BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Programul pentru casarea maşinilor uzate se amână pentru luna octombrie

    Programul pentru casarea maşinilor uzate se amână şi se va putea realiza începând cu data de 14 octombrie 2022, conform unui comunicat al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

    Astfel, începând de vineri, 14 octombrie, solicitanţii unităţi administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş sau municipiu şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti îşi vor putea crea conturi de utilizator pentru înscrierea în cadrul Programului privind casarea autovehiculelor uzate.

    Decizia a venit în urma discuţiilor purtate cu asociaţiile implicate în desfăşurarea Programului privind casarea autovehiculelor uzate, pentru o derulare eficientă cu participarea cât mai multor unităţi administrativ-teritoriale, a reieşit necesitatea actualizării anumitor condiţii, astfel că, la data prezentei, se lucrează la modificarea ghidului de finanţare aferent acestui program.

    Conturile create şi utilizate pentru înscrierea în cadrul Programului Iluminat public, Programului Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi, Programului Eficienţă energetică în clădirile publice, Programului Rabla Clasic şi a Programului Rabla Plus rămân valabile şi pot fi accesate pentru depunerea cererilor de finanţare pentru Programul privind casarea autovehiculelor uzate.

    Ulterior, în perioada 21 octombrie 2022, ora 10:00 – 23 decembrie 2022, ora 14:00 sau până la epuizarea bugetului alocat sesiunii de finanţare, solicitanţii vor depune cererile de finanţare, împreună cu documentaţia aferentă, în aplicaţia informatică prin intermediul conturilor de utilizator create.

     

     

  • Raiffeisen Bank finanţează 10 proiecte educaţionale cu o sumă totală de 500.000 de lei, în concursul de granturi Raiffeisen Comunităţi 2022

    Raiffeisen Bank finanţează 10 proiecte de educaţie nonformală cu o sumă totală nerambursabilă de 500.000 lei, în concursul de granturi Raiffeisen Comunităţi, destinat şcolilor publice din România şi ONG-urilor.

    Între proiectele câştigătoare se află un program de educaţie pentru biodiversitate şi sustenabilitate, un proiect de pregătire profesională pentru tineri instituţionalizaţi din judeţul Gorj şi un proiect de educaţie pentru diversitate şi incluziune destinat liceenilor.

    Cele 10 proiecte câştigătoare vor fi implementate de două şcoli publice şi opt organizaţii neguvernamentale în următoarele 12 luni, cu ajutorul finanţării obţinute prin programul Raiffeisen Comunităţi, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

    În această ediţie Raiffeisen Comunităţi au fost înscrise 123 de proiecte de educaţie. Programul Raiffeisen Comunităţi a acordat, până acum, finanţări totale în valoare de 1 mil. euro pentru 150 de proiecte implementate în întreaga ţară.  

  • Forţa Dreptei vrea anularea subvenţiei de la buget pentru partidele politice

    „Se impune astfel eliminarea posibilităţii de a fi asigurată plata tuturor cheltuielilor din subvenţii de la bugetul de stat, prin abrogarea cap. III, art. 18-25, din Legea nr. 334/2006, urmând ca finanţarea activităţii partidelor politice să fie făcută exclusiv din resurse proprii sau private, fără a greva în vreun fel bugetul de stat. Această soluţie este sustenabilă şi rezonabilă, atâta timp cât există în continuare mecanismul de rambursare al cheltuielilor electorale, în măsura în care sunt respectate condiţiile legale. Astfel, o campanie electorală corect şi legal derulată, poate fi, în final, suportată de la bugetul de stat, în condiţiile legii”, potrivit expunerii de motive care însoţeşte proiectul iniţiat de Antonel Tănase.

    Potrivit iniţiatorului, subvenţia de la bugetul de stat a devenit principala sursă de finanţare a activităţii partidelor politice parlamentare – acestea fiind de fapt beneficiarele acestui sistem, deşi se doreşte egalitatea de şanse şi sprijinirea pluralismului politic.

    „Mai mult, partidele politice parlamentare folosesc banii publici pentru a-şi asigura o bună promovare în mass-media, afectând chiar independenţa mass-media şi echidistanţa faţă de subiectele de interes public. De aceea, trebuie eliminat acest mecanism de finanţare din banii publici – bani proveniţi din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni. În schimb, aceste fonduri pot fi folosite pentru finanţarea unor investiţii imperios necesare în domenii precum sănătate, educaţie, infrastructură, etc., investiţii care aduc dezvoltare şi, implicit, locuri de muncă, creştere economică”, se arată în document.

    Antonel Tănase aminteşte că în fiecare lună, AEP virează către partide subvenţia de la bugetul de stat, funcţie de criteriile stabilite în legea 334/2006. De exemplu, în luna august 2022, conform datelor disponibile pe site-ul AEP, partidele au primit 16,79 milioane de lei.

  • BREAKING: Guvernul iese pe pieţele externe pentru a se împrumuta pe 4 şi pe 7 ani în eurobonduri

    Ministerul Finanţelor, condus de social-democratul Adrian Câciu, a ieşit pe pieţele internaţionale pentru a se împrumuta în euro în vederea acoperirii deficitului bugetar şi pentru refinanţarea unor datorii. Astfel Ministerul vrea să se finanţeze în euro, pe 4 şi pe 7 ani, la o dobândă formată din nivelul midswap plus 255 puncte de bază respectiv midswap plus 415 puncte de bază, adică 5,13% şi 6,75%, potrivit datelor din platforma Bloomberg şi calculelor ZF.

    Bookrunners ai acestei emisiuni sunt Citi, Erste, JP Morgan, Raiffeisen Bank International şi Societe Generale.

    “Necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental pentru anul 2022 se revizuieşte la suma de aproximativ 148,6 miliarde lei, determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar de 5,8% din PIB (aproximativ 80,1 miliarde lei), urmare a rectificării bugetare aprobată prin Ordonanţa Guvernului nr. 19/2022 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2022, în sumă de cca 68,5 miliarde lei”, potrivit MFP.​

    Aceasta urmează să fie a patra ieşire pe plan extern a MFP în 2022, până acum sumele atrase fiind de 3,85 mld. dolari plus 2,5 mld. euro.

    La începutul lunii ianuarie MPF a atras 2,1 mld. dolari pe pieţele externe iar peste doar două săptămâni, la finele lunii, a mai împrumutat 2,5 mld. euro prin vânzarea de eurobonduri. În mai statul a atras 1,75 mld. dolari.

  • Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, vine cu o dezvăluire şoc: Capitalurile străine ale băncilor din România au scăzut cu 70% faţă de 2009, ieşirile totalizând 17 mld. euro

    Sectorul bancar românesc a înregistrat după criza financiară mondială care a început în 2008 ieşiri mari de capital care au cumulat 17 mld. euro între 2009 şi 2021, reprezentând o reducere cu 70%, de la un nivel al capitalurilor de 24 mld. euro în 2009 până la un minim de 7 mld. euro în feburarie 2021, potrivit lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

    ♦ Ieşirile de capital străin din sectorul bancar românesc au totalizat 17 mld. euro între 2009 şi 2021, potrivit lui Florin Georgescu.

    Sectorul bancar românesc a înregistrat după criza financiară mondială care a început în 2008 ieşiri mari de capital care au cumulat 17 mld. euro între 2009 şi 2021, reprezentând o reducere cu 70%, de la un nivel al capitalurilor de 24 mld. euro în 2009 până la un minim de 7 mld. euro în feburarie 2021, potrivit lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

    „Când criza financiară globală a început în 2008, au avut loc ieşiri mari de capital, de la 24 mld. euro în 2009 la un minim de 7 mld. euro în februarie 2021, adică ieşiri de 17 mld. euro reprezentând o reducere de 70%. Nivelul finanţării externe a băncilor a scăzut treptat începând cu 2012, ca urmare a implementării unor reguli macropru­denţiale stricte în privinţa creditării în valută.  În perioada crizei (2009-2011), acordul Iniţiativa de la Viena şi împrumutul de la FMI – Banca Mondială – Comisia Euro­peană (de 20 mld. euro) au contribuit la stabilizarea eco­no­miei şi a finanţării externe a băncilor, impunând totuşi reforme foarte costisitoare, în special pentru cetăţeni.“

    Înainte de criza financiară mondială din 2008, între 2004 şi 2008, au fost intrări mari de capital străin în sectorul bancar românesc, de circa 23 mld. euro, adică o majorare de 7 ori, aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană aducând fluxuri străine semnificative în România, a amintit Georgescu.

     

     

     

  • Cu inflaţia dezlănţuită, Fed-ul va majora probabil dobânzile şi mai agresiv. Îi va urma BCE calea?

    Banca centrală americană ar putea majora costurile de finanţare mai rapid şi mai în forţă decât era aş­teptat anterior după ce ultimele date au arătat că inflaţia nu se temperează cum se anticipase, ci dimpotrivă, se generalizează, scrie Reuters.

    Preţurile din SUA s-au menţinut ridicate în august deşi ritmul general al inflaţiei a încetinit pentru a doua lună consecutiv. Indicele preţurilor de consum a arătat că preţurile au fost cu 8,3% mai mari luna trecută com­parativ cu august 2021.

    În pofida declinului, preţurile au urcat la nivelul unei game largi de bunuri şi servicii. Preţurile de con­sum au urcat cu 0,1% luna trecută faţă de iulie, în timp ce economiştii anticipaseră un declin, şi cu 8,3% faţă de august 2021.

    Datele au indicat de asemenea o accelerare a inflaţiei în sectorul servi­ciilor şi o creştere îngrijorătoare a costului chiriilor, ceea ce va îngreuna lupta băncii centrale cu inflaţia.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, şi colegii săi au majorat deja dobân­zile mai rapid în acest an decât în orice altă perioadă din anii 1980 pen­tru a combate inflaţia.

    După anunţul privind inflaţia, investitorii s-au grăbit să parieze pe o a treia majorare consecutivă de 75 de puncte bază, care ar duce actuala do­bân­dă de politică a Fed de la nivelul actual de 2,25%-2,5% la 3%-3,25%, anticipând un nivel al dobânzii de 4,25%-4,5% pentru începutul anului viitor. Unii economişti, precum cei ai Nomura, cred că o majorare cu 100 de puncte bază este mult mai pro­­babilă acum.

    Steven Blitz, economist la TS Lombard, arată că datele recente, combinate cu creşterea salariilor şi o piaţă a muncii sub presiune înseamnă că Fed-ul „nu va ajunge să creeze povestea privind o aterizare blândă a economiei“, notează Financial Times.

    În ultimele săptămâni, strategii Fed şi-au reafirmat angajamentul de a readuce inflaţia sub control, averti­zând cu privire la riscuri în cazul în care s-ar permite ca presiunile infla­ţioniste să persiste.

    Cât priveşte Banca Centrală Europeană, aceasta a atacat recent inflaţia cu cea mai amplă majorare de dobânzi din istoria sa, de 0,75 de puncte bază, ducând dobânda de referinţă la 1,25%.

    Inflaţia din zona euro a atins un nou maxim record, de 9,1%, în august. BCE a promis noi acţiuni în următoarele luni în condiţiile în care inflaţia din zona euro se situează la cel mai ridicat nivel din aproape o jumătate de secol.

    BCE este în urma multora dintre marile bănci centrale, în special cea americană, în majorarea dobânzilor, iar unii analişti văd ultimele majorări ale acesteia ca pe o încercare de a le prinde din urmă.

  • Şeful UE va opri finanţarea statelor membre care nu respectă principiile democratice

     Uniunea Europeană va îngheţa finanţarea pentru statele membre care nu respectă principiile democratice şi îşi va intensifica lupta împotriva corupţiei, a declarat şefa executivului blocului în discursul său anual de politică în faţa legislatorilor europeni.

    “Vom continua să insistăm asupra independenţei judiciare. Şi ne vom proteja, de asemenea, bugetul prin intermediul mecanismului de condiţionalitate”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Ea s-a referit la sancţiunea bugetară a UE “bani pentru democraţie”, care permite oprirea finanţării ţărilor care subminează principiile de bază ale democraţiilor liberale.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în Parlamentul European un raport despre starea Uniunii.

  • Uniunea Europeană s-a săturat de jocurile lui Viktor Orban: Comisia Europeană este gata să taie finanţarea pentru administraţia de la Budapesta din cauza corupţiei care atins niveluri record. Ungaria a pierdut accesul la peste 40 de miliarde de euro

    Comisia Europeană vrea să recomande tăierea finanţării pentru adminisraţia Orban, pe fondul îngrijorărilor privind corupţia, care s-a generalizat în Ungaria, scrie Bloomberg.

    Mai mult, Comisia urmează să facă public în mod oficial evaluarea realizată în privinţa corupţiei şi rezultatele acesteia. După acest pas, guvernele UE vor trebui să ia decizia finală în privinţa blocării banilor europeni în maxim trei luni, fiind nevoie de un vot majoritar al statelor membre pentru ca iniţiativa să fie aplicată.

    Forintul a scăzut cu 1% în raport cu euro, iar investitorii avertizează asupra unei perspective incerte asupra economiei maghiare pe fondul unor vânzări majore ale activelor statului în 2022.

    Ungaria devine prima ţară care face obiectul unei anchete bazate pe noile norme ale blocului european, care permit Uniunii să oprească fluxul banilor către statele care îi subminează intersele financiare. Pe lângă problema corupţiei, Comisia a investigat şi problema erodării statului de drept în cei zece ani de mandat a lui Viktor Orban.

    Cabinetul lui Orban a pierdut accesul la finanţare până la finalizarea investigaţiilor, în timp ce spera atragerea a peste  40 de miliarde de euro până în 2027. Recent, administraţia s-a angajat să creeze o agenţie pentru combaterea corupţiei şi să modifice mai multe legi, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice, pentru a reduce presiunea Comisiei Europene.

    Ungaria va avea la dispoziţie o lună pentru a urma recomandările executivului UE în ceea ce priveşte corupţie, iar termenul poate fi prelungit până la maxim trei luni.

  • Patru tineri şi-au unit forţele pentru a-şi pune în practică visul şi au creat un lucru de care ei aveau nevoie în studenţie şi pe care nu au reuşit să îl aibă atunci

    Patru tineri şi-au unit forţele pentru a-şi pune în practică visul şi au creat o aplicaţie mobilă cu experienţe şi reduceri pe care şi-ar fi dorit-o şi ei în timpul studenţiei. Aplicaţia, numită CityPack, a fost lansată oficial în urmă cu două luni, fiind disponibilă în prezent în Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti. Peste 2.500 de persoane şi-au făcut deja un cont în aplicaţie şi au testat experienţe de la cei peste 50 de parteneri actuali ai CityPack.

    Deja suntem în punctul în care vrem să scalăm aplicaţia – avem un produs funcţional, testat, ştim că avem tracţiune şi am generat-o organic. Acum suntem în punctul în care trebuie să investim banii şi urmează să accesăm o rundă de finanţare ca să scalăm produsul, să îl populăm atât cu utilizatori, cât şi cu furnizori de experienţe de timp liber. Suntem în stadiul în care discutăm cu investitorii. Deja avem câteva discuţii deschise şi în continuare purtăm discuţii şi să intrăm în contact cu angel investors şi fonduri de investiţii astfel încât să obţinem finanţare. Avem nevoie de 200.000 de euro care să ne ajute în următorul an şi jumătate, astfel încât să scalăm la nivel naţional, să creştem reţeaua în cadrul României, după care să pregătim scalarea internaţională a aplicaţiei noastre. Vrem să ajungem în mâna tuturor tinerilor şi să fim aplicaţia la care oamenii se gândesc în momentul în care vor să-şi selecteze activităţile de timp liber şi să le facă, bineînţeles, cu mai puţini bani prin intermediul nostru“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Andrei Cruceru, cofondator şi CEO al CityPack.

    El a pus bazele proiectului în urmă cu circa un an, atunci când i-a venit ideea, ca urmare a experienţei proprii.

    „Ideea conceptului în sine a pornit de la o nevoie personală pe care eu am simţit-o încă din momentul în care am ajuns să fiu student. Eu sunt din Râmnicu Vâlcea, un oraş micuţ, şi am avut oportunitatea de a studia în cadrul oraşului Cluj-Napoca, un oraş mult mai mare faţă de cel cu care eram obişnuit, care avea de pus la dispoziţie mii de experienţe şi mi-era foarte greu să le identific pe cele potrivite pentru mine. Singurele metode pentru un tânăr nou venit într-un oraş erau Google-ul, Instagramul, aceste metode clasice care sunt pline de reclame, iar ca să descopăr o activitate nouă trebuia să citesc un articol de 15 lucruri de făcut în Cluj şi de multe ori nu găseam activităţile pe care eu le căutam. Şi mai mult decât atât, am observat ca student că îmi era foarte dificil să gestionez banii când venea vorba de activităţile de timp liber şi aş fi dorit de fiecare dată să beneficiez de toate reducerile pe care le aveam la dispoziţie. Aşa s-a născut această platformă, văzând acest gol. Aşadar, am dezvoltat această platformă – o aplicaţie dedicată în care tinerii să intre să descopere experienţe şi, mai mult de atât, să poată să le facă la un tarif mai mic şi să economisească prin reducerile şi ofertele exclusive de la partenerii noştri din platformă.“

    Cum funcţionează însă aplicaţia CityPack? „Orice utilizator poate să identifice cele mai bune experienţe pentru el folosind filtrele în primul rând sau căutând direct din categorii să exploreze toate companiile pe care noi le avem în aplicaţie. Cu ajutorul filtrelor, utilizatorul poate să treacă prin experienţe pe care noi le oferim în funcţie de bugetul pe care clientul îl are la dispoziţie, în funcţie de proximitate, de ce tip de activitate caută şi aşa facem matching cu cea mai bună experienţă pentru acel moment pentru acea persoană. În pasul următor are în faţă nişte deal-uri exclusive pentru că nu este suficient doar să găsească ce poate face cu timpul lui liber – trebuie să îl convingem să facă pasul spre consum. De multe ori noi amânăm să facem lucruri şi poate că bugetul este unul dintre cele mai importante motive. Ca atare, avem reducerile şi ofertele exclusive care funcţionează pe bază de cod QR. Unde este cazul de rezervare, se poate face prin metode externe – număr de telefon, website, noi dăm detaliile direct în aplicaţie şi, odată ajuns la locaţie, orice utilizator poate să arate codul QR şi să beneficieze la check out de reducerea respectivă“, a explicat Eduard Diaconu, cofondator şi responsabil cu vânzările în cadrul CityPack.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Valeriu Filip, cofondator al FGO

    Ce face? A dezvoltat o platformă complexă de facturare online

    „Înainte de pandemie aveam aproape
    50.000 de companii în portofoliul de clienţi, acum am depăşit 75.000 şi cred că luna asta depăşim chiar 80.000 dacă nu mă înşel. Este un ritm foarte accelerat de creştere mai ales în ultimele două-trei luni şi expunerea cea mai mare pare că este datorată legislaţiei e-Factura. Sperăm ca la finalul acestui an să ne apropiem de 100.000 de utilizatori – firme înregistrate în platformă – şi sperăm să încheiem 2022 cel puţin cu creşterea de anul trecut.“

     

    2. Invitaţi: Andrei Cruceru, cofondator şi CEO al CityPack, şi Eduard Diaconu, cofondator şi responsabil cu vânzările în cadrul CityPack

    Ce fac? Au dezvoltat o aplicaţie mobilă cu experienţe şi reduceri pentru tineri. Aplicaţia CityPack a fost lansată oficial în urmă cu două luni, fiind disponibilă în prezent în Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti. Peste 2.500 de persoane şi-au făcut deja un cont în aplicaţie şi au testat experienţe de la cei peste 50 de parteneri actuali ai CityPack.

    Andrei Cruceru: „Deja suntem în punctul în care vrem să scalăm aplicaţia – avem un produs funcţional, testat, ştim că avem tracţiune şi am generat-o organic. Acum suntem în punctul în care trebuie să investim banii şi urmează să accesăm o rundă de finanţare ca să scalăm produsul, să îl populăm atât cu utilizatori, cât şi cu furnizori de experienţe de timp liber. Suntem în stadiul în care discutăm cu investitorii. Deja avem câteva discuţii deschise şi în continuare purtăm discuţii şi să intrăm în contact cu angel investors şi fonduri de investiţii astfel încât să obţinem finanţare. Avem nevoie de 200.000 de euro care să ne ajute în următorul an şi jumătate, astfel încât să scalăm la nivel naţional, să creştem reţeaua în cadrul României, după care să pregătim scalarea internaţională a aplicaţiei noastre. Vrem să ajungem în mâna tuturor tinerilor şi să fim aplicaţia la care oamenii se gândesc în momentul în care vor să-şi selecteze activităţile de timp liber şi să le facă binenţeles cu mai puţini bani prin intermediul nostru.”

    Eduard Diaconu: „Orice utilizator al nostru poate să identifice cele mai bune experienţe pentru el folosind filtrele în primul rând sau căutând direct din categorii să exploreze toate companiile pe care noi le avem în aplicaţie. “

    3. Invitaţi: Radu Lepădatu şi Mădălina Borota, cofondatori ai BookMe

    Ce fac? Dezvoltă o platformă online pentru personalizarea basmelor terapeutice dedicate copiilor

    Radu Lepădatu: „Am creat aproximativ 2.500 de cărţi în mai puţin de o lună. Sperăm ca în medie să avem 50 de comenzi de la părinţi, începând din luna octombrie, iar în 2023 să ajungem la 100 de cărţi create lunar. Anul viitor vrem să atragem şi o rundă de finanţare. Cred că suma de care vom avea nevoie va fi 50.000 de euro, pentru început. Vom lansa platforma oficial la sfârşitul lunii septembrie. Şi apoi vrem să ne extindem în Europa, cât mai curând.“

    Mădălina Borota: „Practic, părinţii pot descărca basmele de pe internet, cu ajutorul platformei pe care am dezvoltat-o, iar ulterior sunt sfătuiţi să meargă la psiholog. Marea majoritate a cărţilor sunt dezvoltate de terapeuţi. Având ca avantaj faptul că suntem studenţi, am luat legătura cu cei de la Facultatea de Psihologie din Braşov şi au fost foarte dornici să ne ajute.“

    Start-up Update

    Invitat: Alexandru Anghel, cofondator al SOLO Fintech – aplicaţie de contabilitate pentru PFA-uri

    Ce e nou? Start-up-ul local se află acum în căutare de investitori pentru a accesa o finanţare de 600.000 euro care să îi permită să accelereze creşterea pentru soluţia actuală, dar care să ajute echipe să dezvolte şi o aplicaţie nouă, dedicată SRL-urilor. Până în prezent, investiţiile totale în proiectul SOLO Fintech au ajuns la circa 500.000 euro.

    „Am vorbit cu foarte mulţi profesionişti din piaţă, cu fondurile de investiţii şi am înţeles că acum este mai degrabă mai bine să strângem bani pentru o perioadă mai lungă de timp, astfel încât să putem trece peste orice fel de turbulenţe din piaţă fără să ne facem griji sau să fie nevoie să luăm o finanţare într-un moment nepotrivit. Aşadar, vrem să strângem circa 600.000 de euro.”

    Start-up Boost

    1. Invitaţi: Bogdan Speteanu, director produse corporate în cadrul BCR, şi Cosmin Cosma, fondator şi CEO al Finqware.

    Program pentru start-up-uri mai mature

    Bogdan Speteanu: „Consider că în contexte de incertitudine, astfel de programe sunt ceea ce au nevoie start-up-urile, pentru că aceste programe de accelerare le ajută să se diferenţieze pe piaţă. În momentele când este «soare» afară, sunt bani pe piaţă, toată lumea investeşte, atunci nu ai nevoie atât de mult de ajutor, dar când sunt contexte dificile se schimbă situaţia.“

    Cosmin Cosma: „Am intrat în programul InnovX-BCR pentru că mi s-a părut o idee bună să existe un accelerator care să ajute companiile de tehnologie şi să creeze un ecosistem pe lângă aceste companii pentru a le ajuta să funcţioneze. Noi avem acces în momentul acesta la ecosisteme din alte ţări şi nu vedem ceva similar, cel puţin în alte ţări din estul Europei. Şi aş vrea să văd programul InnovX-BCR ieşind un pic şi către regiune, pentru că te ajută destul de mult să construieşti cât mai mult ecosistemul la nivel regional.“

    2. Invitaţi: Daniel Dumitrescu, Chief Innovation Officer (CIO) în cadrul InnovX – BCR şi Sonia Fedorovici, Head of Legal & GP în cadrul Roca X.

    Program pentru fonduri de investiţii

    Daniel Dumitrescu: „Începând cu data de 14 iunie, când am avut primul eveniment pentru a anunţa acest program, am reuşit să facem şi o profilare a celor mai buni candidaţi. Iar după aproximativ 40 de interviuri cu diverşi potenţiali participanţi ne-am dat seama că avem un profil care vine din zona multinaţionalelor, corporaţiilor mari şi vorbim de cei care au poziţii de C level, chiar şi board member – iar aceştia sunt cei care au acumulat capital propriu şi pot veni cu expertiză de afaceri foarte mare. Iar alţii vin din zona financiară – din banking sau chiar şi din investment banking precum şi din zona de consultanţă Big Four.“

    Sonia Fedorovici: „Ecosistemul de start-up-uri din România este lipsit de capital şi asta a dus în două direcţii – pe de-o parte, nu ai suficient de multe resurse pentru start-up-urile româneşti ca să fii la fel de competitiv ca în vest, iar în ultimii trei-patru ani multe VC-uri, platforme de crowdfunding şi angel investori s-au adunat să ofere capital şi resurse start-up-urilor şi să le dea o şansă. Pe de altă parte, faptul că ecosistemul este tânăr şi încă la început, nu sunt suficient de mulţi jucători pe piaţă, a făcut ca multe modele de business care erau sau sunt viabile să fie trecute cu vederea, pentru că nefiind mulţi jucători ai unui proces de investment destul de subiectiv, aplici o matrice care în trecut a avut succes, dar care nu e aplicabilă la orice model de business.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • Apetitul românilor pentru locuinţe pe credit creşte, în ciuda majorării dobânzilor. Cât de mult au contat în statistici conversiile ipotecarelor de la ROBOR la noul indice IRCC? Creditele noi pentru locuinţe în lei au ajuns în iulie la 2,4 mld. lei, maximul lunar din 15 ani. Dobânda medie a urcat la 5,5%, iar preţurile la locuinţe s-au mai temperat în vară

    ♦ O influenţă asupra volumului record al ipotecarelor noi a venit şi de la conversia creditelor vechi legate de ROBOR, care a urcat spre 8%, în credite legate de noul indice IRCC, care este 2,65%, fiind peste 10.000 de credite Prima casă convertite. Însă, această influenţă asupra soldului creditelor noi nu este foarte mare, după cum consideră unii bancheri comerciali şi din BNR ♦ În timp ce la creditele noi ipotecare în lei dobânda medie a urcat în iulie la 5,5%, după ce în decembrie 2021 coborâse la 4%, la ipotecarele în euro dobânda era în iulie de 3,8%.

    Românii figurează în statisticile BNR cu credite noi ipotecare în lei record pentru luna iulie 2022, de 2,4 mld. lei, un maxim lunar din ultimii 15 ani, în condiţiile în care dobânzile sunt pe o pantă ascendentă.

    Volumul ipotecarelor noi în lei din iulie este mai mare cu aproximativ 400 mil. lei, respectiv cu circa 20% în creştere atât faţă de iunie 2022, cât şi comparativ cu nivelul din iulie 2021, de circa 2 mld. lei.

    Creşterea surpinzătoare a apetitului pentru creditare vine într-un context caracterizat de creşterea inflaţiei şi a dobânzilor. O influenţă asupra acestui volum record al ipotecarelor noi poate să vină şi din conversia creditelor vechi legate de ROBOR, care a urcat în jur de 8%, în credite legate de noul indice IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), care acum este 2,65%. Însă, această influenţă asupra soldului creditelor noi nu este foarte mare, după cum consideră unii bancheri comerciali şi din BNR.

    Peste 10.000 de beneficiari ai pro­gramului Prima casă/ Noua Casă au solicitat începând cu luna mai 2022 modificarea modului de calcul al dobânzilor prin schimbarea indicelui de referinţă din ROBOR în IRCC. Această soluţie de înlocuire a ROBOR cu IRCC susţine o perioadă persoanele fizice afectate de creşterea accentuată a costurilor de împrumut.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, s-a apropiat de 8%. Iar clienţii au posibilitatea de modificare a dobânzii prin înlocuirea ROBOR cu IRCC, inclusiv în cazul creditelor Prima casă, după cum a anunţat Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Spre finalul lunii iulie un număr de circa 9.300 de cereri de conversie de la ROBOR la IRCC erau deja aprobate, iar aproximativ 800 erau în lucru, după cum a transmis atunci FNGCIMM. Între timp numărul de cereri de conversie a continuat să crească.

    Vineri, indicele ROBOR la trei luni era 7,93%, faţă de 3% la începutul anului 2022. Ascensiunea dobânzilor s-a accentuat după ce BNR a majorat rata-cheie, care a ajuns la 5,5% în august, în urma exploziei inflaţiei la peste 15% încă de la jumătatea anului. Comparativ, IRCC care se aplică acum este 2,65%. Iar EURIBOR la 3 luni, referinţa la creditele în euro, este doar 0,7%, revenind recent pe plus după ce a fost în teritoriul negativ.

    Aproape 490.000 de debitori, cumulat, au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR. Cea mai mare pondere a debitorilor cu împrumuturi legate de ROBOR, de peste 70%, se observă la cei cu credite ipotecare Prima casă. Concret, 71% din numărul debitorilor cu credite Prima casă, care a ajuns la 226.767, respectiv peste 161.000 de debitori au împrumuturile legate de ROBOR. În cazul celorlalte credite ipotecare, 32% din numărul debitorilor cu credite ipotecare standard, care a ajuns la 350.192, au împrumuturile legate de ROBOR, adică în jur de 112.061 de debitori.

    Cumulat, pe ansamblul primelor şapte luni din 2022 volumul creditelor ipotecare noi în lei a ajuns la 13,6 mld. lei, cu 20% peste nivelul total din aceeaşi perioadă din 2021.

    În ultima perioadă dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, trecând în iunie de 15%, iar dobânzile mari teoretic reduc apetitul pentru împrumuturi în lei şi trimit clienţii spre creditele în valută, unde dobânzile sunt mai mici.

    La creditele noi ipotecare în lei dobânda medie a urcat la finalul primului semestru din 2022 spre 5%, ajungând în iunie la 4,95%, după ce în decembrie 2021 coborâse la 4%. Iar luna iulie din acest an a adus o nouă creştere a dobânzii medii la ipotecarele în lei, la 5,5%.

    În cazul volumului finanţărilor noi ipotecare în euro s-a observat în iulie şi în iunie 2022 o tendinţă de creştere, în condiţiile în care dobânzile la euro au rămas la niveluri scăzute, ajungând la 3,4% în iunie şi 3,8% în iulie. Creditele ipotecare în euro au fost în creştere atât faţă de nivelurile lunare din primele cinci luni din 2022, cât şi faţă de iunie şi iulie 2021.

    Românii au început să redescopere creditele în euro, mai ieftine, odată cu creşterea dobânzilor la lei, după ce în ultimii ani creditarea în lei a crescut puternic pe măsură ce dobânzile la lei au scăzut şi au ajuns comparabile cu cele la creditele în euro. Soldul creditelor în valută a coborât sub 30% din total credite.

    În cazul creditelor noi ipotecare în euro, volumul a depăşit în luna iulie 10,7 mil. euro (echivalentul a 53 mil. lei), un record al ultimilor doi ani, fiind de 2,6 ori mai mare decât volumul din iulie 2021, dar şi cu 3 mil. euro peste volumul din iunie 2022.

    Deşi creditele retail în euro sunt în creştere, volumele rămân în continuare mici. Practic, leul a rămas moneda preferată de populaţie pentru creditele de consum şi ipotecare, un procent de circa 98% din finanţările retail noi fiind în lei. Creditele în euro au dobânzi mai mici, dar există riscul valutar, o eventuală creştere a cursului leu/euro punând presiune pe debitori.

    Cmulat, creditele ipotecare noi în lei şi euro au ajuns în luna iulie 2022 la echivalentul a 2,45 mld. lei, cu 21,4% peste nivelul cumulat din luna iulie 2021. Şi faţă de iunie 2022, creditele ipotecare noi în lei şi euro au păstrat un plus de aproape 20%.

    Creditele ipotecare standard, care presupun un avans de cel puţin 15% din partea clienţilor, au devenit în ultimii ani principalul mod de finanţare a achiziţiei unei locuinţe, în condiţiile în care acestea au ajuns să reprezinte chiar 70% din totalul finanţărilor noi. Comparativ, în urmă cu şapte ani împrumuturile ipotecare standard reprezentau sub 30% din totalul finanţărilor noi acordate de bănci annual, restul fiind credite Prima casă.

    Întrebarea este cine mai poate să ia credite în euro. Din 2019 BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de doar 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât şi pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiţii.

    Creditele Prima casă, care au ţinut pe linia de plutire creditul de retail în perioada de criză au trecut la varianta exclusiv în lei în august 2012, moment care coincide cu prăbuşirea vânzărilor de împrumuturi ipotecare în valută. Cele mai multe credite Prima casă erau acordate în euro anterior introducerii restricţiilor, datorită dobânzilor vizibil mai mici. Ulterior, dobânzile au scăzut şi la lei.

    Spre deosebire de situaţia actuală, vânzările de credite în euro erau majoritare în perioada de boom economic, de dinainte de 2008, susţinute de liniile de finanţare primite de bănci de la acţionarii din străinătate. Chiar şi în primii ani după izbucnirea crizei financiare precedente, creditarea era preponderent în euro, în condiţiile în care dobânzile la lei erau prohibitive.

    Treptat, dobânzile s-au redus puternic inlusiv la lei, pe fondul unui proces de relaxare monetară derulat de BNR şi al lichidităţii excesive din piaţă. Dobânda-cheie la lei a ajuns anul trecut la un minim istoric de 1,25% pe an, iar costul leilor pe piaţa monetară, de care depinde nivelul dobânzilor percepute de bănci la credite, a scăzut.

    Totodată, creditarea în lei a fost susţinută de faptul că băncile au pierdut o bună parte din liniile de finanţare primite de la băncile-mamă, fiind forţate să se bazeze mai mult pe depozite atrase de la clienţi, care sunt preponderent în lei.

    Pe lângă trecerea programului Prima casă în lei, BNR a introdus în toamna anului 2011 un set de restricţii la vânzarea creditelor de retail în valută, fiind vizate atât creditele imobiliare, cât şi cele de consum, un impact imediat mai pronunţat fiind înregistrat în cazul primei categorii. Perioada maximă de acordare a creditelor de consum a fost limitată la cinci ani, ceea ce a redus drastic sumele care puteau fi accesate de clienţi. Cele mai multe credite de consum pe termen lung erau în euro, fiind împrumuturi cu ipotecă. Această categorie de credit a dispărut practic odată cu noile restricţii.

    Privind retrospectiv, pe ansamblul anului 2021, creditele ipotecare noi, în lei şi euro, luate de populaţie de la bănci au urcat la 21,2 mld. lei, în creştere cu 6,2 mld. lei, respectiv cu 41,3% peste nivelul din 2020. În timp ce creditele ipotecare noi în lei au crescut anul trecut cu 6,35 mld. lei, respectiv cu 43,3% faţă de 2020, la 21 mld. lei, în cazul creditelor noi pentru locuinţe în euro se observă o scădere cu 33%, la echivalentul a 227,8 mil. lei.