BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Aston Martin revine în forţă: După ce a intrat de şapte ori în faliment, compania se îndreaptă spre o listare bursieră la Londra de 5 miliarde de lire sterline

    Aston Martin a anunţat că vrea să se listeze pe bursa de la Londra anul acesta după un set de rezultate financiare semestriale care au surprins producătorul britanic de maşini de lux la un nivel record, potrivit Financial Times.

    Mutarea înspre o listare, care vine după şapte trimeste consecutive de profitabilitate, marchează reuşita producătorului de a readuce pe profit un business istoric, ce a trecut de şapte ori prin faliment.

    Compania se aşteaptă să se ridice la o evaluare de circa 5 miliarde de lire sterline, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    „Este un moment monumental”, spune Andy Palmer, executivul şef al companiei. „Când am început în 1979 erau mulţi producători britanici. De-a lungul carierei mele majoritatea au dispărut. Producţia de maşini în Marea Britanie este într-un punct sănătos, însă producătorii din piaţă sunt majoritatea străini. Acum vom avea din nou o companie britanică independentă”.

    Compania a declarat că veniturile au crescut cu 14% până la 450 milioane lire sterline în primele luni ale anului, în timp ce profitul operaţional a crescut la 20,8 milioane de lire sterline de la 20,1 milioane lire, propulsate de lansarea a trei noi modele sport şi o cerere în creşterea din Asia.

     

     

  • Lanţul de magazin care intră în faliment pentru a doua oară în ultimii patru ani anunţă ca va închide restul de magazine din malluri

    Brookstone a depus cererea de intrare în faliment şi va închide restul celor 100 de locaţii din malluri, potrivit CNN.

    Retailerul, cunoscut în principal pentru scaune de masaj, gadget-uri şi bagaje de călătorie, a depus săptămâna trecută cererea de intrare în faliment.

    Acesta este al doilea faliment al companiei în ultimii patru ani.

    Compania a anunţat că va păstra deschise cele 35 de magazine din aeroporturi şi va menţine site-ul funcţional în timp ce îşi caută cumpărător.

    Brookstone şi-a asigurat o linie de credit de 30 de milioane de dolari pentru a-şi finanţa operaţiunile în timpul vânzării.

    În cererea de faliment, Brookstone a înregistrat datorii de până la 500 de milioane de dolari şi active cuprinse între 50 şi 100 milioane dolari.

    CEO-ul Brookstone a declarat că va menţine businessul din aeroport şi cel online dar, „un mediu de retail plin de provocări” a forţat compania să închidă magazinele din malluri.

     

  • Un nou faliment de RĂSUNET zguduie piaţa. Lovitura primită de la unul dintre lanţurile de fashion din România

    Staff Collection, compania care administra magazinele de îmbrăcăminte şi încălţăminte House of Art, a intrat în faliment la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

    Datele de pe site-ul Ministerului de Finanţe arată că, în 2017 firma Staff Collection a avut afaceri de 15,3 milioane de lei, pierderi de 18 milioane de lei şi 243 de angajaţi.

    Companiile Staff Collection şi Corssa deţineau împreună în portofoliu brandurile de magazine House of Art, Fox, Levi’s, Eponge. Cele două companii au intrat în insolvenţă la începutul anului 2012 la propria cerere, ca urmare a scăderii consumului şi a expansiunii agresive a brandurilor străine pe piaţa locală.

    La sfârşitul anului trecut, cele două companii au intrat în faliment la propria cerere după ce în 2013 fuzionaseră, ca parte a procesului de eficientizare şi consolidare operaţională şi financiară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fermele britanice riscă falimentul, pentru că românii nu vor mai veni după Brexit

    Potrivit unui reportaj realizat de the Guardian, acest fenomen se datorează scăderii valorii lirei sterline, dar şi a creşterii economice în alte ţări din Europa, care fac ca ofertele britanicilor să devină mai puţin atractive, în timp ce angajatorii se luptă să umple registrul comenzilor şi să mărească taxele.
     
    ,,Anul acesta este cel mai greu. Acum 3 ani, ocupam aproape 5,000 de locuri de muncă. Anul acesta, vom ocupa 3,000, 3,500. În iunie, am cheltuit aproximativ 2,000 de dolari pentru reclamele de pe Facebook. Anul trecut, nu a trebuit să investesc nimic”, spune Alexandru Bărbăcaru, director al Est-Vest Services, o agenţie română de angajare pentru muncitorii temporari din Regatul Unit.
     
    În iunie, asociaţia British Summer Fruits a anunţat că membrii ei au avut o scădere a forţei de muncă de 10 – 15% şi se aşteaptă ca până în toamnă, să scadă cu peste 30%.
     
    Bărbăcaru, un veteran în domeniul angajărilor sezoniere, spune că va fi din ce în ce mai greu să se găsească muncitori pentru fermele din Marea Britanie şi că, în ultimul timp, el caută să recruteze lucrători specializaţi precum măcelarii sau sudorii.
     
    Între timp, într-un studiu realizat de Uniunea Naţională a Fermierilor, fermele horticole din Regatul Unit au avut un raport de scădere a forţei de muncă sezoniere de 12,5 %.

    Potrivit the Guardian, în România, una dintre principalele furnizoare ale foţei de muncă, rata şomerilor este la cel mai scăzut nivel din ultimul trimestru al secolului, iar economia a crescut cu 7% în 2017, având cea mai rapidă rată de creştere din UE. Rata şomajului a Bulgaria a scăzut şi ea în ultimii ani şi, în timp ce mulţi est-europeni continuă să îşi părăsească ţara pentru a lucra în regim sezonier, se îndreaptă spre alte state, unde ofertele sunt mai generoase.

     

  • Pentru cine este amnistia fiscală a PSD? Principalul datornic la stat este chiar statul. Companiile private cu datorii de sute sau zeci de milioane de lei sunt de mult în faliment

    În lista publicată de ANAF în toamna trecută cu principalele 500 de companii debitoare, cu obligaţii restante la bugetele de asigurări, în frunte se află com­paniile statului. Cei mai mari datornici din privat sunt de mult în fali­ment şi este clar că, pe total, datorii de zeci de miliarde de lei nu mai pot fi recuperate.
     
    Cine să recupereze cele 104 mi­li­oane de lei datorate la asigurări, de 10-15 ani, de Republica SA, vândută în 2003 de APAPS, având contactul de privatizare reziliat, câteva luni mai târziu, şi vândută, bucată cu bucată, în 2008? Dar de la “Insula Mare a Brăilei”, gestionată atât de bine de fostul senator PSD Culiţă Tărâţă, încât a făcut datorii la stat de 28 de miliarde de lei? De la Constantin Duluţe şi Agricost, care a preluat contractele de la ADS şi acum se pregăteşte să vândă afacerea unei companii arabe?
     

  • Compania de tehnologie care a înregistrat un an dezastruos: La doar un an de la listarea la bursă, a schimbat doi CEO, iar acum intră în faliment

    Tintri, o companie care produce hardware pentru centrele de stocare de date, a înregistrat cel mai dezastruos an dintre companiile de pe Nasdaq, potrivit CNBC.

    Compania s-a listat pe bursă în iunie 2017. Astăzi compania a anunţat că a depus voluntar cererea de intrare în faliment. Tintri a anunţat că ia finanţare de la TriplePoint Capital şi angajează un executiv de restructurare.

    O parte din creditare se va duce către plăţile neefectuate spre angajaţi şi furnizori.

    Parcursul companiei subliniază greşelile pe care le efectuează companiile mici atunci când se listează. IPO-urile au devenit mai efervescente printre companiile de tehnologie anul acesta.

    Drept companie listată, Tintri s-a confruntat cu giganţi precum Dell EMC, Hewlett Packard Enterprise şi IBM precum şi cu o serie de companii care s-au listat recent, precum Nutanix şi Pure Storage.

    Acţiunile companiei au închis la 7,27 dolari per acţiune în prima zi de tranzacţionare. Capitalizarea de piaţă a companiei la acea vreme era de 220 de milioane de dolari – la aproape doi ani după o rundă de finanţare de 125 de milioane de dolari.

    Mai târziu, lucrurile s-au înrăutăţit pentru Tintri. În ultimul an, acţiunile companiei au scăzut cu 97%. Joi, când tranzacţionarea a fost oprită după anunţul de intrare în faliment, acţiunile se tranzacţionau la 20 de cenţi per acţiune, valoarea companiei ridicându-se la 6,7 milioane de dolari.

    În plus, în luna martie CEO-ul Ken Klein a demisionat, iar poziţia sa a fost preluată de fostul CEO al Rackable Systems, Tom Barton.

    În data de 2 mai, compania din California a eliberat un raport prin care sublinia „dubii semnificative” cu privire la continuarea activităţii companiei în mod normal.

    În data de 18 mai, compania a lansat raportul anual, care a anunţat şi mai multe probleme.

    În data de 19 iunie, Barton a demisionat, pentru ca în 27 iunie compania să anunţe că board-ul a aprobat concedierea a 200 de angajaţi. Tintri a rămas atunci cu aproximativ 50 de angajaţi.

     

     

  • Thomas Carlyle Ford

    Thomas Carlyle Ford (Tom Ford) s-a născut pe 27 august 1961 în Austin, Texas, în familia agenţilor imobiliari Shirley Burton şi Thomas David Ford. La vârsta de 11 ani, s-a mutat cu familia în Santa Fe, New Mexico, iar după absolvirea liceului a plecat la studii în New York.
    Ford s-a înscris la şcoala de design Parsons, iar în ultimul an de studii a petrecut un semestru la Paris, unde a lucrat ca intern în biroul de presă al casei de modă Chloé’s, post care l-a motivat în alegerea unei cariere în fashion.
    Tendinţele sale în materie de creaţii vestimentare au fost influenţate mai ales de era disco glamour a cluburilor. La terminarea studiilor, Ford a obţinut o diplomă în arhitectură.
    În ciuda lipsei de experienţă în fashion, Ford a insistat zilnic, timp de o lună, să obţină un job în compania de articole sportive a designerului american Cathy Hardwick. Mai târziu, ea a povestit că l-a primit la interviu cu intenţia clară de a-i tăia orice speranţă. Totuşi, la sfârşit, Ford era angajat. „L-am întrebat care sunt designerii săi preferaţi din Europa şi mi-a răspuns: Chanel şi Armani. După doi ani, a recunoscut că mi-a dat acest răspuns deoarece în acea zi purtam creaţii ale celor doi.” Între 1988 şi 1990, Ford a lucrat pentru brandul Perry Ellis, însă după doi ani s-a hotărât că este timpul pentru o schimbare. „Propria mea cultură mă inhiba. Prea mult stil în America înseamnă kitsch. Europenii, în schimb, îl apreciază”, a povestit acesta într-un interviu pentru New York Times.
    În 1990, Ford a fost angajat de casa de modă Gucci, aşa că a fost nevoit să se mute la Milano. În numai doi ani, a obţinut poziţia de director de design. El a depus o muncă asiduă în cadrul casei de modă şi uneori lucra 18 ore pe zi la 11 linii de producţie în paralel. În 1994, Ford a fost promovat în funcţia de director de creaţie şi, datorită inovaţiilor sale, vânzările casei de modă, care se afla în pragul falimentului când designerul fusese angajat, au crescut în 1995-1996 cu 90%, ajungând la valoarea de 4 miliarde de dolari.
    În 1999, Gucci a achiziţionat Yves Saint Laurent, iar Ford a fost numit directorul de creaţie al casei de modă. În 2004, în urma unor neînţelegeri, Ford a părăsit Gucci, experienţă care l-a devastat şi pe care a numit-o un fel de criză a vârstei de mijloc. După plecarea sa, a fost nevoie să fie angajate patru persoane pentru a acoperi volumul de muncă al acestuia.
    În 2006, designerul şi-a lansat propria casă de modă, pe care a numit-o Tom Ford, iar în poziţia de preşedinte al brandului a fost numit Dominico De Sole. Printre personalităţile care au purtat ţinute semnate Tom Ford se numără Michelle Obama, Beyoncé, Jennifer Lopez, Tom Hanks, Johnny Depp, Ryan Gosling şi Will Smith. Ford a creat şi ţinutele lui Daniel Craig pentru ultimele trei producţii ale seriei James Bond: Quantum of Solace, Skyfall şi Spectre. În 2013, rapperul Jay Z a lansat un cântec numit Tom Ford. Designerul s-a făcut cunoscut şi în industria cinematografică, prin regizarea producţiilor A Single Man (2009) şi Nocturnal Animals (2016), nominalizate la Oscar. Ford a fost criticat în numeroase rânduri pentru folosirea nudurilor feminine în campaniile sale.
    El este căsătorit cu jurnalistul Richard Buckley, cu care are o relaţie încă din 1986. Cei doi trăiesc în Italia. În 2013, averea designerului era estimată de site-ul therichest.com la peste 200 de milioane de dolari.

  • Lovitură pentru fotbalul italian: Un legendar club de fotbal va intra în faliment în 10 zile dacă nu strânge 5 milioane de euro

    După ce a ratat promovarea în faţa echipei Cittadella, clubul de fotbal Bari este aproape de a intra în faliment dacă nu strânge 5 milioane de euro în 10 zile, potrivit Football Italia.

    Clubul a pierdut două puncte în clasament pentru că nu a reuşit să îţi plătească jucătorii la timp, picând astfel în spatele echipei Cittadella.

    La Reppublica scrie că situaţia financiară a clubului se înrăutăţeşte pe zi ce trece şi că are nevoie de 5 milioane de euro în următoarele 10 zile pentru a evita falimentul.

    Kreare Impresa, acţionarul majoritar, va fi nevoit să găsească lichiditatea necesară înainte de întâlnirea generală a acţionarilor.

    Dacă nu reuşeşte, Bari va fi declarată „în faliment”, iar un comisar va fi numit pentru a restitui creditorilor cât mai mulţi bani posibil.

    Printre numele mai mari care se află acum în echipă se numără Franco Brienza, Libor Kozak şi fostul mijlocaş de la Celtic, Liam Henderson.

    Bari a câştigat de patru ori campionatul italian şi o dată cupa Mitropa, iar din 2011 joacă în liga secundă.

    Printre marii jucători ai fotbalui mondial care au plecat de la Bari se numără Nicola Ventola, Gianluca Zambrotta, Antonio Cassano şi Diego De Ascentis.

     

     

  • Falimentul Toys R Us, al treilea cel mai mare din retailul american: Când Wall Street-ul pune profiturile înaintea oamenilor

    Ann Marie Reinhart Smith a lucrat la Toys R Us pentru 29 de ani. Acum, femeia din Durham, Carolina de Nord, este o bunică şomeră după ce a fost concedidată în cadrul falimentului şi lichidării brandului simbol de jucării, potrivit NBC.

    Smith este doar unul din cei 30.000 de angajaţi americani care au ajuns şomeri după ce lanţul de retail, cu o istorie de peste 70 de ani, a început să închidă businessul.

    Prăbuşirea lanţuui de magazine este rezultatul unui deceniu de managament dezastruos gestionat de firmele de pe Wall Street care au cumpărat compania şi au îngropat-o în datorii de miliarde de dolari.

    Într-un final lanţul s-a prăbuşit primăvara aceasta sub greutatea datoriilor, marcând al treilea cel mai mare faliment din retailul american.

    Publicaţia americană scrie că povestea bunicii Smith serveşte ca dovadă a ceea ce se întâmplă cu angajaţii când Wall Street-ul îi neglijează în cursa nesfârşită după profit.

    Între timp, baronii fondurilor de investiţii care au cumpărat compania în 2005 au obţinut sute de milioane de dolari în profituri, iar executivii de top din companie pleacă cu pachete compensatorii de 16 milioane de dolari.

    „Angajaţii din retail sunt deja prost plătiţi”, i-a spus Smith senatorului Bernie Sanders în data de 13 mai când acesta s-a întâlnit cu viitorii şomeri de la Toys R US în Washington. „Acum să fim daţi afară fără pachete compensatorii este devastator. Să nu ştii cum îţi vei plăti chiria, cum îţi vei hrăni familia şi cum îţi vei plăti facturile este absolut umilitor”.

    Acest fenomen nu este o problemă doar pentru Toys R Us. De-a lungul ţării fondurile de investiţii profită de muncitorii prost plătiţi din retail pentru a-şi spori profiturile şi închid magazine când profiturile nu mai sunt ce au fost, zdruncinând comunităţi întregi.

    Potrivit Fortune, retailerul a înregistrat vânzări de 11,5 miliarde de dolari în 2016, dar cu toate acestea Toys R Us pierdea bani, îngreunat de datoriile de peste 5,2 miliarde de doalri.

    Datoriile sunt rezultatul achiziţionării retailerului de către fondurile Bain Capital, KKR şi Vornado Realty Trust, într-o tranzacţie de 6,6 miliarde de dolari, din care fondurile au pus pe masă doar 20%, iar restula fost plătit printr-o datorie care a fost trecută în contul retailerului.

    Publicaţia americană scrie că aceste fonduri de investiţii sunt „prădători” şi „vulturi capitalişti”. Acum, mai mult ca niciodată, aşa cum spune şi senatorul Sanders, este o problemă sistemică cu fondurile care intră într-o companie pe care o încarcă de datorii şi apoi o aruncă într-un tribunal declarând falimentul înainte de a trece la următoarea victimă.

    „Politicienii trebuie să iasă în faţă şi să ne ajute”, i-a spus Smith lui Sanders. „Nu este corect ca executivii, care deja au salarii frumuşele, să ia milioane de dolari în bonusuri iar noi, car le-am construit brandul, să nu luăm nimic”.

     

     

     

  • Cum a dus politica „vulturilor capitalişti” de pe Wall Street la al treilea cel mai mare faliment din retailul american şi a generat 30.000 de şomeri

    Ann Marie Reinhart Smith a lucrat la Toys R Us pentru 29 de ani. Acum, femeia din Durham, Carolina de Nord, este o bunică şomeră după ce a fost concedidată în cadrul falimentului şi lichidării brandului simbol de jucării, potrivit NBC.

    Smith este doar unul din cei 30.000 de angajaţi americani care au ajuns şomeri după ce lanţul de retail, cu o istorie de peste 70 de ani, a început să închidă businessul.

    Prăbuşirea lanţuui de magazine este rezultatul unui deceniu de managament dezastruos gestionat de firmele de pe Wall Street care au cumpărat compania şi au îngropat-o în datorii de miliarde de dolari.

    Într-un final lanţul s-a prăbuşit primăvara aceasta sub greutatea datoriilor, marcând al treilea cel mai mare faliment din retailul american.

    Publicaţia americană scrie că povestea bunicii Smith serveşte ca dovadă a ceea ce se întâmplă cu angajaţii când Wall Street-ul îi neglijează în cursa nesfârşită după profit.

    Între timp, baronii fondurilor de investiţii care au cumpărat compania în 2005 au obţinut sute de milioane de dolari în profituri, iar executivii de top din companie pleacă cu pachete compensatorii de 16 milioane de dolari.

    „Angajaţii din retail sunt deja prost plătiţi”, i-a spus Smith senatorului Bernie Sanders în data de 13 mai când acesta s-a întâlnit cu viitorii şomeri de la Toys R US în Washington. „Acum să fim daţi afară fără pachete compensatorii este devastator. Să nu ştii cum îţi vei plăti chiria, cum îţi vei hrăni familia şi cum îţi vei plăti facturile este absolut umilitor”.

    Acest fenomen nu este o problemă doar pentru Toys R Us. De-a lungul ţării fondurile de investiţii profită de muncitorii prost plătiţi din retail pentru a-şi spori profiturile şi închid magazine când profiturile nu mai sunt ce au fost, zdruncinând comunităţi întregi.

    Potrivit Fortune, retailerul a înregistrat vânzări de 11,5 miliarde de dolari în 2016, dar cu toate acestea Toys R Us pierdea bani, îngreunat de datoriile de peste 5,2 miliarde de doalri.

    Datoriile sunt rezultatul achiziţionării retailerului de către fondurile Bain Capital, KKR şi Vornado Realty Trust, într-o tranzacţie de 6,6 miliarde de dolari, din care fondurile au pus pe masă doar 20%, iar restula fost plătit printr-o datorie care a fost trecută în contul retailerului.

    Publicaţia americană scrie că aceste fonduri de investiţii sunt „prădători” şi „vulturi capitalişti”. Acum, mai mult ca niciodată, aşa cum spune şi senatorul Sanders, este o problemă sistemică cu fondurile care intră într-o companie pe care o încarcă de datorii şi apoi o aruncă într-un tribunal declarând falimentul înainte de a trece la următoarea victimă.

    „Politicienii trebuie să iasă în faţă şi să ne ajute”, i-a spus Smith lui Sanders. „Nu este corect ca executivii, care deja au salarii frumuşele, să ia milioane de dolari în bonusuri iar noi, car le-am construit brandul, să nu luăm nimic”.