BusinessMagazin

Tag: deficit

  • ARPIM: Creşterea unei taxe poate pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente fără alternativă terapeutică

    „Analizele de date arată că la valori de peste 15% ale taxei clawback, medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piaţă devin nesustenabile. Sunt medicamente care pentru mulţi dintre pacienţi reprezintă unica soluţie de luptă cu boala. Este important ca autorităţile să recunoască acest fapt şi să abordeze echilibrat şi sustenabil accesul pacienţilor români la medicamentele de care au nevoie.  Suprataxarea industriei farmaceutice este o povară fiscală care a depăşit limita de suportabilitate.

    Avem însă încredere că autorităţile înţeleg că această suprataxare pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente şi vor elabora în cel mai scurt timp un mecanism de calcul echitabil.

    Considerăm că situaţia este una serioasă şi poate fi rezolvată prin analiză riguroasă şi argumente solide. Ca şi până acum, suntem deschişi dialogului cu Ministerul Sănătăţii şi cu toate autorităţile implicate în identificarea unui mecanism corect de calcul al taxei clawback astfel încât, în cel mai scurt timp, această povară fiscală să se transforme într-un beneficiu pentru pacienţi şi pentru sistemul de sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    ARPIM subliniază că un mecanism eficient de calcul al taxei clawback trebuie să se bazeze pe transparenţă şi predictibilitate şi solicită acces la datele folosite pentru calcularea suprataxării.

    Prin taxa clawback producătorii de medicamente sunt obligaţi să acopere tratamentul tuturor pacienţilor ale căror nevoi nu sunt cuprinse în bugetul alocat de autorităţi care a rămas îngheţat la nivelul trimestrului 4 al anului 2011.

     

  • România ocupă locul 3 în topul ţărilor cu deficit de personal calificat, la nivel global

    În ţările din Europa criza de personal calificat atinge cel mai înalt nivel din 2006 până în prezent, crescând de la 32%, cât era în 2015, la 36%, cu un deficit de talente în anumite sectoare de activitate importante, pentru posturi precum inginer şi reprezentant vânzări.

    40% din cei 42.000 de angajatori chestionaţi au recunoscut că întâmpină dificultăţi în recrutarea de personal calificat. Potrivit studiului ManpowerGroup, la nivel global, în 2016, s-a înregistrat cea mai mare criză de talente din 2007 până acum şi o creştere cu două procente faţă de 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu ManpowerGroup: deficit de personal calificat, la nivel global: România, pe locul 3

    Aflaţi în imposibilitatea de a găsi candidaţi compatibili cu posturile disponibile, 53% dintre companii încearcă să compenseze prin traininguri şi programe de dezvoltare adresate propriilor angajaţi, menite să aducă un update constant competenţelor necesare. Astfel, numărul companiilor care acordă importanţă şi urmăresc să investească în personalul existent a crescut semnificativ, într-un singur an numărul acestora dublându-se. Însă activităţile ce ar putea face posibilă o schimbare cu adevărat relevantă şi ar putea modifica tendinţa ascendentă actuală a crizei în sectorul resurselor umane sunt programele de practică şi internship-uri pe care tot mai multe universităţi le pun la dispoziţia tinerilor, chiar dacă durata acestora este de multe ori insuficientă, pentru a oferi o experienţă relevantă.  

    Nevoile în materie de abilităţi ale angajaţilor se schimbă rapid, ceea ce poate face tot mai greoi procesul de recrutare. În această situaţie, angajatorii caută tot mai des soluţii în propriile companii şi mai mult de jumătate aleg să îşi trăinuiască personalul. Este o creştere considerabilă, în comparaţie cu rezultatele studiului din 2015, când doar 20% prioritizau trainingul şi dezvoltarea personală pentru ocuparea posturilor. În topul ţărilor cu personal subcalificat, România este situată pe locul 3, cu un procent de 72%, după Japonia, 86% şi Taiwan, 73%. În ţările din Europa însă, criza de personal calificat atinge cel mai înalt nivel din 2006 până în prezent, crescând de la 32%, cât era în 2015, la 36%, cu un deficit de talente în anumite sectoare de activitate importante, pentru posturi precum inginer şi reprezentant vânzări.

     

    Practica şi programele de internship, răspunsul pentru nevoia de calificare în câmpul muncii

    În acest context, programele de internship devin tot mai importante şi, dacă înainte erau o opţiune, acum ele pot reprezenta cea mai eficientă metodă de a împiedica o criză pe piaţa muncii. Este tot mai evidentă nevoia de calificare timpurie, practica jucând un rol foarte important în formarea tinerilor în viitori angajaţi profesionişti.

    „Devine clar pentru toţi cei implicaţi, în mod direct sau indirect, sistem de învăţământ, angajatori, studenţi şi chiar părinţi, că trebuie să existe o colaborare, o susţinere reciprocă în punerea bazelor unui sistem curent şi sănătos, apt să le ofere tuturor celor implicaţi satisfacţiile pe care şi le doresc/aşteaptă. Iar acest proces este bine să înceapă cât mai devreme. Este important ca noi, ca instituţii de învăţământ, să le oferim tinerilor mediul propice în cadrul căruia ei să obţină fundamentele necesare pe care încep apoi să construiască şi să se dezvolte. Iar programele de practică şi cele de internship joacă un rol foarte important în această etapă. Le oferă studenţilor prilejul pentru a vedea şi a experimenta obligaţiile ce le revin în cazul unor posibile viitoare joburi, dar nu numai”, a declarat Ovidiu Folcuţ, Rectorul Universităţii Româno-Americană. 

    La nivel global, cele mai dificile posturi de ocupat, spun angajatorii chestionaţi, sunt cele specifice unor meserii precum electricieni sau tâmplari, în timp ce pe locul secund sunt cele din domeniul IT – programatori, developers, managers, administratori. Topul este completat de posturile de agent de vânzări, inginer, tehnician, contabil. În Europa, sectoarele de activitate care au înregistrat cea mai mare scădere vizează posturile de inginer şi reprezentant vânzări. 

    Universitatea Româno-Americană urmăreşte să le ofere studenţilor o paletă largă de opţiuni când vine vorba de domeniile în care aceştia pot face practică sau pot obţine internship-uri şi se bucură de o colaborare îndelungată cu zeci de companii mijlocii şi mari din arii variate de activitate. Deşi, conform studiului Manpower, industria IT înregistrează, dintre toate sectoarele analizate, cea mai mare creştere a deficitului, ofertele şi interesele tinerilor pentru acest domeniu sunt în continuă dezvoltare. Astfel, universitatea pune la dispoziţia studenţilor numai în ultimele 3 luni câteva zeci de posturi disponibile în domeniu IT, dar şi în sectoare precum comerţ (vânzări), financiar-bancar, turism sau drept, majoritatea fiind oferite de companii transnaţionale, dar şi câteva aparţinând unor companii de mici sau mijlocii sau instituţii publice. Şi prin intermediul programului Erasmus+ Placements, studenţii au posibilitatea să beneficieze de programe de internship în cadrul unei companii din Uniunea Europeană, pentru o perioadă de minim trei luni, în ţări precum Marea Britanie, Portugalia, Malta, Grecia etc. 

    Un rol foarte important în formarea profesională îl joacă şi activităţile extracurriculare. În acest context, Universitatea Româno-Americană a organizat recent o nouă ediţie a târgului destinat întreprinderilor simulate. Studenţii au putut lua astfel parte, la eveniment, în calitate de cumpărători şi au putut participa la o negociere demonstrativă. La eveniment, au fost prezente zece întreprinderi care au simulat activităţi economice, iar negocierea demonstrativă a avut loc între patru companii, dintre care două în calitate de ofertanţi, una în calitate de cumpărător şi una de curierat.

    În plus, Universitatea Româno-Americană organizează anual Târgul de joburi şi internshipuri RAU JOB FAIR, punând la dispoziţia studenţilor un mediu de interacţiune concret cu potenţiali angajatori. Ajuns la a patra ediţie, evenimentul care va fi organizat în luna aprilie, cuprinde pe lângă activităţile clasice de recrutare şi selecţie, desfăşurarea unor workshop-uri tematice susţinute de către companiile expozante. 

     

  • Cioloş: Nu este nicio “gaură” în bugetul pe 2016; Deficitul a fost mai mic decât cel estimat

    Fostul premier Dacian Cioloş a spus luni că în bugetul anului 2016 nu există nicio “gaură”, deficitul înregistrat la finele anului a fost de 2,6%, mai mic decât cel estimat iniţial de 2,8%, iar nivelul veniturilor fiscale a fost cel programat în ciuda reducerii TVA şi a impozitului pe dividende.

    Nu există nicio “gaură” de 10 – 14 miliarde de lei în bugetul anului 2016, iar dacă o astfel de “gaură” ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să aibă un impact asupra deficitului, arată fostul premier, pe pagina Facebook a platformei România 100.

    “Strict tehnic, cel mult putem vorbi de o estimare prea ambiţioasă atunci când a fost făcută proiecţia bugetară pentru 2016 la capitolul fonduri externe nerambursabile, dar estimarea iniţială a fost făcută de guvernul Ponta în 2015. Guvernul Cioloş a preluat această estimare existentă la Ministerul de Finanţe atunci cand a adoptat bugetul”,arată Cioloş.

    Dacian Cioloş răspunde astfel dubiilor lansate de PSD în privinţa execuţiei bugetare din 2016, de care se vor ocupa comisiile reunite de buget-finanţe.

    Cioloş caracterizează drept total nerealiste încasările de 12,3 miliarde de lei din fonduri europene estimate în 2015 de guvernul Ponta, în condiţiile în care programele europene de finanţare erau blocate sau mult întârziate. “Dacă ne uităm la tot ceea ce a primit România în 2016, se poate spune că am avut un record de încasări, cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an”, arată Cioloş.

  • Iohannis spune că a primit promisiuni că Guvernul se va încadra într-un deficit sub 3%

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că i-a cerut premierului Sorin Grindeanu un buget pentru 2017 sustenabil şi solid, primind promisiuni că Executivul se va încadra într-un deficit sub 3% şi va aloca 2% din PIB pentru apărare.

    ”Am solicitat şi primit informaţii despre cum se vede la nivel de Guvern construcţia bugetului pentru 2017. După părerea mea – şi asta am subliniat în cursul întâlnirii – este foarte important să avem pentru 2017 un buget sustenabil, un buget solid care ţine cont de câteva date foarte importante, cum ar fi de exemplu să ne încadrăm într-un deficit sub 3% , să avem o alocare de 2% pentru apărare. Avem promisiuni că aceste lucruri vor fi realizate”, a detaliat Iohannis după întâlnirea cu Grindeanu.

    Întrebat dacă măsurile promise de PSD pun probleme bugetului, Iohannis a răspuns: ”Se lucrează pe buget şi bineînţeles discuţiile au fost de natură de a vedea care sunt intenţiile Guvernului, când vom avea bugetul vom putea ştii foarte exact cum s-a lucrat. Însă datele cu care a venit premierul şi ministrul Finanţelor sunt date pe care le-am avut şi noi, evident că am confruntat datele dintr-o parte şi din cealaltă parte. Important e să avem un buget care ţine cont de toate aceste condiţionări”.

  • 2016 va rămâne anul cu cele mai multe noi angajări, dar şi cu un deficit istoric de personal

    Companiile au creat anul acesta peste 150.000 de noi locuri de muncă, acesta fiind cel mai ridicat nivel al noilor angajări din ultimii 15 ani. Totuşi, cererea de angajaţi e în continuare mult mai mare decât oferta de candidaţi.

    Numărul de salariaţi din economie a crescut cu 154.000 în primele opt luni ale acestui an, ajungând la 4,7 mi­lioane de angajaţi, 2016 fiind anul în care s-au creat cele mai multe noi locuri de mun­că din ultimii 15 ani.
    Totodată, anul acesta a fost mar­cat de cel mai mare deficit de personal cu care s-au con­fruntat angajatorii, iar pentru a reţine şi a atrage candidaţi, companiile au majorat semnificativ salariile.

    „Deficitul de forţă de muncă pe care îl înre­gistrăm as­tăzi în România este enorm, nici nu ştiu dacă am pu­tea estima câţi oameni ne lipsesc. Aţi văzut ce s-a în­tâmplat la alegeri, au votat mai puţin oamenii de la ţa­ră. De ce? Pentru că nu mai sunt atât de mulţi oa­meni la ţară, sunt sate pustii pentru că tinerii au plecat în străinătate“, a spus Valentin Păuna, director de resurse umane şi membru în consiliul de admi­nis­traţie al Metro Cash& Carry Ro­mânia, companie care are peste 4.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, avertizează: Impactul bugetar al legii salarizării este 4,8 miliarde de lei, riscăm deficit excesiv

    Anca Dragu a reamintit că, potrivit legii responsabilităţii fiscal-bugetare, adoptată în 2010, „cu 180 de zile înainte de alegeri nu pot creşte cheltuielile salariale şi nu pot fi luate măsuri care să conducă la aceste cheltuieli”.

    „Prevederile spun clar că orice cheltuială trebuie docunentată şi însoţită de sursa de venit. E vorba de responsabilitate fiscal-bugetară şi este vorba de mai multe iniţiative legislative votate în ultima perioadă”, a subliniat Anca Dragu.

    Ministrul Finanţelor a amintit şi de proiectele ambiţioase cuprinse în Master Planul General de Transport (lucrări de infrastructură mare, cum ar fi Autostrada Sibiu-Piteşti sau Comarnic-Braşov), arătând că şi acestea pun presiune pe bugetul de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • Noua politică: Să munceşti mai mult, să ieşi la pensie mai târziu şi să ”mori mai repede”

    În doar cinci zile de când Banca Angliei a tăiat dobânzile luna trecută deficitul cumulat din planurile de pensii ale celor mai mari 350 de companii britanice listate a crescut cu 10 miliarde de lire sterline. Anul trecut deficitul fondurilor de pensii ale celor mai mari companii de pe bursa americană s-a situat la 376,6 miliarde de dolari. În Ger­mania, banca centrală – Bundesbank – a reco­mandat majo­rarea graduală a vârstei de pen­sio­nare la 69 de ani, avertizând că altfel cea mai mare economie europeană nu va mai avea de unde să dea bani pen­sio­narilor.

    Lumea se îndreap­tă spre o criză a pen­siilor, după cum scrie Financial Times. În unele ţări, politicienii au găsit vinovaţii: băn­cile centrale. În SUA, problemele au deve­nit evidente în luna mai când cei 400.000 de cotizanţi şi membri ai Central States Pension Fund, fond înfiinţat în 1955 pentru administrarea pensiilor camionagiilor, au primit scrisori de la boardul de directori cu o scuză neobişnuită. Managerii scriau că regretă că trebuie să-i informeze că fondul, până la urmă, nu le va reduce beneficiile deoarece Trezoreria le-a interzis această soluţie. Central States a vrut să reducă beneficiile deoarece se temea că altfel va intra în default deoarece activele sale de aproximativ 18 miliarde de dolari nu pot acoperi promisiunile de plată de 32 de miliarde de dolari. Reducerea pensiilor făcea parte dintr-un plan de salvare care avea ca scop evitarea unui dezastru total mai târziu. Însă ideea a fost atacată de Congres şi de sindicate.

    „Situaţia Central States Pension Fund este critică şi se înrăutăţeşte, iar estimările arată că fondul va rămâne fără bani în mai puţin de 10 ani”, se arată în scrisorile citate.

    Astfel de avertismente vor primi probabil pensionari şi cotizanţi la fonduri de pensii din multe alte locuri din lume, unde politicienii se vor confrunta cu aceeaşi dilemă impo­sibilă: o criză de­mo­grafică a pen­siilor, provocată de faptul că oamenii tră­iesc mai mult şi de de­clinul ratelor nata­lităţii, a devenit critică dato­rită randa­men­telor obliga­ţiunilor afla­te la cele mai joase cote din istorie. Veniturile aduse de obligaţiuni, în special de titlurile guver­namentale şi cu venit fix, sunt baza investiţiilor fondurilor de pensii. După ani de declin al yieldurilor, pentru aceste fonduri a devenit foarte dificil să mai producă randa­ment. De aici tacticile disperate ale fon­durilor precum Central States.

    În SUA, activele fondurilor de pensii s-au dublat din 1999, dar obligaţiile de plată către pensionari au crescut de aproape patru ori, potrivit Ryan ALM. Rezultatul este un deficit enorm al fondurilor de pensii. Cele ale companiilor cuprinse în indicele bursier S&P 1500 aveau la sfârşitul lunii trecute un gol de finanţare de 562 de miliarde de dolari, cu aproape 160 de miliarde de dolari mai mare decât în urmă cu doar şapte luni, conform datelor Mercer.

    Pentru fondurile de pensii publice, cărora le este permis să se angajeze la randamente mult mai mari decât cele de pe piaţa obligaţiunilor, problema este şi mai gravă. Joshua Rauh, profesor de finanţe la Stanford University, a calculat că în acest sector deficitul se ridică la 3.400 de miliarde de dolari.

    „Este o problemă de viaţă şi de moarte. Astfel aş descrie provocarea. Declinul ran­damentelor este o problemă existenţială pentru întregul sistem de pensii”, spune Alasdair Macdonald de la Willis Towers Watson.

    Analiştii de la Citi Investment Research au calculat că pentru corporate America (firmele cu acţiunile incluse în indicele S&P 500), în 2015 diferenţa dintre activele fondurilor de pensii şi obligaţiile de plată a pensiilor dă un deficit de 376,6 miliarde dolari, uşor mai mic decât în 2014. În decembrie 2008 deficitul era de 308 miliarde dolari, scrie Business Insider.

    Pe măsură ce anxietatea creşte, unii politicieni aruncă vina pe băncile centrale. În Marea Britanie, baro­ne­asa Altmann, fost ministru al pensiilor, a spus că finan­ţa­rea pen­siilor a ajuns la „punctul de criză” şi a dat vina pe politica de achiziţii de obligaţiuni (QE) a Băncii An­gli­ei.

    „Starea de urgenţă în care se află schemele de pensii a fost cauzată de QE”, a spus ea. Oficialii băncii spun că ştiu că este o problemă, dar nu par să se simtă vinovaţi. Andrew Haldane, economistul şef al Băncii Angliei, a explicat că prioritatea instituţiei este de a stimula economia. „Simpatizez cu cotizanţii, dar locurile de muncă trebuie să fie pe primul loc”, a spus el. Potrivit calculelor Mercer, deficitul fondurilor de pensii ale celor mai mari 350 de companii britanice listate este de aproape 150 de miliarde de lire sterline.

    Orice soluţie pentru această problemă, scrie Financial Times, implică economii mai mari făcute de persoane şi investiţii mai mici din partea companiilor – un rezultat care contravine scopului principal al programelor de QE: stimularea cheltuielilor.

    Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a propus Berlinului o soluţie: majorarea progresivă a vârstei de pensionare începând cu 2030 pentru a ajunge la 69 de ani până în 2060. În prezent, vârsta de pensionare este de circa 65 de ani. Propunerea a fost, bineînţeles, atacată, mai ales de socialişti şi de o parte din presă.