BusinessMagazin

Tag: economie

  • În timp ce economiile europene încetinesc şi tremură cu gândul la recesiune, o ţară ignorată de greii continentului are altfel de probleme. De la guvern la analişti, nimeni nu ştie ce să facă cu munţii de bani care s-au strâns după ce economia a explodat

    Irlanda se confruntă cu o problemă pe care majoritatea vecinilor săi şi-ar dori să o aibă. După ce economia a crescut de cinci ori peste prognoze, ţara s-a trezit cu un excedent de 8,6 mld. euro, pe care guvernul şi analiştii nu ştiu pe ce să îl cheltuiească, scrie Financial Times.

    „Problema Irlandei nu este ca nu are suficienţi bani – are o grămadă. Problema este că se chinuie să găsească modalităţi de a îi transforma în lucruri de care societatea are nevoie”, a declarat Gerard Brady, economist-şef la Ibec, cel mai mare lobby de business din Irlanda.

    După mai bine de un deceniu de la criza financiară din 2008, în urma căreia Irlanda a luat un împrumut de 67,5 mld. euro de la FMI, supunându-se totodată unui program controversat de austeritate, guvernul n-a uitat de frica de recesiune şi a continuat să economisească pentru viitoarele provocări.

    Cu toate acestea, unii economişti susţin că este nevoie ca statul irlandez să treacă la fapte cu banii strânşi, pentru că lipsa investiţiilor riscă să blocheze boom-ul economic al ţării.

    „Există o nevoie copleşitoare de investiţii publice şi există o ocazie extraordinare de a realiza aceste investiţii cu banii strânşi”, a spus economistul David McWilliams.

    Există multe domenii în care banii ar putea fi corect cheltuiţi – de la rezolvarea crizei locuinţelor într-o ţară în care creşterea populaţiei depăşeşte rapid oferta de locuinţe noi, până la atenuarea problemelor legate de reţeaua de electricitate, aprovizionarea cu apă, serviciile de sănătate şi transportul public.

    Conform datelor oficiale, ţara este pe cale să intre pe excedent bugetar pentru al treilea an consecutiv în 2024, după ce anul trecut a avut un excedent de 8,3 miliarde de euro şi în 2022 de 8,6 miliarde de euro.

    Încasările tot mai mari din impozitul pe profit de la companiile globale cu sediul în Irlanda, în special din domeniul tehnologiei şi al produselor farmaceutice, se află la originea comorii din vistieria guvernului.

    Economia irlandeză trage bine şi dincolo de taxele pe profit care vizează companiile. Cifrele privind PIB-ul Irlandei sunt distorsionate de sectorul său multinaţional supradimensionat, dar cererea internă modificată, instrumentul preferat de guvern pentru creştere, a crescut cu 2,6 % anul trecut. Comparativ cu o estimare oficială anterioară de 0,5 % pentru 2023.

    „Indiferent ce va alege Irlanda să facă cu banii săi, potrivit cifrelor, ei vor continua să curgă. Ne aflăm într-o poziţie foarte avantajoasă în acest moment. Singura grijă e să n-o transformăm într-un dezastru”, a spus Seamus Coffey, preşedintele Consiliului Fiscal din Irlanda.

     

  • Succesul economic al Germaniei de Est nu risipeşte pesimismul care a ridicat partidele anti-sistem

    Statisticile arată că estul Germaniei a reuşit destul de bine să ajungă din urmă vestul mai bogat în ultimul deceniu, însă acest succes nu a reuşit să risipească pesimismul economic care a contribuit la ascensiunea partidelor anti-sistem, scrie Reuters.

    Înaintea alegerilor din trei state estice care vor începe la 1 septembrie, două partide – unul de extremă dreapta şi unul de extremă stânga din punct de vedere economic – sunt cotate împreună între 40% şi 50%, un studiu recent arătând că jumătate dintre germanii din est sunt convinşi că regiunea lor stagnează din punct de vedere economic.

    Studiul, realizat de institutul economic IW, a arătat, de asemenea, că o cincime dintre locuitorii din est au sentimentul că sunt lăsaţi în urmă.

    Datele economice spun o poveste diferită. În ultimul deceniu, producţia economică pe cap de locuitor a crescut mai mult în est decât în vest, şomajul a scăzut acolo, în timp ce în vest a crescut, iar lucrătorii din est au înregistrat creşteri salariale mai mari.

    Cu toate acestea, nu aşa văd lucrurile alegătorii.

    „Economia din Turingia este destul de slabă, în special în Eisenach”, a declarat Louis Huettig, un student de 20 de ani, în piaţa din Eisenach, în timp ce aştepta un eveniment al partidului populist Buendnis Sahra Wagenknecht (BSW), care combină conservatorismul social cu economia de stânga.

    Economiştii spun că povestea Germaniei de Est, care a fost condusă de comunişti, ca o rudă săracă permanentă, chiar şi la zeci de ani după reunificare, nu mai este adevărată.

    „Această veche poveste conform căreia Germania de Est se află într-o situaţie economică mult mai proastă decât Germania de Vest este, într-o măsură semnificativă, depăşită”, afirmă economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding.

    Atunci de ce partidele principale şi guvernul central de la Berlin se luptă să schimbe percepţia oamenilor? Nu degeaba se încearcă. Politicienii din partidele consacrate au lăudat în ultimii ani progresele înregistrate de regiune, subliniind modernizarea infrastructurii publice şi vorbind despre „renaşterea industrială” a acesteia, determinată de investiţiile în tehnologii de vârf.

    Unul dintre motivele pentru care un astfel de mesaj este lipsit de substanţă este faptul că diferenţa de venituri şi bogăţie dintre vest şi est s-ar putea să se fi redus, dar nu a dispărut încă, iar progresul este mai greu de vândut atunci când vecinul este încă mai bine situat.

    Economiştii observă cum salariul mediu lunar a crescut între 2014 şi 2022, la 735 de euro în est faţă de 585 de euro în vest, şi cum scăderea costului vieţii a apropiat şi mai mult veniturile reale. Cu toate acestea, salariul mediu brut al lucrătorilor din est, de 3.013 euro pe lună, rămâne sub cel de 3.655 de euro pe care îl primesc lucrătorii din vest.

    „Salariile sunt încă mult prea mici în comparaţie cu salariile din vest pentru aceeaşi muncă”, a declarat pentru Reuters Dieter Laudenbach, candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pentru districtul Gera.

    Şomajul în estul Germaniei rămâne, de asemenea, mai ridicat, la 7,8% faţă de 5,1% în vest, chiar dacă a scăzut cu 1,7 puncte procentuale din 2013, în timp ce rata şomajului în vest a crescut cu 0,2 puncte, arată datele IW.

    De asemenea, se menţine diferenţa în ceea ce priveşte averea acumulată, 98% din toate taxele de moştenire fiind plătite în vest, potrivit institutului economic DIW.

    Un alt factor este reprezentat de politicile ecologice ale Berlinului, care fac guvernul de coaliţie nepopular şi mai puţin popular în est.

    Germania de Est este mai rurală decât restul ţării, cu peste 10% din forţa sa de muncă activă în agricultură şi silvicultură, comparativ cu media naţională de 1,2%, iar promovarea energiei curate este văzută ca o ameninţare la adresa sectorului agricol.

  • Amor Fati: o filosofie străveche, ideală pentru prezent

    În pragul unui nou sezon, pare că se intensifică şi discuţiile despre o evoluţie negativă a economiei – pe plan internaţional, dar şi local, se vorbeşte tot mai mult despre companii care renunţă la o parte dintre angajaţi, despre închideri în retail, dar şi în HoReCa, despre „meniuri de acţiuni defensivă” la bursă, despre creşterea preţului aurului şi lista poate continua. Adevărul e că indiferent de cât de multe ştiri de acest fel publicăm, singura certitudine referitoare la perioada următoare este că ne aşteaptă încă un sezon de incertitudini. BUSINESS Magazin împlineşte anul acesta 20 de ani (pe care îi vom sărbători în octombrie), timp suficient în care să fi fost deja martorii şi povestitorii a numeroase astfel de momente din evoluţia economică a României. Pentru noi, a fost mereu business as usual, am scris despre prăbuşiri spectaculoase, cât şi despre renaşteri „din cenuşă” sau despre idei de business nemaiauzite până atunci. Găsim cumva în tot acest necunoscut bucuria de a-i descoperi şi pe cei care au descoperit oportunităţile, mentalităţi suficient de puternice încât să depăşească eşecuri, oameni dispuşi să munceascăzi-noapte pentru businessurile lor sau în corporaţii într-o eră în care pare că majoritatea îşi doreşte să muncească tot mai puţin. Nu aş vrea să îmi dau cu părerea despre ceea ce va urma – mai ales fiindcă cred că propagarea ştirilor negative în economie poate să genereze un efect în lanţ şi să facă lucrurile şi mai rele de cum sunt de fapt – dar mi-ar plăcea ca mai mulţi dintre noi să îmbrăţişăm acest „Amor Fati” filosofic (despre pare că Nietzsche a vorbit) – adică acceptarea a tot ce s-a întâmplat, se întâmplă şi urmează să se întâmple. În momentele de incertitudine economică, când recesiunea pare să fie la orizont, suntem tentaţi să căutăm refugiu în frică şi îngrijorare. O asemenea stare de anxietate nu este surprinzătoare, având în vedere că recesiunile aduc adesea cu ele şomaj, scăderea veniturilor şi instabilitate generală. Însă, în loc să ne lăsăm copleşiţi de această frică, ar fi bine să ne inspirăm din această veche filosofie.

    Este o invitaţie de a accepta, ba chiar de a îmbrăţişa, toate evenimentele vieţii – bune sau rele – ca fiind necesare şi, în final, benefice. Aceasta nu este o atitudine pasivă sau fatalistă, ci mai degrabă o poziţie activă de a găsi sens şi valoare în fiecare experienţă, chiar şi în cele mai dificile. În faţa unei recesiuni economice, Amor Fati ne poate ajuta să ne schimbăm perspectiva asupra provocărilor ce urmează. În loc să vedem recesiunea ca pe o catastrofă inevitabilă, am putea să o privim ca pe o oportunitate de a regândi şi reconstrui modul în care trăim şi muncim. Poate că această criză (dacă va fi criză) va scoate la iveală slăbiciuni sistemice care, în alte circumstanţe, ar fi fost ignorate. Poate că va forţa companiile şi indivizii să se adapteze, să inoveze şi să găsească noi căi de succes. În loc să căutăm să evităm disconfortul cu orice preţ, putem să învăţăm să creştem din el. În contextul recesiunii, aceasta ar putea însemna să fim mai atenţi la modul în care ne gestionăm resursele, să redescoperim bucuria în lucrurile simple sau să apreciem mai mult relaţiile pe care le avem. Este o şansă de a ne redescoperi rezistenţa şi de a dezvolta o atitudine de mulţumire pentru lucrurile pe care le avem, chiar şi în perioade de lipsuri.

    Amor Fati nu este doar o resemnare faţă de ceea ce urmează, ci o invitaţie de a privi viaţa cu toate faţetele sale – inclusiv recesiunea – ca pe o parte integrantă a evoluţiei. Ne reaminteşte că, indiferent de cât de grea ar părea situaţia, există întotdeauna posibilitatea de a găsi sens şi direcţie în mijlocul haosului.

    Înaintea unei perioade de incertitudine, această atitudine poate fi exact ceea ce avem nevoie pentru a naviga cu succes prin provocările care urmează. Sau poate nu vom avea parte de provocări deloc – să lăsăm „soarta” să ne suprindă puţin, şi în business.  

     

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • După Atena şi Londra, Parisul simte impulsul economic al Jocurilor Olimpice

    Apar semne ale beneficiilor imediate ale Jocurilor Olimpice asupra economiei franceze, notează Bloomberg. Serviciile au consemnat cea mai rapidă rată de creştere din peste doi ani în august. Bloomberg Economics anticipează că Jocurile vor da un impuls de 0,3% PIB-ului francez în T3, însă acest efect va fi unul doar temporar.

  • Cum a devenit Polonia campionul european la creştere economică: fonduri europene, cheltuieli guvernamentale şi consumul gospodăriilor impulsionat de salariile mai mari

    Economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a accelerat atât de mult în trimestrul doi, încât a ajuns campioana Uniunii Europene la creştere. Analiştii, luaţi prin surprindere de mărimea saltu­lui, cred că performanţa se dato­rea­ză în principal relansării consu­mului, odată cu majorarea sem­nificativă a salariilor, de­oa­rece investiţiile şi exportu­rile au fost slabe.

    Presa autohtonă este în­cântată că Polonia a lăsat mult în urmă Germania, forţa domi­nantă prin mărime din Europa, la avans economic, dar îndeamnă şi la prudenţă pentru că această performanţă vi­ne la pachet cu dezmorţirea inflaţiei. Guver­nul nu este mulţumit şi acuză partidul care a con­dus guvernul anterior că frânează economia.

    PIB-ul polonez a accelerat de la 2% în primul trimestru la 3,2% în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Avansul a fost de 1,5% comparativ cu trimestrul anterior, arată datele preliminare ale biroului de statistică al Poloniei. Rezultatele sunt mai bune decât s-au aşteptat analiştii. Conform cifrelor Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, avansul anualizat a fost de 4%, ceea ce pune Polonia în fruntea clasamentului UE.

    Dintre economiile mari, doar Spania se apropie, cu o creştere de 2,9%. Spre compara­ţie, saltul mediu din UE a fost de doar 0,8%, în timp ce Germania, o economie orientată spre exporturi şi de care sunt legate toate econo­miile est-europene, a scăzut cu 0,1%. Pentru că datele statistice poloneze sunt preliminare, nu există o radiografie oficială a creşterii, însă analiştii sunt de acord că la baza ei stau chel­tuielile pentru consum, impulsionate de sala­riile cu 11% mai mari faţă de cum erau în urmă cu un an.

    De asemenea, şi activitatea din servicii a fost bună. Economiştii de la ING apreciază că un motor de creştere au fost şi cheltuielile guvernamentale, adică politica bugetară laxă. Un aport deloc neglijabil s-ar putea să fi adus încasarea unei îndelung aşteptate prime tranşe de 6,3 miliarde euro din fondurile europene de recuperare, cheltuită de guvern pe servicii. Banii au impulsionat probabil consumul în ansamblu. La minusuri, analiştii de la ING au identificat scăderea investiţiilor şi companiile care transferă în străinătate profiturile realizate în Polonia în loc să finanţeze cu ele creşterea operaţiunilor în ţară. Totodată, activitatea din construcţii şi exporturile nu şi-au revenit.

    Însă la exporturi s-a observat o schimbare. Germania este în continuare principala desti­naţie pentru bunurile poloneze, cu o pondere de 27% în total în primele şase luni ale anului. Dar în aceeaşi perioadă a anului trecut cota era de 28%. În schimb, Franţa a luat locul Cehiei şi a devenit a doua destinaţie pentru exporturi, dar nu pentru că a crescut cota economiei franceze, în continuare la 6,3%, ci pentru că Cehia s-a retras de la 15% la 6,2%. Schimbarea s-ar putea datora faptului că economia germană s-a anemiat atât de mult încât este considerată bolnavul Europei.

    Iar Cehia, cea mai matură economie est-europeană, dar în stagnare, este descrisă ca fiind bolnavul Europei de Est. Dependenţa de Germania, mai ales la nivelul industriei, a acţionat ca frână pentru toate economiile est-europene. Ungaria este cel mai bun exemplu. În Polonia, revenirea a fost frânată şi de dobânzile menţinute la nivel ridicat de banca centrală, al cărei guvernator este aliat şi prieten cu liderul partidului PiS care a condus fosta guvernare. Spre deosebire de celelalte bănci centrale est-europene, cea poloneză s-a ferit să reducă dobânzile anul acesta, justificând inacţiunea prin îngrijorarea că va reveni inflaţia. „Datele macroeconomice mai bune decât s-a anticipat vor da probabil apă la moară băncii centrale, care spune că dobânzile nu pot fi modificate“, a declarat pentru Bloomberg Monika Kurtek, economist la Bank Pocztowy. „Cel mai important factor pentru instituţie va fi inflaţia, care tocmai s-a deplasat spre limita superioară a intervalului de toleranţă şi va rămâne acolo probabil până cel puţin la finalul anului.“ Premierul Donald Tusk a dat vina pentru creşterea economică lentă pe politica monetară „restrictivă“ a guvernatorului Adam Glapinski, care a declarat luna trecută că relaxarea, adică o nouă rundă de reduceri de dobânzi, ar putea fi întârziată până în 2026. Nu toţi colegii săi sunt de acord cu el şi unii îi contestă afirmaţiile. Banca centrală, sub Glapinski, a efectuat două reduceri de dobânzi agresive chiar înainte de alegerile generale din toamnă, pierdute de PiS, chiar dacă au existat avertismente că în felul acesta este impusionată inflaţia. Indicatorul a oscilat anul acesta între limitele de toleranţă ale băncii centrale înainte de a accelera la 4,2% în iulie. Ministrul de finanţe Andrzej Domanski s-a arătat îngrijorat că, deşi economie a prins viteză, creşterea are „atât de puţine motoare“. Mai mulţi exportatori au dat semne de slăbiciune. Exporturile de bunuri ale Poloniei au scăzut cu 6% în iunie, în ritm anualizat, potrivit celor mai recente date. În aceeaşi lună, importurile totale ale Germaniei s-au diminuat cu 6,3%.

     

     

  • Moştenirea lui Ceauşescu: marile centre industriale din perioada comunistă plătesc cele mai mari pensii din economia locală

    Moştenirea industrială a României comuniste continuă să se facă simţită în prezent prin pensiile ridicate din fostele centre industriale ale ţării. Judeţele Hunedoara, Gorj, Braşov şi Galaţi, care au avut o puternică bază industrială în trecut, ocupă primele locuri în clasamentul judeţelor cu cele mai mari pensii medii în primul trimestru din anul 2024, după cum arată datele de la INS centralizate de Ziarul Financiar. Capitala este pe poziţia a doua în clasament, sub Hunedoara.

    Judeţul Hunedoara a fost un important centru al industriei siderurgice şi al mineritului de cărbune. Oraşe precum Hunedoara şi Petroşani erau faimoase pentru complexurile industriale mari, cum ar fi combinatul siderurgic de la Hunedoara.

    Judeţul Gorj, şi în special oraşul Târgu-Jiu, a fost un centru important pentru mineritul de cărbune, în special în bazinul minier al Olteniei.  Galaţiul a fost un alt centru major al industriei siderurgice, având unul dintre cele mai mari combinate siderurgice din ţară, Combinatul Siderurgic Galaţi, cunoscut acum ca Liberty Galaţi.

     

     


     

     

  • Salariul mediu net, peste 1.000 de euro pentru a patra luna consecutivă. În prima jumătate din 2024, salariile au crescut cu mai mult de 10%, deşi nimeni din piaţă nu vedea creşteri de două cifre anul acesta

    ♦ „Creşterea salariului minim pe economie a contribuit la aceste cifre mai ridicate.” ♦ Cele mai mari salarii din economia locală au fost cele din activităţi de editare, întrecând liderul lunilor trecute, respectiv sectorul de IT ♦ Sectorul de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului este al treilea cel mai bine plătit, dar salariile angajaţilor de acolo încep să înregistreze scăderi faţă de anul trecut ♦ Cele mai mici salarii sunt în fabricile de îmbrăcăminte şi HoReCa.

    Salariul  mediu net pe economie  se menţine pentru a patra lună consecutivă peste valoarea de 1.000 de euro net, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Astfel, statisticile INS arată că salariul mediu net a ajuns la aproape 5.200 de lei net în iunie 2024, în creştere cu 12,5% faţă de iunie 2023. În fiecare lună din acest an creşterile salariale au fost de peste 10%, deşi specialiştii în resurse umane se aşteptau la creşteri mult mai mici anul acesta, iar cele de „double digits” păreau istorie.

    „Companiile au fost nevoite să recurgă la aceste creşteri pentru ca angajaţii să ţină pasul în continuare cu inflaţia ridicată şi preţurile mari. Pe de altă parte şi creşterea salariului minim pe economie a contribuit la aceste cifre mai ridicate faţă de anul trecut”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

    În iunie 2024, industriile cu cele mai mari salarii sunt cele care, de obicei, necesită forţă de muncă calificată, implică riscuri sau tehnologie avansată şi sunt critice pentru infrastructura economică şi socială.

    Aşadar, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că cele mai mari salarii din economie au fost în sectorul de activităţi de editare, de peste 11.600 de lei net pe lună, în creştere cu 7,8% de la an la an. Acest sector include activităţi legate de publicare de cărţi, ziare, reviste şi alte tipuri de conţinut tipărit şi digital.

    Pe locul al doilea sunt IT-iştii, care până la începutul acestui an păreau răsfăţaţii pieţei muncii. Salariile din această industrie au ajuns la puţin peste 11.570 de lei, în creştere cu 8,2% în iunie 2024 faţă de iunie 2023.

    „În domeniile în care există o cerere mare pentru anumite profesii sau specializări, angajatorii pot fi dispuşi să plătească salarii mai mari pentru a atrage şi a reţine talentele.

    În ultimii ani, industria de activităţi de editare a devenit tot mai profitabilă şi competitivă, atrăgând tot mai mulţi profesionişti talentaţi în domeniu. Acest lucru a condus la o creştere semnificativă a salariilor în această industrie, depăşind chiar cele din domeniul IT”, explică Sorina Faier.

    Despre schimbările de la nivel de vârf în clasamentul celor mai mari salarii din economia locală, ea spune că există mai multe motive care pot explica această schimbare de paradigmă. În primul rând, creşterea constantă a pieţei de conţinut digital a generat o cerere tot mai mare pentru specialişti în editare, redactare şi design grafic, crede Sorina Faier.

    „Aceşti profesionişti sunt indispensabili în procesul de creare şi promovare a conţinutului, ceea ce justifică nivelul ridicat al salariilor în această industrie.  Pe de altă parte, industria de IT se confruntă cu unele dificultăţi, precum stagnarea pieţei sau concurenţa acerbă din partea altor ţări. Aceşti factori pot influenţa creşterea salariilor din această industrie, ceea ce explică de ce acestea au fost sub media generală de creştere a salariului net pe economie. Unele companii chiar au avut parte de restructurări ceea ce a condus la o concurenţă mai mică pe locurile de muncă şi implicit oferta de salarii mai mică”, a detaliat ea.

    Pe poziţia a treia sunt salariile din in­dus­tria de fabricare a produselor de cocserie şi a pro­duselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, de puţin peste 10.420 de lei net pe lună, cu o scădere notabilă comparativ cu anul prece­dent. Industria de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului cuprinde procesele de transformare a cărbunelui şi a ţiţeiului în produse derivate, cum ar fi cocsul şi diferite produse petroliere.

    Această industrie este vitală pentru furnizarea de materii prime către alte sectoare, cum ar fi metalurgia, chimia şi energia.

    „Schimbările din piaţa muncii reflectă evoluţia constantă a industriei şi adaptabilitatea profesioniştilor în funcţie de cerinţele acesteia. Este posibil ca în viitor să observăm noi schimbări şi tendinţe în ceea ce priveşte salariile din aceste domenii, iar adaptabilitatea va juca un rol crucial în menţinerea unei poziţii competitive pe piaţă”, crede Sorina Faier.

    Când vine vorba despre cele mai mari creşteri salariale, sectorul de fabricare a substanţelor şi a produselor chimice este pe primul loc, cu un avans de 25,5% în iunie 2023 faţă de iunie 2024, ceea ce poate indica o cerere crescută pentru forţa de muncă calificată în acest sector, posibil pe fondul extinderii producţiei în această industrie.

     Pe locul al doilea în clasamentul creşterilor salariale este sectorul de activităţi de servicii anexe extracţiei, cu creştere de 24,1%, urmat de alte activităţi industriale n.c.a, cu o creştere de 22%, şi de fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cu creştere a salariilor de 21,2% în iunie 2024 comparativ cu aceeaşi lună din anul 2023.

    Domenii precum activităţi de servicii în tehnologia informaţiei şi activităţi de editare au înregistrat creşteri moderate, de aproximativ 8% – 9%, sugerând o stabilizare a creşterilor rapide din anii anteriori.

    Sectoarele de cercetare-dezvoltare şi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte au înregistrat creşteri modeste de aproximativ, 3,6% – 3,7%, indicând o cerere mai redusă sau o stagnare. În transporturi pe apă şi fabricarea produselor de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului au fost scăderi ale salariului mediu net în iunie 2024 faţă de iunie 20243.

    Aceste sectoare au suferit scăderi de -4% şi -4,7% respectiv, ceea ce poate indica o contracţie a activităţii sau o scădere a cererii în aceste industrii. Cea mai mare scădere a salariilor de la an la an a fost în silvicultură, de -9,7%, de la circa 4.860 lei net în iunie 2023 la 4.387 de lei net în aceeaşi lună din 2024.

     

  • Pentru a-şi relansa economia, Thailanda va da bani unui număr de peste 50 milioane de cetăţeni

    Guvernul thailandez a anunţat un plan de stimulare a consumului menit să relanseze economia suferindă de la pandemie, conform Le Figaro.

    Începând cu 1 august, peste 50 de milioane de cetăţeni eligibili (dintr-o popularţie de 70 de milioane) se vor putea înscrie pentru a primi un „portofel electronic“ creditat cu 10.000 de baht (255 de euro).

     

  • Lira sterlină atinge cel mai ridicat nivel din ultima lună după discursul lui Rachel Reeves despre revitalizarea economiei Regatului Unit

    Lira sterlină a atins cel mai ridicat nivel din ultima lună, după ce Rachel Reeves a prezentat o serie de planuri de creştere a construcţiei de locuinţe, de deblocare a proiectelor de infrastructură şi de atragere a investiţiilor private, ca parte a unei noi „misiuni naţionale” de a stimula creşterea economică, raportează The Telegraph.

    Lira sterlină a crescut cu 0,2pc faţă de dolar la 1,284$, cel mai ridicat nivel înregistrat din 12 iunie, după ce cancelarul a declarat că guvernele anterioare nu au fost dispuse să ia „deciziile dificile pentru a genera creştere în cauză”.

    Cancelarul a declarat că va restabili obiectivele obligatorii privind locuinţele, anunţând o încetare imediată a interdicţiei „absurde” privind noile dezvoltări eoliene onshore în Anglia.

    Lira sterlină a crescut, de asemenea, cu 0,2pc faţă de euro, care valorează 84,4p, cel mai scăzut nivel înregistrat din 14 iunie, după ce alegerile din Franţa au lăsat a doua cea mai mare economie a Europei pe cale de a avea un parlament suspendat.

    Anna Leach, economist şef la Institute of Directors, a declarat: „Cancelarul are dreptate să se concentreze pe necesitatea de a oferi stabilitate şi creştere pe termen lung.”

    „Este minunat să auzim că se acordă prioritate abordării sistemului de planificare din Regatul Unit şi furnizării de energie regenerabilă şi aşteptăm cu nerăbdare detalii suplimentare cu privire la Fondul Naţional de Bunăstare.”

    Susannah Streeter a declarat că lira sterlină a crescut deoarece „comercianţii au evaluat politicile sale şi potenţialul impuls pe care l-ar putea aduce la creşterea economică a Regatului Unit”.

  • Locomotiva Europei continuă să se clatine: Încrederea investitorilor în economia Germaniai a scăzut pentru prima dată în ultimul an în contextul lipsei de performanţă din sectorul industriei

    Încrederea investitorilor în economia Germaniei s-a înrăutăţit pentru prima dată în ultimul an, deoarece industria nu reuşeşte să ţină pasul cu redresarea treptată din alte sectoare, raportează Bloomberg.

    Un indice al aşteptărilor compilat de institutul ZEW a scăzut la 41,8 în iulie de la 47,5 în iunie, arată datele publicate marţi. Aceasta a fost uşor mai mare decât prognoza de 41 de puncte înregistrată într-un sondaj Bloomberg.

    „Perspectivele economice se înrăutăţesc”, a declarat preşedintele ZEW, Achim Wambach. „Faptul că exporturile germane au scăzut mai mult decât era de aşteptat în mai, incertitudinea politică din Franţa şi lipsa de claritate cu privire la viitoarea politică monetară a BCE au contribuit la această evoluţie.”

    Deşi cea mai mare economie a Europei „îşi recapătă echilibrul”, potrivit Bundesbank, redresarea va fi lentă: aceasta prevede o creştere de doar 0,3% în acest an. În spatele acestei performanţe slabe se află nemulţumirea persistentă în rândul producătorilor, cifrele privind producţia industrială şi comenzile din fabrică fiind dezamăgitoare în ultima perioadă.

    Bloomberg Economics consideră că este posibil ca industria germană să fi suferit o lovitură permanentă. Jumătate din deficitul de capacitate de producţie estimat la 7% este structural, se arată într-un raport recent, ceea ce sugerează că va fi greu să se revină complet după aproape doi ani de stagnare.

    În plus, Institutul de politică macroeconomică al Fundaţiei Hans-Böckler a declarat luni că indicatorul său de risc de recesiune a crescut pentru prima dată de la începutul anului 2025, deşi a subliniat că o recesiune nu este iminentă.