneficiat Rădulescu. „Pe lângă suma de bani în sine au mai luat în vizor şi o ţintă politică, adică Stolojan.

    Cumva dublu câştig pentru grupul sprijinit şi încurajat de unii lideri PSD”, povesteşte cu oarecare detaşare omul de afaceri.
    Cum a ajuns totuşi anterprenorul într-o poziţie vulnerabilă în faţa lui Ştefan Rădulescu, care ulterior a primit două condamnări la închisoare, cu executare, de câte cinci ani, pentru delapidare şi, respectiv, devalizarea societăţii Transporturi Auto Astra, parte a grupului Tofan? Rădulescu i-a fost prezentat în 1994, în perioada în care derula o campanie de lichidare de stocuri, iar la prima discuţie i s-a părut „modest din toate punctele de vedere.

    L-am trimis la vânzări unde au făcut contractul cu el şi nu numai că a respectat înţelegerea, dar a vândut mai mult şi a plătit mai repede decât am agreat. Deci a fost foarte bun”. Ulterior, afacerile antreprenorului s-au dezvoltat tot mai mult şi avea nevoie de un control strict al costurilor în departamentul de transporturi, care avea peste 100 de maşini.