BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Cum luptă Banca Naţională cu criza

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat joi că riscurile principale la adresa economiei şi a finanţelor ţării pe care le întrevede Banca Centrală ţin  de evoluţiile în planul sănătăţii publice, iar pentru aceasta va canaliza măsurile necesare în direcţia furnizării de lichiditate necesară concomitent cu menţinerea stabilităţii financiare, precum şi cu continuarea unei tendinţe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă.

    ”Măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanţare a economiei reale şi a sectorului bugetar. Riscurile în plan monetar-financiar ar fi mărite dacă nu am ţine cont de aceste situaţii în continuă mişcare”.

    Mugur Isărescu a mai spus că ratele de dobândă încă mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia şi Ungaria, sunt consecinţa şi nu cauza situaţiei economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie şi necesarul mare de finanţare pentru acoperirea deficitului fiscal şi refinanţarea datoriei publice. 

    ”Aceste realităţi dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută ţara. Notele agenţiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferenţiere şi ele nu pot fi desconsiderate”. 

    Tot în sens preventiv, BNR a agreat cu Banca Centrală Europeană o linie repo pentru a se furniza lichiditate în euro. Această măsură are drept scop acoperirea eventualelor nevoi urgente de lichiditate în euro, ca urmare a unor posibile disfuncţionalităţi la nivelul pieţelor, manifestate în cazul în care impactul generat de pandemia de Covid-19 la nivel regional şi internaţional s-ar amplifica semnificativ.

    Guvernatorul BNR a subliniat că în ultimele 4 săptămâni, Banca Naţională a continuat să pună în practică măsurile prevăzute în Hotărârea Consiliului de Administraţie din 20 martie şi reconfirmate ca direcţie de acţiune în şedinţa de Consiliu din 29 mai.

    Principala preocupare a BNR a fost asigurarea lichidităţii necesare finanţării economiei reale şi a cheltuielilor publice.

     Astfel, în condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, BNR a efectuat noi operaţiuni repo pe baze bilaterale, stocul mediu zilnic al acestor operaţiuni situându-se în perioada 15 mai – 15 iunie la circa 7 mld. lei.

    De asemenea, a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, volumul total al acestora ajungând, în data de 5 iunie, la peste 3,8 mld lei. Conform prevederilor art. 7 (c) din Regulamentul menţionat anterior, operaţiunile definitive cu titluri de stat se pot derula numai pe baze bilaterale. Opţiunea BNR pentru operaţiuni pe bază bilaterală este legată de preocuparea de a asigura lichiditatea în strictă legătură cu necesarul de finanţare şi de a coborî în mod sustenabil ratele de dobândă, în condiţiile prevenirii volatilităţii excesive a cursului de schimb al leului şi a deprecierii ne-necesare a monedei naţionale. 

    Această abordare a permis finanţarea fluentă a cheltuielilor statului şi economiei reale, concomitent cu scăderea treptată a ratelor de dobândă şi relativa stabilizare a cursului de schimb al leului – realităţi ce au devenit evidente în ultimele săptămâni.

    Astfel, în perioada 15 mai – 15 iunie, au fost derulate 8 emisiuni de titluri de stat ale Ministerul de Finanţe în valoare totală de circa 8,3 mld. lei, toate fiind consistent suprasubscrise, ceea ce denotă că a existat o finanţare adecvată a necesităţilor bugetare.

    Ratele de dobândă de pe piaţa monetară şi-au consolidat scăderea, cu impact în ieftinirea creditelor pentru populaţie şi pentru companii/firme (cotaţia ROBOR 3M, utilizată ca referinţă pentru creditele bancare, scăzând de la 2,44 % pe 18 mai la 2,15 pe 16 iunie), iar cotaţiile de referinţă de pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi-au continuat mişcarea descendentă care s-a accentuat în debutul lunii aprilie.

    Randamentele pe maturităţile de până la 1 an au coborât uşor chiar sub valorile anterioare izbucnirii turbulenţelor pe piaţa financiară internaţională, iar cele aferente maturităţii de 10 ani au revenit la nivelurile înregistrate în prima jumate a lunii martie.

     

  • Rata de dobândă la 10 ani a ajuns la minimul din 11 martie

    Rata de dobândă la 10 ani a înregistrat un declin cu 43 puncte de bază până la 4.075%, minimul din 11 martie, în timp ce curba randamentelor din România s-a deplasat în jos săptămâna trecută, pe fondul ameliorării percepţiei de risc pe pieţele financiare şi al perspectivelor de relansare rapidă a economiei după punctul minim înregistrat în aprilie, conform datelor prezentate de Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

    Spread-ul de dobândă, care reflectă diferenţa între dobânda la titlurile de stat pe termen lung, de 10 ani, şi dobânda pe termen scurt, s-a redus cu 22,8% până la 1,34 puncte procentuale. Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 7,7 mld. lei pe piaţa internă, cu 70% peste volumul programat şi cu 3,3 mld. lei pe pieţele internaţionale. Administraţia a planificat licitaţii cu titluri scadente în iulie 2027 în valoare de 805 mil. lei şi octombrie 2023 în valoare de 575 mil. lei. În luna iulie 2020 sunt programate licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 mld. lei. 

  • BNR reduce rata dobânzii de politică monetară de la 2% pe an la 1,75% pe an, începând cu 2 iunie

    BNR a decis în şedinţa de politică monetară de astăzi, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie.

    De asemenea, banca centrală a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an, de la 2,5% pe an.

    Totodată, consiliul de administraţie al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit şi continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

    “În condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, cu păstrarea stabilităţii pe piaţa financiară. Concomitent, se va urmări menţinerea rezervelor internaţionale, inclusiv a celor valutare, la un nivel optim”, transmit reprezentanţii BNR.

    Economia globală şi perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major şi de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorităţi în scopul limitării extinderii ei.  În vederea amortizării lor, numeroase bănci centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, au luat măsuri de relaxare a conduitei politicii monetare şi de ameliorare a condiţiilor financiare, ce au inclus reduceri ale ratelor dobânzilor de politică monetară, cumpărări de active financiare şi furnizare de lichiditate prin operaţiuni reversibile, chiar şi pe termen lung.

    La rândul său, Banca Naţională a României a reacţionat prompt în acest context, Consiliul de administraţie al BNR adoptând în şedinţa de urgenţă convocată în data de 20 martie un pachet de măsuri menit să atenueze impactul economic al pandemiei, dar şi să consolideze lichiditatea din sistemul bancar, în vederea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, precum şi a finanţării în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului bugetar, se arată în comunicatul transmis vineri de BNR.

    Pachetul a inclus reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2% şi îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităţilor permanente la ±0,5 puncte procentuale, de la ±1 punct procentual, implicând menţinerea neschimbată a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi scăderea cu 1 punct procentual a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare, la 2,5%. Totodată, s-a decis efectuarea de operaţiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi de la bănci suma de 545 milioane lei într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025, la o dobândă de 3,93% pe an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi de la bănci suma de 545 milioane lei într-o emisiune de obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei, scadentă în 2025, la o dobândă de 3,93% pe an.

    Valoarea totală a cererii a fost de 1,55 miliarde lei, la licitaţie participând şase dealeri primari.

    Din suma totală, băncile au oferit în nume şi cont propriu 967 milioane lei şi 400 milioane lei în contul clienţilor, restul reprezentând segmentul de oferte necompetitive. 

    Rata cuponului a fost de 4,75%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare de 3,93%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au acoperit 320 milioane lei în nume propriu şi 100 milioane lei în contul clienţilor, iar 125 milioane lei au fost oferte necompetitive. 

    La licitaţia de luni, 13 aprilie, ministerul a imprumutat 443,55 milioane lei, printr-o emisiune scadentă în 2022, la o dobâmdă de 3.76% pe an.

    Săptămâna viitoare, MInisterul de Finanţe are programate alte două licitaţii de titluri de star, pe 23 aprilie, fiecare în valoare de 345 mil. lei, cu scadenţe în 2028, respectiv 2023.

  • O bancă din România a anunţat o măsură pentru angajaţii din spitale care luptă împotriva COVID-19 şi au credite. Ce se va întâmpla cu acestea

    CEC Bank oferă salariaţilor instituţiilor medicale care sunt în prima linie în lupta împotriva COVID-19, conform Ordinului 555/2020 publicat în Monitorul Oficial 290 din 7 aprilie 2020, posibilitatea de a-şi refinanţa creditele de nevoi personale în lei, în condiţii foarte avantajoase: dobândă fixă de 5,5% pe an, cea mai mică de pe piaţă în acest moment, fără alte comisioane, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Astfel, oferta lansată de CEC Bank pentru acest tip de credite vine cu o dobândă  care se situează aproape la jumătate faţă de dobânda medie în sistemul bancar la creditele de consum din portofoliu – de circa 10,5%.

    CEC Bank intenţionează să vină în sprijinul salariaţilor din spitalele care luptă împotriva COVID-19 şi cu o ofertă de credite pentru locuinţe cu costuri foarte avantajoase, care urmează a fi lansată în perioada următoare.

    În cazul unui credit de nevoi personale de 20.000 de lei, rambursabil în 5 ani, rata pe care o va plăti clientul este 382 de lei, faţă de 430 de lei în cazul unui credit similar dar pentru care se practică dobânda medie din piaţă.

    Pot fi împrumutate sume de până la 90.000 de lei, în moneda naţională, pentru nevoi personale, fără garanţii imobiliare, pe o durată de până la 5 ani. Dobânda este 5,5% p.a. şi este singurul cost al creditului. Nu se aplică niciun comision de analiză sau acordare şi nici comisioane lunare de administrare. De asemenea, în cadrul perioadei de rambursare, clienţii pot opta pentru o perioadă de graţie de 3 luni la rambursarea principalului, timp în care vor fi achitate doar dobânzile.

    Având în vedere contextul determinat de noul coronavirus şi necesitatea de limitare a deplasărilor şi a contactului dintre persoane, pentru acest tip de credite este disponibil un flux de acordare simplificat, care prevede preluarea solicitărilor prin telefon prin intermediul serviciului Phone Banking şi chiar şi posibilitatea de a deschide conturi online, prin platforma CEC_IN, urmând ca solicitantul  să se deplaseze o singură dată în unitatea CEC Bank, pentru semnarea contractului final.


     

  • Ministerul de Finanţe vrea să împrumute 1 mld.lei prin vânzarea de titluri de stat în această săptămână. Ratele de dobândă au o tendinţă de scădere şi s-au diminuat săptămâna trecută cu 1,5%, la 4,88% la 10 ani

    Ratele de dobândă la titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani emise de Ministerul de Finanţe au avut o tendinţă de scădere la licitaţiile de săptămâna trecută, reducându-se cu 1,5%, la 4,88%, în contextul ameliorării percepţiei de risc investiţional pe pieţele financiare internaţionale, spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Spread-ul de dobândă s-a redus cu 4,9% la 1.85 puncte procentuale.

    De la începutul anului, dobânzile au crescut cu 10,7%.

    La licitaţiile organizate săptămâna trecută, ministerul a atras 817 milioane lei prin prin titluri scadente în august 2022 şi 885 milioane lei prin obligaţiuni cu scadenţa iulie 2025, la costuri medii anuale de 3,73%, respectiv 4,02%.

    În cursul acestei săptămâni, statul va organiza două licitaţii de titluri scadente în decembrie 2022 (460 milioane lei) şi februarie 2025 (575 milioane lei).

    De asemenea, pe 23 aprilie sunt programate alte două licitaţii de titluri de stat, fiecare în valoare de 345 milioane lei, cu scadenţe în 2028, respectiv 2023.

     

     

  • Opinie Cristian Bichi, consilier BNR: Care sunt ţările care au amânat plata creditelor şi sub ce formă

    Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgenţa sanitară declanşată de apariţia noului coronavirus, o serie de ţări au adoptat moratorii oficiale privind plăţile aferente creditelor bancare. Ideea câştigă progresiv teren, noi ţări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul naţional, sau intenţionând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă şi state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăţi în cadrul priorităţilor lor imediate. Articolul de faţă prezintă situaţia actuală din domeniu în ţările aflate în vecinătatea apropiată a României şi care, în general, au economii cu caracteristici apropiate acesteia. Abordarea comparativă va permite cititorilor să evalueze măsurile relevante din ţara noastră în context regional.

    Austria

    În data de 4 aprilie 2020, Austria a adoptat o lege federală prin care a fost introdus un moratoriu oficial privind împrumuturile şi alte instrumente similare. Moratoriul este valabil pentru o perioadă de 3 luni. El permite o amânare a plăţilor aferente ratelor de capital şi dobânzilor, la contractele de împrumut incheiate cu consumatorii şi microîntreprinderile înainte de 15 martie 2020, daca acestea ajung la scadenţă în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020. Moratoriul este opţional pentru debitori si obligatoriu pentru banci. Un debitor are dreptul de a cere aplicarea moratoriului dacă în circumstanţele extraordinare cauzate de raspândirea pandemiei de COVID-19 a pierdut venituri, ceea ce i-a afectat capacitatea de a face faţă serviciului datoriei (legea arată cum trebuie interpretat acest criteriu de eligibilitate). Debitorul nu va fi considerat în întârziere pentru durata amânării plăţilor, prin urmare nu se vor percepe dobânzi penalizatoare. Părţile contractante pot încheia înţelegeri care să devieze de la prevederile moratoriului, în special privind posibile plăţi partiale, ajustări de dobânda şi rate de capital sau reeşalonări.

    Noua lege mai stabileşte limitarea dobânzii moratorii la nivelul dobânzii legale în contractele încheiate înainte de 1 aprilie 2020, dacă debitorii nu efectuează plăţile datorate în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020 sau fac aceasta în mod parţial, ca urmare a afectării semnificative a performanţei lor economice din cauza crizei sanitare generate de COVID-19. De asemenea, debitorii nu vor fi obligaţi să ramburseze costurile executării extrajudiciare a datoriei sau ale măsurilor de recuperare. Legea mai stabileşte condiţiile în care nu vor exista obligaţii de plată a penalităţilor contractuale dacă debitorul este în întârziere.

    Bulgaria

    În domeniul moratoriilor de plăţi la credite, Bulgaria a acţionat etapizat. Într-o primă fază, guvernul a adoptat un moratoriu privind dobânzile penalizatoare la împrumuturile bancare, ce va intra în vigoare din 13 aprilie 2020. Măsura nu a avut în vedere reglementarea plăţii altor obligaţii ale debitorilor faţă de instituţiile creditoare, aceste aspecte urmând a fi rezolvate în etapa a doua, după clarificarea şi implementarea de măsuri de reglementare bancară care să permită băncilor flexibilitate sporită în a veni în sprijinul clienţilor lor, pentru a reduce efectele negative asupra acestora ale crizei sanitare.

    Un pas important în adoptarea unui moratoriu temporar şi selectiv pentru suspendarea plăţilor la împrumuturile bancare a fost făcut în data de 3 aprilie 2020, când Banca Naţională a Bulgariei a anunţat, printr-un comunicat oficial, că a adoptat decizia de a respecta Orientările referitoare la moratoriile legislative şi private asupra plăţilor la credite legate de COVID-19, emise de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

    După cum se precizează în comunicat, moratoriile asupra plăţilor aferente împrumuturilor bancare pot fi un instrument eficace pentru uşurarea dificultăţilor de lichiditate ale clienţilor bancari în contextul crizei COVID-19. Ele pot avea însă efecte adverse asupra instituţiilor de credit, întrucât în conformitate cu cadrul de reglementare existent (n.n. – în mare măsura derivat din reglementări europene), plăţile amânate sau suspendate în legatură cu împrumuturile bancare conduc la costuri şi cerinţe de capital adiţionale pentru entităţile creditoare.

    Totodată, comunicatul sublineză că orientările ABE introduc un principiu temporar în conformitate cu care moratoriile bancare în privinţa plăţilor la împrumuturile bancare nu au ca rezultat o reclasificare a expunerilor sub formă de active restructurate sau în default, dacă măsurile se bazează pe legea naţionala şi sunt agreate şi implementate la nivelul sistemului bancar.

    Pe baza orientărilor ABE, banca centrala bulgară a solicitat băncilor comerciale să propună, în cinci zile lucratoare, o reglementare unică privind un moratoriu privat referitor la plăţile aferente împrumuturilor bancare în relaţie cu criza COVID-19.

    Regulile elaborate de bănci, agreate cu banca centrală, vor oferi instituţiilor creditoare flexibilitate în oferirea de facilităţi la împrumuturile bancare pentru clienţii lor. Detalii privind benficiile pentru persoanele fizice şi firme vor fi cunoscute odată cu publicarea reglementării privind moratoriul privat.

    Republica Cehă

    În perioada imediat următoare declanşării crizei Covid-19, unele bănci din Republica Cehă au suspendat în mod voluntar ratele la împrumuturile clienţilor lor. Ca şi în situaţia Poloniei, măsurile au fost luate ca urmare a recomandărilor asociaţiei bancare naţionale, care nu au însă forţă obligatorie. Pentru a ajuta băncile să reduca impactul suspendărilor de plaţi asupra situaţiei lor financiare, banca centrală a Cehiei a relaxat regulile sale de clasificare a activelor bancare.

    Un proiect de lege privind introducerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare a fost aprobat de guvern în data de 1 aprilie 2020. În prezent, proiectul este dezbătut în Parlamentul ceh, în baza unei proceduri de aprobare rapidă, asfel încât se aşteaptă ca legea să intre în vigoare în următoarele zile.

    În absenţa unor modificări aduse de leguitorii cehi, legea privind moratoriul la plata creditelor va avea prevederile prezentate în continuare. Beneficiarii moratoriului vor fi persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri cât şi persoanele juridice, care vor putea să-şi amâne plăţile pentru trei (până la 31 iulie) sau şase luni (până la 31 decembrie) pe baza unei notificări transmise instituţiei lor creditoare. În notificarea sa, debitorul va trebui doar să specifice că doreşte să beneficieze de prevederile moratoriului din cauza problemelor economice pe care le întâmpină în contextul pandemiei de COVID-19. Situaţia de dificultate economică nu trebuie demonstrată. Moratoriul va fi obligatoriu pentru bănci şi se va aplica automat pe baza notificării mai sus amintite.

    Apelul la moratoriu este posibil cu condiţia ca împrumuturile pentru care se solicită amânarea să fi fost trase înainte de 26 martie 2020. Pentru împrumuturile cu garanţii reale este suficient ca împrumutul să fi fost contractat înainte de data anterior indicată. Moratoriul nu se aplică anumitor instrumente financiare, cum ar fi: carduri de credit, împrumuturi reînoibile, leasing operaţional sau împrumuturi legate de tranzacţii pe piaţa de capital. Împrumuturile care înregistreaza restanţe de mai mult de 30 de zile la data de 26 martie nu pot beneficia de amânare.

    Pe perioada de suspendare, nu se vor plati ratele de capital scadente şi scadenţa finală va fi prelungită în mod corespunzator cu acestea. De asemenea, firmele vor continua să plătească dobânda şi comisioane în conformitate cu prevederile contractuale iniţiale. În cazul persoanelor fizice, dobânda se va calcula pe durata suspendării, urmând a fi platită după încetarea moratoriului.

    O prevedere interesantă din proiectul de lege este acea că persoanele juridice care beneficiază de moratoriu trebuie pe perioada suspendarii plăţilor să se abţină de la înstrăinarea activelor care ar putea fi folosite pentru satisfacerea creditorului.

    Croaţia

    Nu există încă un moratoriu oficial care să amâne plata ratelor la credite. Măsuri de acest gen se pot aplica numai pe o bază voluntară, autorităţile încurajând instituţiile de credit în acest sens.

    Polonia

    În prezent, nu există vreun plan oficial al guvernului polonez de a introduce un moratoriu de plăţi prin măsuri legislative. Recomandări în legatură cu suspendarea plăţilor la împrumuturi au fost făcute de asociaţia băncilor poloneze, dar acestea nu au un caracter obligatoriu.

    Serbia

    Reglementările privind moratoriul la plăţile la credite au fost publicate în Gazeta Oficiala în data de 17 martie 2020 şi au intrat în vigoare în ziua următoare. Băncile şi firmele de leasing au fost obligate să ofere un moratoriu clientilor în privinţa plăţii obligaţiilor lor aferente creditelor în termen de trei zile (până la 21 martie) prin publicarea unor astfel de oferte pe site-urile lor web. În termen de 10 zile de la notificare, clienţii pot refuza oferta, în absenţa unei reactii a acestora urmând a se considera ca ei au fost de acord cu aceasta. Moratoriul produce efecte juridice la momentul expirării perioadei de zece zile.

    Moratoriul înseamnă o suspendare a rambursării împrumuturilor, cât şi a altor obligaţii către bănci. Debitorii care au beneficiat de mai multe împrumuturi au dreptul la un moratoriu în legătură cu plata ratelor la toate aceste împrumuturi. Daca debitorii continuă să-şi îndeplinească obligaţiile la timp după publicarea ofertei, aceasta nu îi împiedică să solicite oricând moratoriul pe durata stării de urgenţă.

    Pe durata stării de urgenţă, băncile nu vor calcula dobandă penalizatoare la creditele restante. Moratoriul dureaza cel puţin 90 de zile (aceasta este perioada stării de urgenţă). La încetarea moratoriului, debitorii vor continua să-şi plătească ratele, ceea ce înseamnă că termenii lor contractuali sunt practic extinşi cu trei luni. Dacă debitorii vor cere o metodă diferită de plată, mai potrivită necesităţilor acestora, băncile au libertatea de a găsi cele mai potrivite soluţii. În ceea ce priveşte dobânda contractuaăa calculata şi acumulată pe durata moratoriului, ea va fi adaugată la datorie şi distribuită uniform pe durata scadenţei rămase.

    Slovacia

    În data de 7 aprilie 2020, în Slovacia a intrat în vigoare o lege privind impunerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare în sectorul financiar. În conformitate cu noua lege, persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii pot cere amânarea cu până la nouă luni în cazul băncilor şi cu până la trei luni (cu posibilitatea prelungirii cu încă trei luni) în cazul alor instituţii financiare ce acordă credite.

    Moratoriul are caracter obligatoriu pentru bănci, dacă debitorul solicită să beneficieze de acesta şi îndeplineşte următoarele condiţii: (1) nu are întârzieri la plata împrumutului mai mari de 30 de zile calendaristice, la data primirii solicitării; (2) nu trebuie să fie în default cu cel puţin 100 de euro în cazul altui împrumut cu acelaşi creditor; (3) banca nu a apreciat că debitorul este în default (în înţelesul art. 178 din regulamentul european privind cerinţele de capital) la data primirii solicitării. Debitorul are dreptul să ceară să intre sub incidenţa moratoriului numai o singură dată. Banca creditoare este obligată să informeze clientul dacă este de acord cu solicitarea în termen de 30 de zile. Clienţii trebuie să primesca informatii de la institutiile creditoare despre consecintele amanarii platilor, un obiectiv acestei prevederi fiind acela ca debitorii sa inteleaga ca o astfel de masura nu inseamna iertarea de datorie. Obligatia de rambursare a ratelor este amna ta pentru mai tarziu. Dobanzile la imprumut se calculeaza in continuare pe perioada de suspendare si ele vor fi allocate de institutiile creditoare ratelor ramase de plata dup ace perioada de suspendare a expirat, daca nu se va conveni altfel cu clientul.

    Slovenia

    Un moratoriu oficial in privinta platilor imprumuturilor a fost implementat in Slovenia pe baza unui act normativ adoptat de guvern. Potrivit acestuia, băncile vor acorda o suspendare privind rambursarea împrumuturilor pe o durata de 12 luni, în situaţia în care obligaţiile contractuale nu au devenit scadente înainte de data declarării urgenţei epidemiologice. Moratoriul este aplicabil, la cerere, următoarelor persoane: companiilor slovene, persoanelor fizice cu cetăţenie slovenă, persoanelor fizice ce acţioneaza în calitate de angajatori în conformitate cu legislaţia slovenă, întreprinderilor individuale, agricultorilor, cooperativelor, asociaţiilor şi instituţiilor.

    Condiţiile de acces la moratoriu diferă în funcţie de categoria debitorului şi de unele aspecte specifice. De exemplu, cu excepţia persoanelor fizice, celelalte categorii de debitori trebuie să arate că şi-au plătit impozitele şi contribuţiile sociale şi că înregistrează dificultăţi economice din cauza crizei declanşate de epidemia cu noul coronavirus. Firmele mari trebuie să demonstreze că în absenţa suspendării obligatiilor ar intra în faliment.

    Moratoriul se aplică la toate obligaţiile de plată stabilite prin contract, cu precizarea că dobânzile se calculează pe durata moratoriului. Data scadenţei finale va fi prelungită cu durata suspendării.

    Beneficiarii moratoriului trebuie să raporteze periodic băncii creditoare cum evolueaza situaţia lor financiară. Creditorul poate să suspende sau să reducă durata moratoriului dacă aceasta se justifică în lumina raportărilor primite şi evaluărilor proprii sau ca răspuns la neîndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la raportarea de informaţii false din partea debitorilor.

    Ungaria

    Pentru moratoriul din această ţară a se vedea analiza detaliată din articolul “Coronavirusul şi moratoriul privind plăţile la credite în Ungaria” de pe acest blog.

    În loc de concluzii

    Autorul a decis să nu tragă concluzii privind modul cum ţări apropiate geografic au implementat moratorii la plata creditelor, lăsând aceasta întreprindere în seama cititorilor interesaţi. Urmează ca aceştia să decidă dacă măsurile adoptate oficial în Romania în domeniul analizat se compară favorabil sau nu cu cele introduse de statele vecine.

    PS: Articolul de faţă are caracter documentar. El surprinde situaţia existentă la data de 10 aprilie 2020, pe baza informaţiilor disponibile autorului.

  • Vivre Deco vine la Bursă: atrage 3,5 mil. euro de la investitori pe cinci ani la o dobândă de 5,25% pe an. BT Capital Partners, intermediar. Compania va fi primul business din sectorul e-commerce care listează la BVB obligaţiuni denominate în euro

    Vivre Deco, unul dintre cei mai mari retaileri online de mobilă şi deco­raţiuni din Europa Centrală şi de Est, a încheiat cu succes plasamentul privat de obligaţiuni prin care a atras 3,5 mil. euro de la investitori, cu scadenţa în 2025 şi la o dobândă de 3,25% pe an.

    Emisiunea de obligaţiuni a fost intermediată de BT Capital Partners, compania de investment banking a grupului financiar Banca Transilvania, în calitate de intermediar şi consultant autorizat, şi urmează să fie listată pe sistemul alternativ de tranzacţionare de la Bursa de Valori Bucureşti, menţionează BT Capital Partners.

    În cadrul plasamentului privat, com­pania a oferit spre vânzare 30.000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 100 euro, la o dobândă între 4,5 şi 5,5%. Plasamentul a fost suprasubscris, iar emitentul a decis suplimentarea ofertei, atrăgând în total 3,5 milioane euro la o dobândă de 5,25%.

    La plasament au participat 66 in­vestitori, atât persoane fizice, cât şi investitori instituţionali, menţionează BT Capital Partners.

    Fondurile atrase vor fi folosite pentru finanţarea strategiei de dezvoltare accelerată a companiei prin acapararea pieţei, în special prin investiţii în instrumente de marketing, cu scopul extinderii bazei de clienţi şi a creşterii notorietăţii brandului, precum şi prin investiţii în tehnologie şi automatizări.

    “Studiem oportunitatea finanţării prin piaţa de capital din România de mai mult de 3 ani. Succesul acestei oferte ne-a răspuns clar la întrebarea „Este posibil şi oportun pentru Vivre să işi facă planuri de creştere prin Bursă?”. Ne bucurăm ca DA, este posibil, atât pentru Vivre, cât şi pentru alte companii româneşti. Mă voi asigura că vom fi o prezenţă activă şi profitabilă pentru investitorii actuali şi viitori”, spune Monica Cadogan, fondator şi CEO al Vivre Deco.

    „Ne bucurăm că echipa şi planurile companiei au primit încrederea investitorilor, în ciuda mediului tensionat din pieţele de capital globale, şi credem că încheierea cu succes a acestei tranzacţii confirmă misiunea BT Capital Partners de a fi alături de companiile şi antreprenorii din România în planurile lor de dezvoltare”, spune Daniela Secară, director general BT Capital Partners.

    Următorul pas este pregătirea documentelor necesare pentru admiterea obligaţiunilor la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Vivre Deco îşi propune ca prima zi de tranzacţionare să aibă loc în termen de trei săptămâni, sub simbolul VIV25E. Compania va fi primul business din sectorul e-commerce care listează la BVB obligaţiuni denominate în euro.

    În 2019, Vivre Deco a înregistrat venituri de aproximativ 200 milioane lei, un profit operaţional EBITDA de 7,1 milioane lei şi un profit net de 3,4 milioane lei. Compania este prezentă în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est şi a înregistrat o dezvoltare susţinută în ultimii 5 ani, cifra de afaceri crescând în medie cu 28% anual.

    BT Capital Partners a intermediat în ultimele 12 luni cinci emisiuni de obligaţiuni corporative şi trei tranzacţii de fuziuni şi achiziţii, în valoare de circa 250 milioane euro, fiind printre cei mai activi consultanţi de investment banking din piaţa locală.

  • Cutremur pe piaţa auto. Primul jucător din România care vinde maşini de lux cu dobândă negativă

    Mercedes Benz România derulează o campanie prin care anunţă o ofertă de finanţare pentru autoturismele vândute pe plan local cu dobândă negativă, prin intermediul companiei de leasing Mercedes-Benz Leasing IFN.

    Astfel, pentru achiziţionarea autovehiculelor în rate, clienţii vor plăti o dobândă nominală de -0,5%. DAE (dobânda anuală efectivă) a finanţării este de 1,25%.

    Dobânda simplă sau nominală se calculează pornind de la suma iniţială care este împrumutată sau economisită.

    Acordarea unui credit cu dobânzi negative a început să fie practicată în mai multe ţări din Europa: spre exemplu, banca din Danemarca Jyske  a anunţat acordarea de credite ipotecare cu o dobândă de – 0,5% – astfel rata pe care o plăteşte fiecare client lunar la bancă este mai mică decât precedenta, potrivit articolelor din presa internaţională de anul trecut.

    Potrivit The Guardian, tipul acesta de credit ipotecar este posibil în Danemarca, precum şi în Suedia sau Elveţia fiindcă Jyske Bank si alte companii din aceste ţări pot împrumuta la rândul lor bani cu dobânzi negative de la investitori instituţionali, prin urmare dau mai departe această posibilitate clienţilor pentru a-i încuraja să îşi ia credite.

     


     

  • Cine vrea să îşi ia apartament în 2020: Ce dobânzi practică băncile din top 10 la creditele ipotecare în lei în ianuarie 2020: CEC Bank conduce topul cu cea mai mica dobândă, de 4,51%

    Dobânzile la creditele ipo­te­care în lei percepute de cele mai mari zece bănci din piaţa locală la începutul anului 2020 pornesc de la 4,51% şi ajung la 7,8%, însă acestea nu reprezintă dobânzile efective (DAE), la care se mai adaugă un cumul de costuri şi comi­sioane suplimentare, potrivit unei analize realizate de ZF în baza datelor pe luna ianuarie publicate de platforma Finzoom.

    Analiza ia în considerare un credit ipotecar standard de circa 220.000 lei, cu dobândă variabilă, fără a se lua în calcul potenţialele reduceri de dobândă care survin din conformarea la anumite condiţii ale creditorului, precum încasarea veniturilor lunare la banca respectivă.

    Astfel, în ce priveşte creditele standard, CEC Bank, cea mai mare bancă a statului român, practică o dobândă de 4,51% la produsul ipotecar de bază, reprezentând cea mai mică dobândă din piaţă. Aceasta este formată dintr-o marjă fixă a băncii de 2,15% şi indicele de referinţă IRCC care este 2,36% pentru primul trimestru din 2020.

    Nivelul dobânzii reper IRCC – indice introdus pe piaţa românească din luna mai 2019 – se modifică trimestrial la datele de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale anului sau în prima zi lucrătoare imediat următoare zilei de întâi a trimestrului, dacă data de întâi a trimestrului este zi nelucrătoare. Nivelul dobânzii a scăzut la 2,36% în ianuarie, de la 2,66% în T4 2019.

    OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, practică a doua cea mai mică dobândă de pe piaţa românească în luna ianuarie, de 5,48%, formată din IRCC şi o marjă fixă de 3,12%. În cazul creditului ipotecar de achiziţii de la OTP, marja poate ajunge şi la 5,42%, ceea ce ar duce dobânda la 7,78%.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, practică o dobândă de 5,61% la creditele standard cu dobândă variabilă, reprezentând IRCC, la care se adaugă o marjă a băncii de 3,25%.

    BCR, parte a grupului austriac Erste şi a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, se situează pe locul patru în topul dobânzilor oferite de cele mai mari zece bănci din piaţă la credite ipotecare standard cu dobândă variabilă, oferind creditul Casa Mea cu o dobândă de 5,66%, din care marja băncii este de 3,3%. Alpha Bank, subsidiara locală a unuia dintre cele mari grupuri bancare elene, practică o do­bândă 5,81%, din care marja fixă a băncii re­pre­­zintă 3,45%. În acelaşi timp, Raiffeisen Bank oferă creditul ipotecar Casa Ta cu o do­bândă de 5,86%, din care marja băncii este de 3,5%.

    Pe locul şapte se situează Garanti BBVA, a zecea cea mai mare bancă din sistemul românesc, cu o dobândă de 6,05%, unde marja băncii este de 3,69%. BRD-SocGen, subsidiara locală a grupului francez, practică o dobândă de 6,13%, cu marja fixă a băncii de 3,77%.

    Ultimele două poziţii în top zece dobânzi sunt ocupate de ING Bank şi UniCredit Bank, cu dobâni de 6,61%, respective 7,8%. În cazul tuturor băncilor şi produselor, dobânda scade în cazul în care clientul se încadrează într-o serie de criterii specific ale băncilor, sau achiziţionează şi alte produse.

    Datele BNR arată că populaţia avea în primele luni din 2019 o datorie totală de circa 160,7 mld. lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ascensiunea fiind influenţată de majorarea creditării bancare, în special ipotecare, care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

    „Contribuţia cea mai importantă la această evoluţie a fost generată de creşterea creditului ipotecar (9,7%), şi într-o mai mică măsură, cea a creditului de consum (5,9%)“, se arată într-un raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Creditul imobiliar acordat populaţiei s-a menţinut la un nivel important şi a continuat tendinţa ascendentă din ultimii ani. La finalul lunii septembrie 2019 acesta cumula o valoare de circa 90 mld. lei şi a reprezentat 67% din volumul expunerilor totale la nivelul sectorului, potrivit băncii centrale.

     

    Cele mai bune dobânzi din piaţă în condiţii perfecte de creditare

    Topul celor mai bune dobânzi din piaţă se schimbă atunci când clientul se încadrează în anumite condiţii specifice de creditare sau atunci când este dispus să mai achiziţioneze încă unu sau mai multe produse de la banca de la care contractează creditul ipotecar. Astfel, datele se schimbă şi pe exemplul reprezentativ ales de ZF, cu un credit de 220.000 de lei pe o perioadă de 30 de ani.

    Cel mai bun credit din piaţă este creditul ipotecar cu card, de la CEC Bank, care vine cu o dobândă de 4,26% şi o DAE (Dobândă Anuală Efectivă) de 4,87%, potrivit datelor agregate de ZF de pe platforma Finzoom. Al doilea cel mai bun credit din piaţă este oferit tot de cea mai mare bancă a statului român şi este produsul standard, care vine cu o dobândă de 4,51% şi DAE de 5,13%.

    Pe locul trei în acest clasament se situează BCR, a doua cea mai mare bancă din piaţă, cu produsul Casa Mea, în cazul în care optează şi pentru virarea venitului lunar în conturile deschise la această bancă. În aceste condiţii, clientul poate accesa o dobândă de 5,06% şi DAE de 5,19%.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, oferă al patrulea cel mai ieftin credit ipotecar din piaţă, pe exemplul ales de ZF, prin produsul standard ipotecar, dacă se optează pentru încasarea venitului într-un cont BT. Astfel, dobânda se situează la 5,01%, iar DAE la 5,26%.

    First Bank, fosta Piraeus Bank, o instituţie financiară care se poziţionează pe piaţă în căutarea clienţilor cu venituri lunare de peste 1.000 de euro, oferă un produs ipotecar care se situează pe locul cinci în acest top. Creditul Proprietar, cu virarea venitului într-un cont deschis la First Bank, aduce o dobândă de 5,11%, la o DAE de 5,27%.