Tag: experienta

  • Tineri manageri de top 2018: Anemari Ionescu, head of business&platform solutions, Atos

    Anemari Ionescu s-a alăturat echipei Atos în octombrie 2015 ca head of technology în divizia de business & platform solutions, funcţie din care coordonează 55 de angajaţi. În mai 2017 a preluat conducerea departamentului şi ocupă poziţia de head of business & platform solutions, având în responsabilitate operaţiunile Atos pe piaţa locală.

    Cu o licenţă în drept, Anemari Ionescu a ales ca după absolvirea facultăţii să profeseze în industria de IT, alăturându-se echipei de vânzări din Bitdefender. De altfel, ea descrie decizia de a renunţa la visul unei cariere în domeniul juridic drept cel mai dificil moment din parcursul profesional. „Am studiat dreptul, fiind convinsă că menirea mea este să fiu judecător. După un an de lucru în administraţia publică, am decis să pun punct şi să pornesc într-o nouă călătorie, într-un mediu complet nou, zona de securitate IT”, spune ea. A acumulat o experienţă de aproape 15 ani în vânzări directe şi indirecte de produse şi servicii IT în zona clienţilor companii, atât către sectorul privat (companii precum Microsoft, Xerox sau Telekom), cât şi către sectorul public.

    De evoluţia lui Ionescu se leagă şi perioada în care a practicat sport de performanţă: este multiplă campioană naţională la tenis de masă, individual, dublu fete şi dublu mixt; a făcut parte din lotul olimpic şi a reprezentat România la Campionatele Europene din 1994. „Dacă mă uit în urmă, îmi dau seama că sportul de performanţă m-a ajutat să iau o decizie atât de dificilă la momentul respectiv, pentru că am avut convingerea că odată ce am fost numărul 1 în această ţară mulţi ani, nimeni nu mă poate împiedica să reuşesc orice îmi propun pe partea profesională în orice domeniu.”

    În ceea ce priveşte planurile ei pe termen lung, acestea vizează dezvoltarea carierei tot în domeniul IT. „Este dificil de imaginat industria IT peste 10 ani, sunt schimbări masive de tehnologii disruptive în fiecare an. Îmi doresc mult să continuu drumul început în IT şi sper să evoluez într-o organizaţie la nivel regional sau, de ce nu, global. Sunt convinsă că industria IT va avea un impact major în următorii ani în modelarea tuturor celorlalte industrii.”


    37 de ani  
    head of business & platform solutions   
    Atos

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Alexandru Costache, head of telecom product management, Samsung Electronics România

    Printre principalele responsabilităţi ale lui Alexandru Costache se numără elaborarea strategiei de produs pentru smartphone-uri, tablete şi wearables. Strategia nu implică doar lansările de produs, ci tot ciclul de viaţă al produsului, strategii de promoţii pe segmente, poziţionarea în retail şi marketing. De asemenea, el se ocupă şi de dezvoltarea platformelor şi mecanismelor de promoţie, cât şi de managementul vânzărilor, însă nu şi de vânzarea efectivă.

    Alexandru Costache conduce o echipă formată din patru product manageri, un sales support, un SCM şi un master trainer. El a început să lucreze la Camera de Comerţ şi Industrie a României încă din anul al doilea de facultate, ceea ce, spune el, l-a ajutat să câştige experienţă mai repede, lucru care a fost de un real folos când a decis să plece, în 2007, pentru patru ani în Coreea de Sud, cu o bursă din partea Samsung.

    Din 2009 lucrează în cadrul companiei, în Coreea, iniţial în funcţia de retail management consultant pentru Samsung Electonics. Doi ani mai târziu, în 2011, s-a întors în România pe postul de telecom product manager, în cadrul aceleiaşi companii. Alexandru Costache numeşte drept cel mai dificil moment din carieră plecarea în Coreea. „A fost o provocare din perspectiva diferenţelor culturale, însă am reuşit să depăşesc acest moment, din dorinţa de a reuşi şi de a înţelege cât mai bine diversitatea la nivel organizaţional.”

    Din 2013 până în 2015 a ocupat poziţia de head of retail marketing pentru România şi Bulgaria, iar din octombrie 2015 ocupă poziţia actuală.


    35 de ani  
    head of telecom product management    
    Samsung Electronics România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Povestea tânărului antreprenor român care şi-a dus brăţările în zeci de ţări. Se vând chiar şi în Australia şi Orientul Mijlociu

    Lucian Gherghiţă a absolvit două facultăţi – relaţii internaţionale şi drept –, dar spune că a preferat întotdeauna să lucreze pentru el însuşi. A deschis primul business în 2010, în consultanţă, dar între timp şi-a mai încercat norocul şi în alte domenii.

    Atunci când a pornit Constantin Nautics, antreprenorul care are acum 33 de ani a investit 25.000 de euro într-un magazin online, un atelier de lucru în centrul Bucureştiului – care a funcţionat şi ca showroom – stocul de marfă şi cel de materie primă. În trei ani şi jumătate, afacerea Constantin Nautics a ajuns la venituri de peste 3,8 milioane de lei, având puncte proprii de distribuţie în Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, AFI Ploieşti şi Vivo Constanţa.

    Vânzările din Bucureşti reprezintă aproximativ 40% din rulajele la nivel naţional, aici intrând atât cele online, cât şi cele din magazinele fizice. Produsele comercializate de companie ajung şi în alte 24 de ţări, inclusiv Australia, Statele Unite sau Orientul Mijlociu. „Toate produsele noastre sunt confecţionate manual şi sunt creaţii originale.

    Prin natura materialelor din care sunt construite, ele pot fi purtate tot timpul, în condiţii extreme de umiditate, căldură sau frig fără să se deterioreze. Cred că acest lucru a ajutat mult la succesul produselor“, afirmă tânărul antreprenor. Anul trecut, numărul mediu de angajaţi a fost de 29, în vreme ce profitul companiei a fost de aproximativ 230.000 lei.


    33 de ani  
    general manager  
    CONSTANTIN NAUTICS

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

  • Test drive Suzuki Swift: un supermini cu mai multe calităţi decât defecte

    Suzuki Swift e o alternativă la maşini precum Toyota Yaris sau Hyundai i20, dar cele din urmă oferă ceva mai mult comfort în interiorul maşinii.

    La condus, Swift se aşează bine pe drum iar direcţia reacţionează extrem de bine la schimbări, chiar şi cele bruşte. Am mers în jur de 500 de kilometri cu maşina, atât urban cât şi extra, iar experienţa a fost una pozitivă. Singurul reproş ar fi legat de acvaplanare, pentru că am avut “norocul” să mă intersectez cu o furtună de vară; am mers ceva mai repede decât viteza recomandată de 80 km/oră, e adevărat, şi probabil că şi greutatea redusă a maşinii a contribuit la efect.

    Swift are ceva probleme în ceea ce priveşte habitaclul: butonul de avarii, spre exemplu, e aşezat foarte sus şi e dificil de apăsat. Nu e o chestiune care să afecteze în mod substanţial o călătorie, dar devine o problemă atunci când mergi pe un segment de drum în care opririle sunt dese şi neaşteptate.

    Sistemul multimedia este şi el depăşit, grafica de pe navigaţie fiind una de care nici producătorul auto nu e prea mândru. A durat aproape 30 de minute să conectez telefonul la sistem pentru a rula muzică, mult prea mult în condiţiile în care majoritatea maşinilor de pe piaţa au UX-uri extrem de intuitive.

    E poate un aspect la care cei mai mulţi nu se gândesc, dar Suzuki Swift are o gardă la sol care îţi permite să o parchezi pe bordurile de la noi, un lucru pe care eu l-am apreciat în mod deosebit.

    Maşina e suficient de spaţioasă în interior, mai ales pe locurile din faţă, iar asta se traduce într-o poziţie bună la condus. Pe locurile din spate spaţiul e limitat, dar trebuie reţinut că vorbim de o maşină care se încadrează la clasa supermini.

    Consumul s-a încadrat în limitele prezente pe fişa tehnică, atât în oraş cât şi pe autostradă; cu toate astea, creşterea devine evidentă atunci când forţezi motorul peste 4.000-4.500 de rpm. Vorbesc de un motor BoosterJet de 1.0, care nu e gândit pentru o viteză constantă de peste 140-145 km/oră. Vitezele sunt destul de scurte, lucru pe gustul meu; sistemele de asistenţă rutieră funcţionează fără greş, dovedind că asiaticii pun siguranţa pe primul loc.

    În concluzie, aş spune că Swift reprezintă o maşină corectă din punct de vedere al raportului calitate/preţ. E o maşină care se mişcă bine, nu consumă mult şi are toate sistemele de care are nevoie un şofer pentru o călătorie de durată medie.

  • Tineri manageri de top 2018: Delia Sofonea, people director, eMAG

    Din poziţia actuală, Delia Sofonea este responsabilă de activitatea a circa 50 de oameni, număr ce poate fluctua în funcţie de perioadă – „suntem mai mulţi în perioadele de vârf pentru business, când avem nevoie de sprijin în recrutare”.

    Ea spune că rolul de HR într-o organizaţie poate influenţa în mod decisiv activitatea unei companii şi că echipa de HR Business Partners, „pe care am început să o construim acum trei ani, este parte din managementul fiecărui departament şi iau zi de zi decizii împreună”. Din nevoia de a avea o bună cunoaştere a resursei umane, „care să ne ajute să luăm decizii bazate pe date”, compania a creat o echipă dedicată analizei oamenilor.

    Delia Sofonea era pasionată de training şi de psihologie încă de pe vremea facultăţii şi, completează ea, „îmi plac foarte mult şi acum”; a ajuns să ţină traininguri în echipele de customer care din operatorul de telefonie mobilă Connex/Vodafone. Apoi a schimbat diferite roluri în cadrul Vodafone. „În 2015 am venit în eMAG, unde simt că aparţin – este combinaţia perfectă între autonomia pe care nu o ai, poate decât într-un start-up, de a crea lucruri, impact imediat al muncii tale, şi perspectiva de a creşte alături de un business atât de dinamic.”

    Pentru Sofonea, cele mai dificile perioade din carieră sunt cele de tranziţie de la un rol la altul, deoarece avea aşteptări de a funcţiona la performanţă maximă „la apăsarea unui buton”. Aceste aşteptări generează un stres adiţional care este autoindus. „Am învăţat să îmi gestionez mai bine aşteptările faţă de mine în perioadele de tranziţie şi să înţeleg că între un sfârşit şi un început există o perioadă de mijloc, care de fapt este cea mai creativă.”

    În ceea ce priveşte viitorul, Sofonea nu are un plan detaliat, „întotdeauna mi s-au întâmplat lucruri frumoase când am mers cu valul şi m-am concentrat pe ce făceam în acel moment şi pe ce îmi dădea energie”.


    36 de ani  
    people director  
    eMAG

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Nicoleta Capătă, HR director, Flanco Retail

    Nicoleta Capătă, în calitate de director al departamentului de resurse umane, este responsabilă pentru planificarea, organizarea şi coordonarea întregii activităţi de HR a companiei, de la strategii cu privire la forţa de muncă până la dezvoltarea şi optimizarea proceselor de recrutare şi a programelor de management al performanţei şi de talent management. De asemenea, Capătă face parte din boardul de directori ai companiei, participând la luarea deciziilor strategice ale companiei.

    Un proiect important pentru Nicoleta Capătă a fost cel de monitorizare în timp real a indicatorilor de performanţă atinşi de forţa de vânzare şi dezvoltarea platformei de e-learning prin intermediul căreia s-au susţinut traininguri interne, „reuşind astfel să creştem calitatea consultanţei oferite în magazinele noastre, cu impact direct în experienţa pe care o are clientul atunci când trece pragul unui magazin Flanco”.

    Ea şi-a început cariera ca asistent de resurse umane la firma Lipsca în 2003, apoi a fost timp de cinci ani recruitment & assessment officer la Flamingo Computers; din 2010 se află în cadrul Flanco, experienţă despre care zice că a ajutat-o să-şi depăşească limitele, „să învăţ continuu, dar şi să ofer din experienţa mea, întrucât am luat parte la toate momentele cheie ale companiei, de la criză până la atingerea unor cifre istorice, de la câteva sute de colegi la câteva mii, de la zeci de mii de clienţi la câteva milioane”.

    Printre reuşite ea menţionează câteva proiecte implementate în cadrul Flanco: un proiect de management al performanţei angajaţilor din magazine, programul dedicat managerilor de departamente şi directorilor de magazin privind dezvoltarea unor instrumente de management al timpului şi control al priorităţilor.


    38 de ani  
    HR director  
    Flanco Retail

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Bogdan Florea, director marcă Volkswagen Autoturisme, Porsche România

    Bogdan Florea conduce operaţiunile de vânzări ale mărcii Volkswagen Autoturisme în România. El conduce o echipă de patru persoane şi alte opt persoane îi raportează indirect, cu toţii având un impact asupra activităţii de 24 de distribuitori şi celor 100 de vânzători din reţeaua Volkswagen România.

    România este o piaţă importantă pentru producătorul german de automobile, fiind a treia ca importanţă din Uniunea Europeană, iar în 2017 „am vândut 15.000 de maşini noi marca Volkswagen şi am reuşit să contribuim la creşterea rentabilităţii distribuitorilor noştri până la o medie de peste 2% dacă ne raportăm la rentabilitatea comercială”.

    Bogdan Florea a pornit iniţial pe drumul informaticii, însă, într-un final, a ales ingineria economică în detrimentul electronicii. Apoi s-a angajat la Porsche România încă din timpul facultăţii, iar în 2010 a preluat funcţia de director marcă Volkswagen Autoturisme. „În poziţia pe care o ocup este nevoie să anticipezi, să adopţi soluţii de minimalizare a riscurilor, să identifici oportunităţi şi să acţionezi.”

    Pentru el, în afară de obiective şi cifre, cea mai mare satisfacţie a simţit-o atunci când proiectele iniţiate pe plan local au fost date exemple de bune practici sau „chiar preluate de colegii din sediul central”.

    Unde se vede peste 10 ani? „Nu-mi place să fac pariuri pe termen lung. Cred că mi-aş dori să fac în continuare ceea
    ce-mi place, să am la fel de multă curiozitate, exigenţă şi dorinţă de a face lucrurile să se întâmple.”


    37 de ani  
    director marcă Volkswagen Autoturisme  
    Porsche România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Care este motivul pentru care unele persoane au mai mult succes la locul de muncă decât altele?

    “Ar trebui să nu facem din intelectul nostru un Dumnezeu. Are, desigur, muşchii săi puternici, dar nu are personalitate” este unul dintre citatele lui Albert Einstein, răspândit pe internet, care oferă un posibil motiv al performanţei diferite în carieră a unor angajaţi cu pregătire similară.

    Un studiu recent citat de psiho­logul Travis Bradberry într-un articol publicat pe platforma weforum.com, realizat pe baza unor interviuri cu 500 de lideri de business din întreaga lume, şi-a propus să afle ce apreciază cel mai mult angajatorii la un angajat. Cercetătorii au vrut să afle de ce unele persoane au succes mai mult la locul de muncă decât altele, iar răspunsul a fost unul la care probabil mulţi nu s-au gândit: personalitatea.

    Potrivit articolului, 78% dintre liderii de business au răspuns că apreciază cel mai mult la un angajat personalitatea, mai mult chiar decât apropierea culturală (53%) sau abilităţile angajatului (39%).

    Principala întrebare care derivă din acest răspuns este  „Ce înseamnă personalitatea?”. Când liderii de business au spus „personalitate”, este posibil să nu fi înţeles în totalitate cuvântul. Personalitatea este compusă dintr-un set stabil de preferinţe şi tendinţe prin care abordăm situaţiile. A fi introvertit sau extrovertit este un exemplu de trăsătură de personalitate, spune psihologul Travis Bradberry.

    Construcţia personalităţii unui individ începe în copilăria timpurie şi durează până la începutul maturităţii. De-a lungul timpului se vor schimba multe la o persoană, dar personalitatea nu este unul dintre acele lucruri.

    Personalitatea  este un lucru distinct de coeficientul de inteligenţă (IQ). Cele două nu se intersectează în mai niciun aspect important al vieţii. De asemenea, personalitatea este diferită de inteligenţa emoţională (EQ), aici producându-se cea mai mare confuzie.

    „Diferenţa dintre personalitate şi inteligenţa emoţională este fundamentală. Personalitatea nu vorbeşte despre capacităţi, ci despre tendinţe. Trăsăturile de personalitate sunt, în genere, nerelaţionate sau extrem de slab relaţionate cu inteligenţa”, explică prof. Dr. Dragoş Iliescu de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti. Potrivit lui, o persoană extrovertită nu este nici mai inteligentă şi nici mai puţin inteligentă, în medie, decât una introvertită; cele două trăsături nu sunt relaţionate.

    În ceea ce priveşte inteligenţa emoţională, aceasta este, explică prof.dr. Iliescu, o chestiune de capacitate: „Nu ţine de ce preferă o persoană, ci de ce poate să facă o persoană. În genere, inteligenţa emoţională este definită drept capacitatea de a rezolva probleme cu ajutorul emoţiilor şi conţine capacităţi precum perceperea emoţiilor la sine şi la ceilalţi, procesarea acestora, înţelegerea lor şi utilizarea lor pentru a rezolva probleme”.

    Cu toate acestea, personalitatea poate fi, de asemenea, un indicator când vine vorba de performanţele angajatului la locul de muncă, în sensul că, prin identificarea tendinţelor comportamentale, angajatorul poate să-şi dea seama dacă un candidat este potrivit în mediul socio-cultural al organizaţiei.

    „Există, desigur, cazuri în care aproximăm aceste abilităţi sau competenţe prin trăsături de personalitate. De exemplu, o persoană stabilă emoţional va fi probabil mai bună în a-şi controla emoţiile, o persoană extrovertită va opera mai bine cu propriile emoţii pozitive şi o persoană agreabilă va fi mai bună în menţinerea celorlalţi într-o stare emoţională adecvată pentru a atinge un anumit scop”, mai spune Dragoş Iliescu.

    Evaluarea cât mai corectă a profilului candidatului şi a compatibilităţii acestuia cu acela al postului reprezintă un aspect esenţial pe care orice specialist în resurse umane îl recunoaşte. Interviurile de selecţie sunt instrumentul cel mai la îndemână şi pe baza lor companiile iau decizii importante.

    „De ce personalitatea? În business, pentru a avea succes, contează două aspecte: banii şi oamenii. Abordarea comprehensivă în evaluarea personalităţii oferă detalii critice pentru angajarea oamenilor potriviţi care vor produce performanţă, pentru identificarea şi dezvoltarea talentelor, crearea de lideri eficienţi şi îmbunătăţirea capitalului uman”, spune Mădălina Bălan, managing partner la Hart Consulting, companie de HR care aplică teste de personalitate candidaţilor.

    Astfel, crede Mădălina Bălan, o persoană poate şti să performeze un rol profesional, însă e posibil să nu se potrivească deloc cu setul de valori şi credinţe ale unei organizaţii. „Valorile contează atunci când dorim să prezicem compatibilitatea unui candidat cu cultura organizaţiei, iar acest lucru este important mai ales când vorbim de selecţie pe poziţii manageriale”, explică Mădălina Bălan.

    Specialistul în HR prezintă trei argumente pentru care companiile să utilizeze instrumente de evaluare de personalitate predictive şi valide, pe lânga analiza CV-ului, a experienţei şi competenţelor tehnice: costul mediu al unui angajat neperformant reprezintă pentru angajator mai mult de 50% din salariul anual al angajatului; lipsa de angajament a angajaţilor poate ajunge la  aproximativ 300 miliarde de dolari ca pierdere din productivitate în fiecare an; companiile cu sisteme eficiente de management al talentelor au dublă şansă de a performa mai bine decât competitorii lor.

    Calităţile pe care liderii de business le-au numit trăsături de personalitate în studiul menţionat au fost, de fapt, caracteristici ale inteligenţei emoţionale. Spre deosebire de personalitate, care este „bătută în cuie”, inteligenţa emoţională poate fi schimbată şi îmbunătăţită.

    Angajaţii excepţionali nu posedă trăsături de personalitate „dumnezeieşti”, ei doar se bazează pe nişte trăsături de inteligenţă emoţională pe care oricine le poate avea „în repertoriu”, mai spune Travis Bradberry. Liderii de business nu ar trebui să purceadă neapărat la căutarea acestor caracteristici (deşi nu ar strica deloc să le găsească), ci să determine membrii echipei lor să acceadă la acestea şi să le valorifice.

    Cum arată personalitatea angajatului ideal?

    Există multe trăsături ale individului pe care liderii le-au etichetat greşit ca fiind trăsături de personalitate. Iată câteva exemple de abilităţi care fac dintr-un angajat unul excepţional, potrivit psihologului Travis Bradberry, autorul bestseller-ului „Inteligenţa emoţională 2.0” şi cofondatorul TalentSmart, lider mondial în producerea şi livrarea testelor şi trainingurilor de inteligenţă emoţională:


    Persoanele cu inteligenţă emoţională ridicată sunt gata să iasă din zona de confort. Unul dintre lucrurile pe care nu le vom auzi niciodată de la un angajat excepţional este „Acest lucru nu face parte din fişa postului meu”. Angajaţii extraordinari se vor duce mai departe de fişa postului şi în loc să aştepte ca recunoaşterea şi recompensa să vină primele, se vor avânta în a trece la treabă, cu încredere că răsplata va veni mai târziu şi relaxaţi în cazul în care aceasta nu vine.


    Reacţionează potrivit în cazul unui conflict. În timp ce angajaţii excepţionali nu caută niciodată conflictul, în cazul în care acesta apare, nu vor fugi de el. Sunt capabili să-şi menţină poziţia în timp ce îşi vor expune argumentele într-un mod logic şi calm. Sunt capabili să facă faţă atacurilor la persoană, în căutarea atingerii unui scop mai important, şi niciodată nu vor folosi la rândul lor această tactică.


    Se concentrează. Studenţii care aspiră să devină piloţi sunt adesea sfătuiţi „când lucrurile încep să o ia razna, nu uita să pilotezi avionul”. Au existat cazuri de accidente aviatice în care pilotul a fost atât de acaparat de a găsi problema, încât a pilotat avionul către pământ. Angajaţii extraordinari cunosc acest concept şi fac diferenţa între „zgomotele de fundal” şi problemele reale, prin urmare rămânând concentraţi pe ceea ce contează.


    Sunt chibzuiţi, dar curajoşi. Angajaţii ideali sunt gata să iasă în faţă şi să vorbească atunci când alţii nu sunt. Chiar dacă să întrebi un lucru poate fi dificil şi chiar stânjenitor, aceştia găsesc momentul şi modul potrivit de a pune întrebarea, astfel încât bunul-simţ şi sincronizarea să fie în perfectă armonie.


    Îşi controlează egocentrismul. A fi excepţional vine la pachet cu o doză de orgoliu. Chiar dacă acesta este o componentă importantă care îi face să fie foarte buni, angajaţii de excepţie niciodată nu vor acorda orgoliului mai multă greutate decât este necesar. Sunt gata să admită când greşesc şi gata să facă lucrurile în felul altcuiva, indiferent că este vorba de faptul că modalitatea alternativă este mai bună sau că o fac doar pentru a menţine armonia din echipă.


    Nu sunt niciodată satisfăcuţi. Angajaţii foarte buni au credinţa împământenită că lucrurile pot fi întotdeauna mai bine făcute – şi au dreptate. Nimeni nu a evoluat vreodată în mediul profesional şi personal mergând pe ideea „e destul de bine şi aşa”. Indiferent de cât de bine merg lucrurile, oamenii excepţionali simt nevoie de îmbunătăţire constantă.


    Recunosc când un lucru nu funcţionează corespunzător şi iau atitudine. Indiferent că este vorba de un scaun defect sau un proces nefolositor care afectează fluxul de bani al departamentului, angajaţii de excepţie nu trec pe lângă problemă, iar sintagma „Ee, aşa a fost dintotdeauna” pur şi simplu nu face parte din vocabularul lor. Ei văd problemele ca pe nişte chestiuni care trebuie rezolvate imediat.


    Sunt responsabili. Dacă eşti un manager care încearcă să descifreze un raport făcut „de mântuială”, expresia „nu e vina mea” devine cea mai iritantă propoziţie din limba română. Angajaţii excepţionali sunt responsabili, iar munca, deciziile şi rezultatele acestora le aparţin, indiferent că sunt pozitive sau negative. Aduc greşelile în atenţia managerului şi nu preferă să le „ascundă sub preş”. Sunt conştienţi că managerii nu sunt acolo pentru a da vina pe cineva, ci sunt acolo pentru a-i îndruma.


    Ştiu să se facă plăcuţi. Angajaţii excepţionali sunt plăcuţi de către colegi, au integritate şi calităţi de leadership (chiar dacă nu sunt în poziţii de conducere). În afara locului de muncă, aceştia sunt buni ambasadori ai brandului şi managerii au încredere că aceştia vor reprezenta cu succes firma în cadrul unei întâlniri cu clienţii sau când prospectează piaţa.


    Ştiu să gestioneze interacţiunile cu persoane toxice. Să ai de-a face cu persoane dificile poate fi frustrant şi epuizant. Angajaţii excepţionali controlează interacţiunile cu astfel de persoane, iar atunci când au de-a face cu acestea, abordează situaţia într-un mod raţional. Sunt conştienţi de propriile emoţii şi nu permit furiei şi frustrării să-şi facă loc în conversaţie şi să alimenteze haosul. Sunt capabili să identifice poziţia celuilalt şi să găsească o cale de mijloc şi chiar şi atunci când situaţia degenerează, persoanele cu o inteligenţă emoţională ridicată au capacitatea de a gestiona situaţia astfel încât cel sau cea din faţa lor să nu le doboare.

  • Tineri manageri de top 2018: Paul Neagoe, business manager, OLX

    Paul Neagoe este responsabil pentru coordonarea echipei OLX România şi conduce o echipă formată din peste 20 de oameni, în departamentele de marketing, vânzări, business intelligence, produs, suport clienţi şi moderare. Anul trecut, OLX a depăşit 4 milioane de anunţuri active într-o lună, a crescut numărul de utilizatori activi la peste 12 milioane şi a generat peste 7 milioane de interacţiuni pe lună între vânzători şi cumpărători.

    El îşi descrie parcursul profesional ca fiind unul „în viteză, lucru care a venit cu bucurii şi dificultăţi”. Înainte de OLX, Neagoe a lucrat în consultanţă la McKinsey & Company, unde spune că a înţeles ce înseamnă să fii adaptabil, obiectiv şi rezistent. „Şi acum, la OLX, unde am învăţat ce înseamnă cu adevărat un colectiv şi managementul cap-coadă al unui proiect de anvergură.”

    Paul Neagoe consideră că momentul cel mai dificil din cariera sa de până acum a fost începutul activităţii de consultant, deoarece „combinaţia dintre un nivel ridicat de stres, dorinţa mea de afirmare şi un context general dificil a dus la o perioadă de erori şi frustrări care veneau una după alta. Am învăţat din acele momente cum, poate contraintuitiv, atunci când stresul e ridicat, termenii limită apropiaţi, iar soluţiile neclare, cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să iei o pauză şi să porneşti mai departe doar după ce ai o ordine clară în gânduri”.

    De asemenea, pentru el cea mai mare reuşită este faptul că a primit încrederea echipei OLX Group de a conduce businessul OLX. „Pentru mine, acest vot de încredere a însemnat aprecierea şi recunoaşterea eforturilor şi rezultatelor, precum şi şansa de a coordona un proiect în care cred foarte mult.”

    Peste 10 ani se vede implicat în start-up-uri, pasiune care a început în Olanda „când am străbătut ţara pentru a discuta cu start-up-uri, perioadă ce mi-a arătat cât de important este să ai o viziune şi o perspectivă clară asupra ceea ce vrei şi ce poţi să oferi”.


    26 de ani  
    business manager  
    OLX

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Dennis Biernatzki, director general, REWE România

    Incepând cu 2014, Dennis Biernatzki coordonează, împreună cu Daniel Gross şi Oliver Eifler, operaţiunile Rewe România, asigurându-se de dezvoltarea magazinelor Penny Market; în cadrul acestora lucrează peste 4.000 de angajaţi şi intră mai mult de 2 milioane de clienţi lunar. În mod direct, Biernatzki coordonează departamentele de maketing, calitate şi achiziţii ale companiei, în care lucrează circa 100 de angajaţi.

    „Deşi nu este cariera la care am visat în copilărie, trebuie să spun că am cel mai bun job din lume. Îmi place sportul şi, practicând multe activităţi sportive, visam la o carieră în acest domeniu”, rememorează directorul general al Rewe.

    Chiar dacă visa la o carieră sportivă, când a crescut, a înţeles că studiul economiei îi va oferi mai multe oportunităţi. Astfel, după ce a absolvit studiile de licenţă şi masteratul în economie la Universitatea Kiel, din Germania, şi a obţinut un masterat în economie internaţională de la Universitatea Cadiz, din Spania, a aplicat pentru un job în departamentul de achiziţii al unui retailer internaţional.

    A început de la nivelul de trainee şi a evoluat până a ajuns în departamentul international de achiziţii al companiei. În 2010 s-a alăturat Rewe pentru a conduce departamentul internaţional de achiziţii al Penny Market în cinci ţări: România, Bulgaria, Cehia, Austria şi Italia. În 2014 a evoluat în rolul actual, pas care a adus şi mutarea sa în România. 

    Dennis Biernatzki este de părere că un manager trebuie să fie capabil să ia decizii şi să aibă capacitatea de a le gestiona; o decizie greşită trebuie să fie urmată de soluţii: „Eu fac greşeli în fiecare zi – nu genul de greşeli care ar putea pune în pericol compania, dar greşeli din care pot învăţa pentru a merge mai departe. Deci încerc în fiecare zi să rămân pozitiv, să iau deciziile şi aşa pot măsura şi succesul”.


    38 de ani  
    director general
    REWE Romania (Penny Market)

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.