BusinessMagazin

Tag: depunere

  • Guvernul a fixat o dată până la care se mai poate cere restituirea taxei auto. Ordinul publicat în Monitorul Oficial

    ”Fac obiectul prezentei proceduri sumele de restituit reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi dobânzile aferente stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive, precum şi cheltuielile băneşti stabilite de aceste instanţe şi orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silită, pentru care la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă nu au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire, precum şi cele care devin executorii după data de 31 august 2018”, se arată în ordinul privind normele metodologice pentru aplicarea OUG 57/2017, semnat de miniştrii Mediului şi Finanţelor Publice, Graţiela Gavrilescu şi Ionuţ Mişa.

    Potrivit documentului, dreptul la restituirea taxei s-a născut la data intrării în vigoare a OUG nr. 57/2017, respectiv la 7 august 2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererea de restituire se depune, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018.

    Restituirea taxei se face ca urmare a unei cereri depuse de contribuabilul interesat la organul fiscal. Cererea trebuie însoţită de dovada de achitare a taxei, cum ar fi chitanţă fiscală sau extrasul de cont, în original sau în copie, precum şi cartea de identitate şi certificatul de înmatriculare pentru autoturismul respectiv din care să rezulte calitatea de actual sau fost proprietar al autoturismului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a fixat o dată până la care se mai poate cere restituirea taxei auto. Ordinul publicat în Monitorul Oficial

    ”Fac obiectul prezentei proceduri sumele de restituit reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi dobânzile aferente stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive, precum şi cheltuielile băneşti stabilite de aceste instanţe şi orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silită, pentru care la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă nu au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire, precum şi cele care devin executorii după data de 31 august 2018”, se arată în ordinul privind normele metodologice pentru aplicarea OUG 57/2017, semnat de miniştrii Mediului şi Finanţelor Publice, Graţiela Gavrilescu şi Ionuţ Mişa.

    Potrivit documentului, dreptul la restituirea taxei s-a născut la data intrării în vigoare a OUG nr. 57/2017, respectiv la 7 august 2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererea de restituire se depune, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018.

    Restituirea taxei se face ca urmare a unei cereri depuse de contribuabilul interesat la organul fiscal. Cererea trebuie însoţită de dovada de achitare a taxei, cum ar fi chitanţă fiscală sau extrasul de cont, în original sau în copie, precum şi cartea de identitate şi certificatul de înmatriculare pentru autoturismul respectiv din care să rezulte calitatea de actual sau fost proprietar al autoturismului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou scandal în care este implicată Gabriela Firea în urma unei plângeri depuse la poliţie

    “M-am interesat atât la colegii mei de la primăria generală, cât şi la domnul primar al sectorului 5 şi pot să vă asigur că, contrar celor afirmate de către o asociaţie, nu se construieşte, pe spaţiul verde al Parcului Romniceanu, niciun patinoar. Este o dezinformare şi ne rezervăm dreptul să ne apărăm în instanţă. (…) Lucrările care se desfăşoară în această perioadă se referă la desfiinţarea unor elemente de joacă şi de mobilier urban care sunt avariate şi care puneau în pericol siguranţa copiilor”, a explicat Gabriela Firea.

    Edilul Capitalei a adăugat că aceste lucrări sunt realizate de către o societate a consiliului local al sectorului 5, amenajarea fiind demarată după ce s-a făcut o sesizare la oficiul protecţiei consumatorului.

    Reacţia Gabrielei Firea a venit după ce preşedintele filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor, Şerban Sturdza, a anunţat, luni, pe Facebook, că a depus o plângere la Poliţia Capitalei în legătură cu construirea ilegală, fără consultarea cetăţenilor şi fără anunţ, a unui patinoar în Parcul Romniceanu, care este arie protejată.

    “Fără nici o autorizaţie afişată conform legii, s-a purces la construirea unui patinoar în parcul Romniceanu, arie protejată, de altfel. Şi fără consultarea obligatorie a cetăţenilor şi fără acordul Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti. Cazul e tipic de ghinion, căci nu toată lumea hibernează de Crăciun, între două sarmale şi un cârnat. Locuitorii veghează. Iar eu mi-am permis, în calitate de preşedinte al OAR Bucureşti, să merg în prima zi de Crăciun şi să depun o plângere la Poliţia Capitalei”, a mai scris Şerban Sturza.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Răspuns arogant al primarului Timişoarei, fotografiat când depăşea o coloană de maşini pe linia de tramvai: Circul în regim de urgenţă

    Plângerea împotriva primarului Timişoarei, Nicolae Robu, a fost depusă, marţi, de Tudor-Virgil Bastea la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş.

    Timişoreanul îi informează pe oamenii legii că există o fotografie în care este surprins Nicolae Robu circulând cu maşina de serviciu pe linia de tramvai, depăşind coloana de maşini care aştepta la semafor. De asemenea, Tudor-Virgil Bastea solicită Inspectoratului de Poliţie Timiş să ia “măsurile legale care se impun”.

    “În data de 19.12.2017, maşina înmatriculată cu numărul TM-01-PMT, aparţinând Primăriei Timişoara, a fost pozată în trafic, circulând pe linia de tramvai, depăşind coloana în aşteptare, la intersecţia Aleii FC Ripensia cu Bulevardul 1 Decembrie 1918. Evenimentul a fost recunoscut de primarul Timişoarei, care se afla în maşină. (…) Având în vedere următoarele: intersecţia menţionată este monitorizată video, există un acord între IPJ Timiş şi Primăria Timişoara în privinţa sancţionării pe baza probelor video, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, solicit consultarea arhivei video pentru intersecţia menţionată şi luarea măsurilor legale care se impun”, scrie în sesizarea făcută de Tudor-Virgil Bastea către IPJ Timiş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moştenirea ultimului suveran al româniei, Regele Mihai I

    Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional pentru regele Mihai.

    Suveran al României în perioadele 1927-1930 şi 1940-1947, regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, fiul lui Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei. La numai 6 ani a fost proclamat rege, ca Mihai I, fiind instituită o regenţă de trei persoane, formată din patriarhul Miron Cristea, principele Nicolae, fratele lui Carol, şi George Buzdugan.

    Patriarhul şi Buzdugan îşi datorau locurile din cadrul regenţei lui Ionel Brătianu, personalitatea care domina scena politică începând cu 1914, în timp ce Nicolae era dezinteresat de politică. Ca urmare, această instituţie politică nouă şi provizorie care era regenţa s-a aflat la început sub dominaţia premierului liberal.

    Dar Brătianu a murit la 24 noiembrie 1927, după ce emisese instrucţiuni referitoare la împiedicarea oricărei reveniri a lui Carol în ţară, avînd în vedere desele sale renunţări la tron. Deşi, conform Constituţiei, îl suplinea pe şeful statului, instituţia regenţei a devenit din ce în ce mai lipsită de autoritate, fapt speculat sistematic de presa favorabilă lui Carol, agreat şi de PNŢ-ul aflat la guvernare din noiembrie 1928. Prin urmare, prima domnie a lui Mihai s-a încheiat la întoarcerea în ţară a tatălui său, la 8 iunie 1930, Mihai devenind apoi Mare Voievod de Alba-Iulia.

    La 6 septembrie 1940 noul rege, Mihai I, depune jurământul de credinţă, după domnia lui Carol al II-lea. În perioada dictaturii militare exercitate de Ion Antonescu (5 septembrie 1940 – 23 august 1944), regele Mihai I joacă un rol secundar în viaţa politică. Pe 24 ianuarie 1945, regele Mihai adresează preşedintelui SUA, Franklin Delano Roosevelt, o scrisoare în care se declară îngrijorat pentru soarta ţării, dată fiind atitudinea reprezentanţilor sovietici, şi solicită o acţiune americană. Pe 6 martie 1945, regele acceptă guvernul Groza. În prezenţa regelui, a primului-ministru şi a altor miniştri se sărbătoreşte la Cluj, pe Câmpia Libertăţii, reîntregirea României. În 1945 regele este decorat cu ordinul Victoria, cea mai înaltă decoraţie de război sovietică. A mai fost decorat cu Legiunea de merit de către SUA.

    În 30 decembrie 1947, regele Mihai I este forţat să abdice; în aceeaşi zi, Adunarea Deputaţilor abrogă constituţiile din 1866 şi 1923 şi proclamă România republică, sub denumirea de Republica Populară Română.

    Plecat din ţară, în iunie 1948 se căsătoreşte cu regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice. Se stabileşte la Lausanne în 1949 şi apoi, între 1950 şi 1956 în Marea Britanie, unde înfiinţează o fermă şi un atelier de tâmplărie. Familia se întoarce în Elveţia, la Versoix, unde locuieşte peste 45 de ani. Regele înfiinţează o companie de electronice şi automatizări, pe care o vinde în 1964, şi urmează cursuri de broker pe Wall Street. După revoluţia din decembrie 1989, Mihai I încearcă să intre în ţară, dar autorităţile nu îi permit acest lucru. Revine în 1992, de Paşti. I se interzice accesul pentru următorii cinci ani, un episod fiind cel „al vizelor” din octombrie 1994, de pe aeroport. După instalarea guvernului Ciorbea, primeşte viză şi un buletin de identitate românesc, la 21 februarie 1997.

    Este împuternicit de preşedintele României, Emil Constantinescu, să devină avocatul ţării pentru NATO: în martie 1997, ţine un discurs în favoarea intrării României în NATO, la Institutul Regal de Studii Strategice din Londra. Urmează o perioadă firească, cu regele şi membrii familiei regale prezenţi în viaţa publică şi culturală a ţării. Un punct culminant este discursul regelui din Parlament, din 25 octombrie 2011, când a enumerat câteva valori fundamentale pe care niciun popor nu trebuie să le uite: libertatea, identitatea şi demnitatea.

    Regele Mihai I şi Regina Ana au avut împreună cinci fiice: principesa moştenitoare Margareta, principesa Elena, Irina Walker, principesa Sofia şi principesa Maria. Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a decedat pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia, însă din pricina stării de sănătate regele nu a putut participa la ceremoniile de la Curtea de Argeş. Tot din cauza problemelor de sănătate, regele Mihai a fost nevoit să se retragă din viaţa publică anul trecut.

  • Vremea se va încălzi din nou în cea mai mare parte a ţării / PROGNOZA METEO pentru luni şi marţi

    LUNI

    ÎN ŢARĂ

    Vântul va prezenta intensificări la munte, mai susţinute pe creste, unde vitezele vor depăşi 80…90 km/h şi zăpada va fi spulberată, dar local şi în regiunile vestice cu rafale de 50…55 km/h, în timp ce în restul zonelor va sufla slab şi moderat, cu intensificări izolate. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 2 şi 12 grade, iar cele minime între -7…-6 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 7…9 grade în Dealurile de Vest. Pe arii restrânse va fi ceaţă.

    LA BUCUREŞTI:

    Vremea se va încălzi, astfel că maxima termică va fi de 9…10 grade, iar minima de 0…1 grad. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. 

     

     

    MARŢI

    ÎN ŢARĂ

    Vremea va deveni mult mai caldă decât în mod normal pentru a doua decadă a lunii decembrie în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, cu înnorări în cursul nopţii în vestul extrem şi în nord-vest unde pe arii restrânse va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte, cu precădere în masivele nordice, dar local şi în regiunile vestice. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 9 şi 17 grade, iar cele minime între -1 şi 9 grade, mai coborâte în depresiunile Carpaţilor Orientali spre -5 grade. Se va semnala ceaţă, în orele dimineţii cu precădere în depresiuni şi în sudul Olteniei, iar noaptea cu caracter local în sud, centru şi est.

  • Atac DUR de la Bruxelles: PSD – ALDE joacă alba-neagra cu bugetul României

    “Guvernul PSD – ALDE şi Parlamentul joacă alba-neagra cu bugetul României. Până ieri, cu două săptămâni înainte de finalul anului, nu ştiam data la care va fi adoptat Bugetul României pentru 2018”, atrage atenţia Mureşan. “În primul rând, Parlamentul trebuie să controleze Guvernul şi procedura de adoptare a bugetului şi trebuia să-şi stabilească din timp propriul calendar, pe care Guvernul să-l respecte. În Parlamentul European, noi am anunţat calendarul adoptării bugetare încă din februarie, iar, din luna martie, am adoptat priorităţile Parlamentului pentru bugetul european de anul viitor, pe baza cărora Comisia Europeană a prezentat un proiect în luna mai. Tot din luna martie se ştia deja că vom adopta bugetul fix în data de 30 noiembrie. Între timp au fost 9 luni de dezbateri şi negocieri în deplină transparenţă. Guvernul României a început munca pe buget la finalul anului, tocmai când noi, la Bruxelles, încheiam cele 9 luni de dezbateri şi adoptam bugetul european. Iar Parlamentul României începe munca abia acum, pe baza unui calendar anunţat ieri care nu permite o dezbatere reală şi transparentă asupra celei mai importante legi pentru funcţionarea statului. Parlamentul României are timp doar trei zile, dintre care două de weekend, până luni dimineaţa la ora 9.00, să depună amendamente la proiect. Apoi, vor fi doar patru zile în care bugetul este dezbătut în comisiile de specialitate.”

    Oficialul european aminteşte că în Parlamentul European, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget în luna mai, iar termenul-limită pentru depunerea amendamentelor a fost sfârşitul lunii iunie. Ca negociator-şef al Parlamentului, Siegfried Mureşan a vizitat 17 comisii ale Parlamentului European în lunile mai şi iunie pentru a discuta despre Bugetul Uniunii Europene, iar, în septembrie, Parlamantul a votat asupra celor 2.394 de amendamente depuse la proiect.

    “Este clar că PSD şi ALDE au împins acest buget cât mai târziu spre sărbătorile de iarnă pentru a-l trece prin Parlament pe repede-înainte fără nicio dezbatere reală. PSD şi ALDE fac acest lucru pentru că ştiu că nu se vor putea ţine de promisiunile din programul de guvernare şi pentru că vor avea din nou un buget fără perspective de creştere sustenabilă a economiei şi care nu reflectă priorităţile reale ale românilor”, remarcă europarlamentarul român. “Guvernul nu va încasa atâtea venituri cât estimează în actualul proiect de buget, dar va cheltui mai mulţi bani decât prevede. Consecinţa va fi că, în anii următori, românii vor trebui să acopere găurile negre prin taxe şi impozite crescute. Nu aşa se adoptă un buget de stat. Sunt banii noştri, ai tuturor, nu banii din averile lor proprii, avem dreptul să ştim ce vor să facă din aceşti bani, pe ce vor să-i cheltuiască şi avem dreptul să ne opunem acolo unde nu suntem de acord, inclusiv prin amendamente susţinute în mod profesionist în Parlament! Cer Parlamentului României să realizeze o dezbatere reală a bugetului şi să aloce resursele bugetare în domeniile care generează creştere economică sustenabilă, locuri de muncă şi stimulează mediul privat. Parlamentul trebuie să controleze Guvernul, nu Guvernul să controleze Parlamentul.”

  • Ministerul Educaţiei alocă peste 250 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructura şcolară

    „Venim astăzi cu o veste bună, o veste pe care sistemul de învăţământ preuniversitar o aşteaptă: demarăm modernizarea infrastructurii educaţionale din învăţământul preuniversitar prin proiecte finanţate din fonduri europene. Din perspectiva reformei pe care ne-am asumat-o prin programul de guvernare, optimizarea infrastructurii şcolare este o condiţie eminamente necesară. Iată că facem încă un pas, unul care se adaugă celor făcuţi până acum, prilej pentru mine să-i mulţumesc domnului ministru Marius Nica pentru tot sprijinul acordat”, a declarat ministrul Educaţiei, Liviu Pop.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat a fost aprobat în plenul Senatului

    Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 79/2017 a fost adoptat cu 71 de voturi favorabile şi 37 împotrivă.

    Grupul parlamentar al USR a solicitat retrimiterea proiectului la comisie pentru raport suplimentar, însă plenul a respins această cerere. Senatorul USR Nicoleta Dinu a acuzat faptul că cele 60 de amendamente nu au fost supuse la vot în comisia raportoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Robert Mugabe a acceptat să îşi depună demisia- surse CNN

    Potrivit sursei citate, scrisoarea sa de demisie a fost deja redactată. Alte două surse au precizat duminică seara că Mugabe a acceptat să demisioneze, însă nu au precizat condiţiile în care acesta va părăsi funcţia de preşedinte al statului Zimbabwe.

    În urma demisiei, Mugabe şi soţia sa ar urma să beneficieze de imunitate deplină.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro