BusinessMagazin

Tag: finalizare

  • Cesarom lansează o nouă identitate de brand

    Odată cu rebrandingul, Cesarom îşi consolidează poziţia în faţa publicului ca lider inovator într-o piaţă extrem de dinamică atât din punct de vedere tehnic, al preţului şi mai ales estetic.

    „Noua identitate doreşte să transmită clienţilor noştri faptul că cei 50 de ani de tradiţie au ca rezultat astăzi o înţelegere profundă a necesităţilor pieţei şi a tendinţelor în amenajare ale românilor”, a spus Sergiu Apolzan, director de vânzări şi mMarketing al Lasselsberger Ceramics România.

    Acesta a subliniat, de asemenea, că această experienţă stă la baza portofoliului de produse Cesarom, creat în acord cu tendinţele internaţionale, dar adaptat la exigenţele pieţei româneşti în ceea ce priveşte gama cromatică, finisajele plăcilor, motivele decorurilor.

    În plus, prin rebrandingul recent finalizat şi viitoarele campanii de promovare îşi propune să se adreseze nu doar consumatorilor casnici, ci şi designerilor şi arhitecţilor care consiliază amenajările rezidenţiale.

    Cesarom este unul dintre brandurile cu tradiţie din România, având o istorie de peste 50 de ani. Compania a devenit, începând cu anul 2004, membră a grupului austriac Lasselsberger.

  • Cesarom lansează o nouă identitate de brand

    Odată cu rebrandingul, Cesarom îşi consolidează poziţia în faţa publicului ca lider inovator într-o piaţă extrem de dinamică atât din punct de vedere tehnic, al preţului şi mai ales estetic.

    „Noua identitate doreşte să transmită clienţilor noştri faptul că cei 50 de ani de tradiţie au ca rezultat astăzi o înţelegere profundă a necesităţilor pieţei şi a tendinţelor în amenajare ale românilor”, a spus Sergiu Apolzan, director de vânzări şi mMarketing al Lasselsberger Ceramics România.

    Acesta a subliniat, de asemenea, că această experienţă stă la baza portofoliului de produse Cesarom, creat în acord cu tendinţele internaţionale, dar adaptat la exigenţele pieţei româneşti în ceea ce priveşte gama cromatică, finisajele plăcilor, motivele decorurilor.

    În plus, prin rebrandingul recent finalizat şi viitoarele campanii de promovare îşi propune să se adreseze nu doar consumatorilor casnici, ci şi designerilor şi arhitecţilor care consiliază amenajările rezidenţiale.

    Cesarom este unul dintre brandurile cu tradiţie din România, având o istorie de peste 50 de ani. Compania a devenit, începând cu anul 2004, membră a grupului austriac Lasselsberger.

  • AFI Europe a primit o finanţare de 39 milioane euro de la Bank Leumi pentru dezvoltarea clădirilor de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti

    AFI Europe a semnat un acord de finanţare în valoare de 39 milioane euro cu Bank Leumi România, pentru finalizarea construcţiei clădirilor de birouri AFI Park 4&5, cea de-a patra fază a proiectului AFI Park din Bucureşti. 

    AFI Park 4&5, care totalizează 32.000 de metri pătraţi închiriabili (GLA) de spaţii de birouri clasa A certificate LEED Gold, se întinde pe 12 etaje de birouri deservite de două parcări subterane cu 300 de locuri de parcare. Parterul va include spaţii de retail care le vor oferi chiriaşiilor servicii şi facilităţi suplimentare, pe lângă cele din oferta vastă furnizată de AFI Palace Cotroceni. Împrumutul va finanţa finalizarea dezvoltării proiectului AFI Park 4&5 în zona Centru-Vest a Bucureştiului, a cărui construcţie a început în aprilie 2014 şi care urmează să fie finalizat şi predat chiriaşilor în ianuarie 2016.  

    AFI Park include 5 clădiri de birouri de clasa A, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi, şi care, împreună cu AFI Palace Cotroceni (81.000 GLA) situat în vecinătatea sa, formează cel mai mare complex de retail şi business din România şi unul dintre cele mai extinse din Europa Centrală şi de Est. Toate cele trei clădiri de birouri din AFI Park care au fost livrate sunt complet închiriate. Spaţiile de birouri din AFI Park 1 sunt ocupate de companii precum Microchip, Cameron şi Sparkware Technologies, în timp ce AFI Park 2 este complet închiriat de Electronic Arts. AFI Park 3, care a fost finalizat anul trecut, este ocupat în totalitate de TELUS

    Printre anunţurile recente ale AFI Europe se numără şi semnarea contractului de cumpărare pentru un teren de 40.000 de mp în centrul oraşului Braşov pentru dezvoltarea unui centru commercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi şi un proiect de birouri de 11.000 de mp

    AFI Europe România va dezvolta în viitorul apropiat două proiecte cu utilizare mixtă pe terenul de 80.000 mp pe care îl deţine în oraşul Arad şi pe terenul de 148.000 mp din Bucureştii Noi din sectorul 1 al capitalei.

    Pe segmentul clădirilor de birouri, AFI Europe România va dezvolta AFI Business Park Bucureşti, un parc de business clasa A cuprinzând 50.000 mp GLA, amplasat în imediata apropiere a hotelului J.W. Marriott şi a Parlamentului din sectorul 5 al capitalei. Parcul de afaceri va consta în 2 clădiri de birouri de înălţime redusă şi un turn de birouri, cu multe spaţii verzi, spaţii moderne, high tech, într-un centru urban cu o  piaţetă centrală şi grădini.

     

     

  • La 33 de ani, acest tânăr este co-fondator şi CEO al unuia dintre cele mai importante businessuri online de carte din România

    După finalizarea licenţei în studii culturale în Statele Unite şi pierderea „la mustaţă“ a unei burse de cercetare în Balcani, Tudor Benga se reîntoarce în ţară, la 24 de ani, cu obiectivul clar de a intra pe calea antreprenoriatului.

    Îşi începe cariera în businessul de carte cu un job în cadrul companiei tatălui său, proprietarul unei afaceri de distribuţie de carte străină şi unic reprezentant al Logman în România. Timp de doi ani a călătorit cu standuri şi prezentări de carte în şcolile şi universităţile din România, învăţând pe teren ce înseamnă industria de carte, iar în 2007, cu 15.000 de dolari puşi la bătaie de fratele său stabilit în SUA, pune bazele Okian.ro, librărie de carte în limba engleză din toate domeniile.

    În 2010, librăria online fondată de fraţii Benga şi businessul de distribuţie de carte al tatălui lor fuzionează într-o singură companie, Okian. După o pauză de doi ani dedicată unui master la Universitatea Columbia în SUA, Tudor revine în ţară şi preia conducerea businessului.

    Okian numără peste un milion de cărţi în engleză, din toate domeniile, de la titluri din beletristica internaţională la cărţi de business sau medicină, alături de jocuri şi accesorii pentru iubitorii de carte, sute de titluri din portofoliu fiind mai ieftine decât pe amazon.co.uk, uneori cu până la 25%.

    Okian colaborează cu peste 12.000 de edituri, vinde 100 de volume pe zi, are peste 100.000 de titluri în format digital şi 32 de angajaţi. 

  • În timp ce ţara lor intră în default, patru greci pariază 14 milioane de euro pe un proiect imobiliar în România

    Aproape de primăria oraşului Otopeni, drumul coteşte la dreapta, iar indicatorul îţi arată direcţia către localitatea Tunari. Ţii drumul, ieşi din Otopeni şi intri „în judeţul Câmpulung“, cum numeam eu în copilărie zonele întinse de câmpie fără construcţii sau recolte. Nu apuci să te plictiseşti însă de câmpurile goale pentru că apar rapid primele case construite. Unele sunt finalizate. Pe altele, le-a mâncat criza.

    Drumul merge mai departe, iar pe partea dreapta poţi vedea un afiş care te anunţă că ai ajuns la Amber Garden, un complex rezidenţial verde şi de lux dezvoltat de compania Alesonor. Intri în complex şi în faţă vezi pădurea, iar în dreapta te aşteaptă piscina casei numărul 1, respectiv show-room-ul proiectului imobiliar de lux care ar urma să cuprindă 60 de vile. În prezent sunt finalizate şase, iar până în primăvara anului viitor sunt planificate alte 11.

    „Întregul proiect va fi gata peste circa trei ani“, spune Leonidas Anastasopoulos, unul dintre cei patru investitori greci care au investit în acest proiect prin intermediul dezvoltatorului imobiliar Alesonor. Antreprenorul are 37 de ani şi a venit în România în 2003, convins de unul dintre partenerii săi care avea deja un business aici. După o perioadă în care a făcut naveta între Grecia şi România, în urmă cu 11 ani s-a mutat la Bucureşti. „Am ales să vin în România pentru că am simţit ce va urma pentru Grecia“, spune Leonidas Anastasopoulos. În prezent, Grecia se luptă cu una dintre cele mai acute crize din istorie, fiind ameninţată atât de intrarea în incapacitate de plată, dar şi de „eliminarea“ din zona euro. Prin comparaţie, economia locală se află pe un trend ascendent, ba chiar şi piaţa imobiliară a început să se dezgheţe.

    Cei patru parteneri au investit împreună în mai multe proiecte rezidenţiale de lux amplasate în centrul Bucureştiului, mizând încă de la început pe segmentul de lux. Cei patru sunt implicaţi împreună însă în mai multe businessuri, în industrii precum telecom, echipamente sportive sau modă. Unul dintre partenerii lor este Sony Mordechai, antreprenorul grec cunoscut în piaţă atât pentru investiţiile sale imobiliare, cât şi pentru faptul că a adus în România brandul de lux Burberry la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu, dar şi brandul Nike la începutul anilor 2000. Fiecare dintre cei patru antreprenori se ocupă mai îndeaproape de unul dintre businessurile dezvoltate împreună în România, Leonidas Anastasopoulos concentrându-se pe dezvoltările imobiliare ale grupului.

    Povestea Amber Gardens a început în 2007, când cei patru antreprenori au cumpărat terenul de 5 hectare, pentru care au plătit atunci 5,5 milioane de euro. Au analizat atent ce pot face pe el şi au decis să dezvolte un proiect rezidenţial, urmând să profite de pădurea din apropiere. „Un alt avantaj al zonei este faptul că ai acces de pe centură aici, astfel că este uşor de ajuns din Bucureşti.“ Au ştiut de la început că vor să dezvolte un proiect rezidenţial în zona de nord a Bucureştiului, însă nu au vrut  să fie încă unul dintre investorii care au optat pentru Pipera. „Este o zonă care nu s-a dezvoltat organizat, pe când aici există un plan urbanistic ce trebuie urmărit. Spre exemplu, este obligatoriu ca străzile să fie albe în toată zona.“ Construcţia proiectului a început la şase ani de la achiziţia terenului, în 2013, când economia dădea semne că îşi revine din somnul lung în care căzuse în 2009. „Am realizat în criză că dezvoltarea de case în afara Bucureştiului a scăzut drastic.“ În 2013 cei patru antreprenori au făcut un studiu de piaţă şi au aflat că potenţialii lor clienţi vor să se mute din capitală, în căutarea de linişte şi de spaţiu.

  • A fost finalizat un nou proiect de amploare în Coreea de Nord. Cum a sărbătorit Kim Jong-un împreună cu soţia sa – VIDEO

    Kim Jong-un a inaugurat un nou proiect de amploare la câteva luni după ce a cerut o construcţie care să reflecte ideologia nord-coreeană.

    Kim a declarat că este mulţumit de cum arată noua construcţie şi a afirmat că estetica modernă a designului reflectă calităţile poporului corean şi ideologia oficială a Coreei de Nord de independenţă sau “juche”.

    CARE ESTE NOUA CONSTRUCŢIE ÎNAUGURATĂ DE KIM JONG-UN ŞI CUM A SĂRBĂTORIT ACESTA CU SOŢIA SA – VIDEO

  • Autostrada Nădlac-Arad: Lotul II şi noul punct de control de la graniţă, finalizate în iunie

    Directorul proiectului Autostrăzii Nădlac-Arad, Adrian Adler, a declarat marţi, corespondentului MEDIAFAX, că lotul II al autostrăzii, cuprins între oraşul Pecica şi municipiul Arad, este aproape finalizat, iar toate lucrările vor fi încheiate în cel mult trei săptămâni, conform termenului contractual, care este sfârşitul lunii iunie.

    “Asfaltarea s-a încheiat, iar în acest moment se lucrează la montarea de parapeţi, de garduri şi panouri de antifonare”, a precizat Adler.

    Conform sursei citate, lucrările sunt avansate şi la frontiera cu Ungaria, unde este în curs de amenajare noul punct de control de la graniţă, care ar urma să fie finalizat tot în această lună.

    Referitor la momentul dechiderii traficului pe lotul II, pentru a se putea circula de la Arad la Nădlac şi pe autostradă, Adler a spus că reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nu au stabilit data.

    “Este foarte probabil ca traficul pe lotul II să fie deschis odată cu realizarea joncţiunii de la frontieră cu autostrada din Ungaria. Acest lucru ar urma să aibă loc în luna iulie”, a spus Adler.

    Potrivit sursei citate, şi maghiarii au ajuns cu autostrada până la frontieră, asfaltul fiind deja marcat.

    Lotul II din Autostrada Nădlac-Arad are o lungime de 16 kilometri, însă şase kilometri au fost deschişi circulaţiei în luna decembrie 2014, odată cu primul lot, pentru a exista legătură între DN 7 şi şoseaua de mare viteză. Astfel, CNADNR urmează să mai deschidă traficului cei zece kilometri rămaşi, cuprinşi între DN 7 Pecica şi Arad.

    Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 kilometri. Primul a fost adjudecat iniţial de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul II a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro.

    Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.

    CNADNR a reziliat, la finele anului 2012, contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei (69 de milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea acestora.

    CNADNR a reziliat în vara anului trecut şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului al doilea, după falimentul constructorului Alpine Bau din Austria, comunicând la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%. Lotul al doilea al autostrăzii Nădlac-Arad, în lungime de 16,6 kilometri, va fi finalizat tot de asocierea italo-germană Astaldi – Max Boegl.

  • Opinie Aliz Kosza: Leadershipul feminin: mai multă relaţionare, mai mult curaj

    Aliz Kosza
(business strategist & mentor advisory board member RTC-PROFFICE)

    Despre leadershipul feminin s-a scris şi se vorbeşte mult… Calităţile „nepalpabile“ ale femeilor lider fac înconjurul lumii în fiecare zi. Calităţile cel mai des enunţate ar fi: empatia, pasiunea, intuiţia, creativi-tatea, comunicarea, persuasiunea. Şi nu întâmplător. De fapt, prin chiar structura lor interioară, femeile sunt cele care se dedică, cele care educă, cele care se implică şi, implicit, sunt cele care vor să trans-forme şi nu doar să controleze o organizaţie.

    La începutul carierei mele manageriale, din anii ’90, am condus mai mult după „feeling“, nu reuşeam să definesc clar care era secretul performanţelor mele. Mi-am urmat necontenit intuiţia, am fost atentă la nevoile clienţilor şi ale colegilor, luam deciziile rapid şi duceam lucrurile până la capăt. Iar pe cele care nu funcţionau, încercam să le transform, nu să renunţ la ele. Nu control, ci implicare. Nu constrângere, ci motivare. Nu schimbare, ci transformare. Iar pentru a transforma orice organizaţie, pentru a fi inovativ, ai nevoie de încredere şi curaj. Şi curajul cred că este şi caracteristica definitorie a unei femei lider auten-tic.

    Care sunt, în viziunea mea, cele trei dimensiuni ale curajului în business?
    1. ASUMAREA RISCULUI = CURAJ. Femeile lider au mai mult curaj, îşi asumă mult mai confortabil riscurile. Această asumare a riscului este în strânsă legătură cu intuiţia, care susţine curajul în aproape orice situaţie. Din simplul motiv că intuiţia este instrumentul prin care identificăm, noi, femeile, cel mai uşor potenţialul, oportunitatea, calea cea mai bună de urmat sau soluţia cea mai eficientă de aplicat.  

    Pe de altă parte, curajul înseamnă şi luarea rapidă a deciziilor cu asumarea unui risc controlabil, iar acest lucru e esenţial pentru performanţă şi progres în business. Adesea am fost criticată pentru entuziasmul meu, însă niciodată pentru lentoarea deciziilor mele. De aceea, asumarea riscului nu este un risc! Nu în viziunea sau din experienţa mea. Pe de altă parte, aceasta nu înseamnă că sunt de acord cu asumarea unor riscuri necalculate şi cu decizii nesăbuite. Asumarea calculată a unui risc şi gambling-ul în business nu sunt deloc acelaşi lucru.

    Asumarea calculată a riscului este însă dimensiunea definitorie a liderului. Pentru că liderul este cel care inovează şi acest lucru nu se poate fără asumarea riscului. Până la urmă, există un risc în FIECARE decizie pe care o luăm… important e cât de mare este riscul în viziunea de business pe care o urmăreşti. Cine nu riscă aproape că nu trăieşte şi, ca manager, nu va performa deoarece îşi canalizează toată energia în evaluarea riscului. Aşadar, cine nu riscă nu e lider. Însă cine nu îşi asumă riscuri calcu-late nu e un lider bun.

    2. DELEGARE = CURAJ. Curajul de a delega este direct legat de dorinţa de a transforma. Femeilor nu le e teamă că pierd controlul prin delegarea deciziilor operaţionale. Dimpotrivă, dacă sunt lideri adevăraţi, împart responsabilităţile cu uşurinţă. Adesea chiar exagerează în acest sens.
    Şi în proiectele mele de business mentoring mă întâlnesc cu aceeaşi situaţie: antreprenori femei şi bărbaţi, cu afaceri înfiinţate de mai bine de 20 de ani şi care au dificultăţi pentru că nu şi-au găsit curajul şi doza optimă de a delega. Paradoxal sau nu, femeile delegau prea mult, iar bărbaţii încercau să deţină controlul pe tot ce mişca în firmele lor.
     

    Atunci când a venit vorba de relansarea companiilor lor doamnele s-au decis mai repede, iar bărbaţii au fost, în general, mai sceptici. Aceasta pentru că femeile au avut curajul de a-şi asuma minime riscuri, în timp ce bărbaţii nu renunţă uşor la cedarea controlului. Timpul necesar argumentaţiei din spatele strategiilor de relansare a fost dublu în cazul bărbaţilor, comparativ cu femeile antreprenor.

    3. FLEXIBILITATE = CURAJ. Noi, femeile, suntem recunoscute pentru obiceiul nostru de a ajusta lucrurile din mers, evident controlat. Schimbăm regulile jocului pentru a putea fi mai flexibile şi mult mai competitive în piaţă.

    Liderii femei sunt cei care vor schimba o procedură dacă le încurcă, vor inventa roluri şi denumiri pentru activităţi şi responsabilităţi care nu există în niciun manual de business, dar pe care le simt necesare în organizaţie.

    Flexibilitatea este, de aceea, tot o formă de curaj. Este capacitatea de a gândi out of the box şi de a face posibilă inovaţia. Iar inovaţia este unul dintre atuurile performanţei în business.
    Că le folosim eficient sau le exagerăm sau abuzăm uneori de ele, că suntem sau nu conştiente de ele, până la urmă trebuie să recunoaştem că aceste înclinaţii către un stil de leadership sau altul sunt confirmarea supremă a diferenţelor dintre sexe, frumuseţea şi complementaritatea arhetipurilor feminin şi masculin, atât de bine definite de C.G. Jung şi existente de când a păşit omul pe pământ.
     

  • MOL a finalizat achiziţia benzinăriilor ENI

    “Această tranzacţie contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivului Grupului MOL de a-şi spori cota de piaţă şi acoperirea în regiunea Europei Centrale şi de Est şi în special în România. Suntem hotărâţi să dezvoltăm pe termen lung operaţiunile din această ţară. Căutăm permanent modalităţi de a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi de a le oferi o gamă extinsă de produse, pe lângă portofoliul de carburanţi”, a declarat Lars Höglund, Senior Vice-President al diviziei de Retail a Grupului MOL.

    Ca urmare a integrării benzinăriilor achiziţionate, Grupul MOL va ajunge în 2015 la o reţea de aproximativ 200 de unităţi în România. “În ultimii ani am reinvestit în mod permanent cea mai mare parte a profitului obţinut atât în extinderea reţelei, cât şi în îmbunătăţirea serviciilor şi a competenţelor echipei noastre. Obiectivul nostru principal este ca durata procesului de trecere la marca MOL să fie redusă”, a declarat Kinga

    Daradics, Country Chairman & CEO MOL România.
    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, ENI România va fi redenumită MOL Retail Comerţ SRL începând cu 2 februarie 2015. Ulterior, această companie va fuziona cu MOL România.

    Grupul MOL, cu sediul central în Budapesta, are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 29.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 12 ţări.
    Cea mai mare reţea de benzinării din România este controlată de OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. OMV Petrom are peste 500 de staţii, cu care deţine o cotă de piaţă de 34%.

    Pe locul al doilea este KMG International, fostul Rompetrol, din grupul kazah de stat KazMunayGas, cu peste 400 de benzinării. Compania Lukoil ocupă locul al treilea pe piaţa distribuţiei de carburanţi, având circa 300 de staţii. MOL continuă să ocupe locul al patrulea pe această piaţă. Compania azeră de petrol SOCAR operează circa 30 de benzinării în România, iar NIS Petrol, din grupul sârb NIS, controlat de Gazprom, are 15 unităţi.

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.