BusinessMagazin

Tag: deputati

  • Legea antifumat merge la promulgare. Deputaţii au adoptat proiectul

    Legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise a fost adoptată, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 164 de voturi “pentru”, 20 voturi “împotrivă” şi 26 de abţineri, urmând să fie transmisă preşedintelui spre promulgare.

    Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun interzice complet fumatul în toate spaţiile închise, în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi cele de învăţământ.

    Legea antifumat a fost adoptată, vineri, în unanimitate, de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, membrii comisiei hotărând retragerea amendamentului care interzicea afişarea produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere.

    Deputaţii din Comisia pentru sănătate au ţinut cont de adresa venită din partea Consiliului Concurenţei şi au eliminat amendamentul care prevedea interzicerea afişării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere, pentru ca legea adoptată să nu fie considerată neconcurenţială, a precizat deputatul Rodica Nassar.

  • Parlamentarii din Ucraina s-au luat din nou la bătaie – VIDEO

    O nouă încăierare a avut loc vineri în Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral ucrainean) între câţiva deputaţi din grupul Frontului Popular (desprins din formaţiunea Batkivşcina a fostului premier Iulia Timoşenko) şi ai partidului proprezidenţial Blocul Petro Poroşenko (BPP), imediat după discursul premierului Arseni Iaţeniuk, relatează Unian şi RIA Novosti.

     

  • Sancţiuni pentru deputaţii cu absenţe nemotivate: Sebastian Ghiţă, Claudiu Manda şi Remus Cernea

    Secretarul Camerei Niculae Mircovici a precizat, după şedinţa conducerii Camerei, că Biroul Permanent a discutat situaţia absenţelor nemotivate ale unor deputaţi, la lucrările parlamentare din lunile martie şi aprilie, stabilind aplicarea regulamentului.

    În memorandumul prezentat în şedinţa Biroului Permanent se menţionează că regulamentul prevede că neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în cadrul programului de lucru are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară brută a deputatului, cu excepţia absenţelor motivate de drept sau la cerere.

    Potrivit documentului, deputaţii cu absenţe nemotivate sunt Remus Cernea – o absenţă, Sebastian Ghiţă cu 13 absenţe nemotivate, Claudiu Manda -3 absenţe, Eduard Martin – 7 absenţe, Ion Mihăilescu -3 absenţe , Ion Ochi-5 absenţe, Radu popa- 24 absenţe, Marius Manolache -16 absenţe, Victor Roman – o absenţă, Andrei Sava – 5 absenţe,Constantin Enea – 2 absenţe şi Valeriu Steriu – 3 absenţe nemotivate.
     

  • 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni

    Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.

    Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.

    Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.

    Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.

    În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.

    Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.

    În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.

    În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.

  • Deputaţii au aprobat amendamentul PNL de dublare a alocaţiei pentru copii; Votul final, la ora 15.00

    Deputatul PNL Cristina Pocora a solicitat, în plen, la dezbaterea Ordonanţei de urgenţă la 65/2014, introducerea unui amendament de dublare a alocaţiei pentru copii.

    Acest amendament a fost respins, marţi, în Comisia de muncă, reprezentanţii PSD arătând că Ministerul Muncii va veni cu o propunere de majorare a alocaţiei pentru copii.

    Secretarul de stat în Ministerul Muncii Codrin Scutaru a spus, în plen, că au fost mărite alocaţiile la mai multe categorii şi atunci când Guvernul va găsi sursa de finanţare pentru a mări alocaţia pentru toţii copiii o va face.

    În urma votului în plen, acest amendament a trecut, însă, cu 98 de voturi “pentru” şi 77 de voturi “împotrivă”.

    Imediat după vot, liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, a solicitat o pauză de consultări.

    După pauza de consultări, Neacşu a cerut, în plen, verificarea prezenţei deputaţilor, prin apel nominal, arătând că a constatat “cu neplăcută surprindere” că o bună parte dintre deputaţi a ales să nu fie în sală.

    Proiectul de aprobare a ordonanţei, care cuprinde mai multe prevederi, urmează să fie supusă votului final la ora 15.00.

  • Teodorovici: Impozit forfetar, de la 1 ianuarie 2016

    El a precizat că introducerea impozitului forfetar va fi aprobată de Parlament şi a anunţat, totodată, că obligativitatea taxării bacşişului va fi eliminată.

    “Solicitările au fost de amânare a taxării bacşişului sau de anulare a lui. Am decis de comun acord eliminarea taxării. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar. (…) Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaţilor în acest moment şi vom încerca să introducem în Codul Fiscal prevederile acestui impozit forfetar dupa ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată”, a spus Teodorovici.

    El a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    “A fost o discuţie şi despre impozitul forfetar (la întâlnirea de vineri, n.r.), la fel foarte mult solicitat de către cei din piaţă. La fel, fost un proiect de act normativ anul trecut, care a trecut de Senat, dar apoi a fost respins în Camera Deputaţilor. A rămas ca până săptămâna viitoare dânşii să se uite din nou pe acest proiect de act normativ, această idee de impozit forfetar, şi odată ce avem cu toţii un punct de vedere comun, să încercăm în Camera Deputaţilor, unde Codul Fiscal este în dezbatere, să adăugăm acest amendament astfel încât de la 1 ianuarie să putem aplica, dacă acest lucru se doreşte şi, într-adevăr, acest lucru este benefic pentru economie, şi impozitul forfetar”, a declarat Teodorovici.
     

  • Proiect: Pensie de serviciu pentru controlori financiari ai Curţii de Conturi cu mandat de patru ani

    Nu este primul proiect privind acordarea de pensii de serviciu, Parlamentul adoptând pensii de serviciu pentru aviatori şi având în discuţie proiecte privind pensii de serviciu pentru parlamentari, siderurgişti, metalurgişti.

    Iniţiatorii, deputaţii PSD Florin Iordache, Adrian Solomon, Anghel Stanciu, Mihai Baltă, Virgil Delureanu, dar şi deputatul UDMR Kerekes Karoly, au motivat această propunere legislativă prin faptul că desfiinţarea pensiilor de serviciu pentru auditorii publici externi, şi anume controlorii financiari, a fost discriminatorie.

    Astfel, proiectul prevede că persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern timp de 14 ani în cadrul Curţii de Conturi, beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% dn baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

    Şi cei care au vechime de minimum 4 ani la Curtea de Conturi beneficiază de pensie de serviciu, dar cuantumul acesteia va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani. În schimb, pentru vechime care depăşeşte 14 ani, cuantumul pensiei de serviciu creşte cu 1% pentru fiecare an.

    Vor primi pensie de serviciu şi persoanele care au lucrat la Curtea de Conturi, dar, care la data pensionării, au o altă ocupaţie, în acest caz baza de calcul a pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizată de auditorii publici exerni aflaţi în activitate.

    Aceste venituri pe baza cărora se calculează pensia nu vor include sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi majorarea de până la 75% din slariul de bază câştigate în instanţă.

    Pensia de serviciu nu se cumulează cu cea din sistemul public, ci se alege cuantumul cel mai avantajos.

    Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament 6 mai şi se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • Deputaţi cu absenţe nemotivate, sancţionaţi cu reţinerea a 1% din indemnizaţie pentru fiecare zi

    Secretarul Camerei Nicuale Mircovici a făcut aceste precizări, după şedinţa Biroului Permanent, arătând că a fost aprobată în acest sens o notă a secretarului general al Camerei Cristian Buican.

    “A fost aprobată o notă a secretarului general privind patru colegi deputaţi care au avut absenţe nemotivate şi nu au făcut demersuri pentru motivarea lor. E vorba despre Mircea Roşca, Florentin Gust, Aurelian Popescu şi Andrei Sava. Biroul Permanent a stabilit reţinerea pentru fiecare zi de absenţă nemotivată a 1% din indemnizaţia brută a deputatului respectiv. Asta înseamnă că se vor reţine pentru domnii în cauză 15, două, una sau 5%, în funcţie de numărul de zile pe care le-au avut”, a explicat Mircovici.

    Potrivit notei secretarului general, Mircea Roşca a absentat nemotivat 15 zile, în 20, 24, 26 şi 27 noiembrie şi 2, 4, 8, 9, 10, 11, 15, 17, 19, 20 şi 21 decembrie, Florentin Gust a lipsit nemotivat în 16 şi 20 decembrie, Aurelian Popescu în 19 decembrie, iar Andrei Sava în 2, 4, 17, 19, 20 decembrie.

    Deputatul PNL Mircea Roşca a fost arestat preventiv în 20 noiembrie 2014, după ce Camera a aprobat solicitarea DNA de încuviinţarea arestării preventive, apoi din 25 ianuarie a fost plasat în arest la domiciliu. În 14 aprilie, judecătorii instanţei supreme au decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

  • Camera a amânat discutarea reexaminării finanţării partidelor şi a proiectului legii partidelor

    “Deoarece faţă de raportul discutat ieri (marţi -n.r.) în Comisia de Cod electoral şi cel prezentat nouă astăzi au apărut o serie de articole, unele dintre ele cu caracter corelativ, care nu sunt puse de acord şi care nu au fost discutate în comisie, vă solicit retrimiterea acestor proiecte la comisie”, a spus deputatul PSD.

    El a precizat că aceste proiecte vor intra miercurea viitoare în dezbaterea plenului.

    Amendamentele la cele două proiecte, adoptate de Senat, au fost discutate marţi în Comisia de Cod electoral.

    Preşedintele Comisiei de Cod electoral, Mihai Voicu, a anunţat că cele două proiecte vor fi discutate, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor.

    Senatul a adoptat, miercurea trecută, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în sensul însuşirii obiecţiilor din cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Klaus Iohannis Legislativului, dar şi proiectul de lege privind partidele politice.

    Tot miercurea trecută, Senatul a adoptat şi proiectul legii partidelor politice, care prevede, în principal, că un partid se poate înfiinţa cu trei membri.

  • Deputaţi, la Comisia de agricultură: Există informaţii de creşterea preţurilor. Supermarketuri: Nu am făcut nicio majorare de preţ

    Reprezentanţii marilor lanţuri comerciale au fost audiaţi la Comisia de agricultură pentru a explica dacă au fost făcute majorări de preţuri în ultima vreme, preşedintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru, arătând că sunt mai multe informaţii privind creşterea preţurilor din magazine, iar opinia publică este îngrijorată că reducerea TVA nu va duce la scăderea acestor preţuri.

    Deputaţii PSD Ioan Dârzu şi Liviu Harbuz au spus că trebuie combătută orice creştere abuzivă a preţurilor şi încercare a unei “specule” în perioada în care se implementează reducerea TVA.

    Deputatul PSD Petre Daea a arătat că reducerea TVA a fost înţeleasă greşit şi i-a întrebat pe reprezentanţii marilor lanţuri comerciale la ce produse au fost modificate preţuri şi de s-a făcut acest lucru.

    În replică, reprezentantul Carrefour, Florin Căpăţână, vicepreşedinte al Asociaţiei lanţurilor comerciale, a spus că nu există nicio modificare de preţ şi că niciodată lanţul pe care îl reprezintă nu a făcut o speculă.

    “Noi nu am făcut nicio majorare de preţ şi vom menţine aceleaşi preţuri până când TVA va ajunge la 9%. Există situaţii de promoţii, acelea noi le monitorizăm şi le punem într-un preţ promoţional cu etichetă promoţională, iar ele se pot întoarce în raion cu un alt preţ. În legătură cu celelate preţuri, la noi vă asigur că nu avem preţuri care au crescut, să fie o diferenţă de 3-4%. Aceste acuzaţii, deoacamdată nu sunt justificate pentru lanţul pe care îl reprezint, or fi situaţii particulare, dar mă îndoiesc”, a explicat Căpăţână.

    Potrivit acestuia, reducerea cu 15 puncte procentuale a TVA se va regăsi în buzunarul clientului, iar cu difenţa existând posibilitatea să cumpere şi alte produse, pe lângă cele alimentare. “Din analizele pe care noi le-am făcut, aceste 15 puncte procentuale se vor vedea undeva la 12.09-12.1% la client”, a mai apreciat Căpăţână.

    Şi reprezentanţii Auchan, Cora şi Kaufland au susţinut că nu au majorat preţurile în ultima vreme şi că reducerea TVA va fi aplicată suta la sută în favoarea românilor. “Nu vom face măsuri speculative pentru a mări preţurile. Vă garantăm că nu am operat majorări de preţuri şi nu vom opera. Nu s-a umblat la niciun preţ”, au spus aceştia.

    Ei au arătat că, după aplicarea reducerii TVA, nu pot pune la raft pe produs şi preţul vechi şi cel nou, pentru că au de schimbat 1.200.000 de preţuri şi la casele de marcat nu se va mai face diferenţa.

    Preşedintele Comisiei, Nini Săpunaru, a spus, după audieri, că Guvernul, prin instituţiile sale, este cel care poate să controleze evidenţa contabilă.

    “În mod cert există nişte informaţii că au început să crească preţurile. Noi nu avem posibilitatea ca Parlament al României să monitorizăm aceste preţuri, însă Guvernul îl are prin agenţii, prin organisme de control, există ANPC, există ANAF, pentru că au un întreg aparat de lucru cu care pot opera. Din discuţiile cu reprezentanţii Consiliului Concurenţei legislaţia îi conferă dreptul Guvernului de a interveni în acest control al preţurilor, pentru că există o poziţie dominantă pe piaţă, dânşii, ca lanţ total, controlează peste 50-60-70% din piaţa de profil şi poate este dreptul Guvernului să intervină pe această monitorizare şi control al preţurilor”, a susţinut Săpunaru.