BusinessMagazin

Tag: decizie

  • Care este povestea celei mai puternice femei executiv din businessul românesc

    „O forţă de muncă echilibrată stimulează creativitatea, inovaţia, iar egalitatea de şanse înseamnă că fiecare individ are posibilitatea de a-şi atinge potenţialul maxim. Diversitatea aduce perspective şi opinii. Te ajută să iei o decizie mai bună”, crede Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

    În al treilea an de când se află la conducerea OMV Petrom, pentru Christina Verchere priorităţile sunt folosirea resurselor de gaze din Marea Neagră, reducerea amprentei de carbon a companiei, dar şi păstrarea echilibrului între carieră şi viaţa personală. „Dezbaterea privind schimbările climatice a câştigat avânt şi, în calitate de companie energetică, ne propunem să facem parte din soluţie. Şi cred că România are o şansă pe care puţine ţări o au: resursele de gaze din Marea Neagră. Gazul este soluţia pentru energie, curată şi acesta este un obiectiv cheie pentru noi”, spune executivul. De asemenea, şi-au propus ca până în 2023 să obţină o reducere a gazelor cu efect de seră ale companiei cu până la 27%. Când vine vorba despre prejudecăţile între bărbaţi şi femei, ea sesizează că acestea există în continuare, dar egalitatea de oportunităţi ar trebui să fie un obiectiv spre care să tindem cu toţi. De asemenea, chiar dacă echilibrul între viaţa personală şi profesională este greu de găsit, acesta trebuie să fie de asemenea un obiectiv spre care să tindem. „Tatăl meu m-a încurajat să alerg de la o vârstă fragedă şi asta a fost mai mult decât un hobby sau un stil de viaţă sănătos. M-a învăţat ce este disciplina – este atât despre minte, cât şi despre corp”, descrie Verchere propriul exemplu de găsire a echilibrului.

    Profilul Christinei Verchere a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.

    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.

    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.

    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 

    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.

    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.

  • Turcii s-au răzgândit: Erdogan anulează decizia de a prelungi restricţiile cu încă 48 de ore, forţat de perspectivele sumbre la nivel social şi economic

    Milioane de oameni din Turcia vor putea ieşi din nou din casă în timpul weekendului pentru prima dată în câteva luni, după ce preşedintele Recep Erdogan a renunţat la planurile de a prelungi restricţiile stricte pentru încă 48 de ore, potrivit FT.

    Prelungirea restricţiilor era programată să intre în vigoare la miezul nopţii, după ce ministrul de Interne al Turciei a anunţat joi că cetăţenii din 15 regiuni majore vor fi forţaţi să mai stea în casă şi în acest final de săptămână, ceea ce ar fi extins măsurile de carantină impuse în luna aprilie.

    După ce oamenii au răbufnit pe platformele de socializare, inclusiv antreprenorii cărora decizia de ultim moment le-ar fi dat planurile peste cap, Erdogan a anunţat că a decis anularea prelungirii.

    El a spus că îşi doreşte să evite „consecinţele economice şi sociale” pe care le-ar putea resimi cei care încearcă să se pună pe picioare după luni de restricţii.

    Decizia preşedintelui turc venită la scurt timp după anunţul Ministerului de Interne scoate la iveală tensiunile dintre Erdogan şi ministrul Suleyman Soylu.

    În urmă cu câteva săptămâni, Soylu şi-a oferit demisia după ce o serie de dispute asupra prelungirii restricţiilor ar fi dat de înţeles că există o luptă pentru putere între ministrul de Interne şi preşedintele Erdogan. Erdogan nu a acceptat demisia ministrului de Interne.

  • Sătul de programul 9:00-17:00, un tânăr român a decis să pornească propria afacere pe o nişă puţin cunoscută în România. Astăzi lucrează cu nume grele din piaţa de business

    „Am lansat UX Project în 2015 cu o dorinţă nebună de a încerca antreprenoriatul. Eram printre primii UX (user experience – experienţa utilizatorului – n. red.) designeri din ţară, aveam deja o experienţă considerabilă în acest domeniu şi am vrut să îi învăţ şi pe alţii ceea ce ştiu eu. Aşa au luat naştere primele cursuri de UX design (UX Essential Training) din România”, povesteşte Andrei Mihai. Ulterior, spune el, au venit şi proiectele de consultanţă, aşa că, de la an la an, a adăugat cărămidă după cărămidă la businessul de azi.

    „La momentul în care am pornit pe cont propriu nu aveam niciun ban pus deoparte. În primele două luni a trebuit să le cer bani părinţilor pentru a mă susţine, dar ulterior lucrurile au avut un parcurs pozitiv. Spre norocul meu investiţia iniţială a fost mai mult legată de alocarea timpului propriu”, povesteşte antreprenorul. Absolvent al Facultăţii de Economie şi comunicare în afaceri din cadrul ASE şi al unui master în Comunicare în Afaceri, înainte de a-şi găsi locul în lumea antreprenoriatului, Mihai a lucrat timp de 8 ani în diverse agenţii de digital şi corporate.

    „Am lucrat prin mai multe companii şi agenţii de digital, printre care Yahoo! şi National Geographic Channel, apoi am făcut tranziţia către zona corporate, la Raiffeisen Bank, pe poziţia de UX architect.” Spune însă că nu suporta programul 9:00-17:00 şi senzaţia de a se simţi „doar o rotiţă”. „Îmi place să îmi fac mereu de lucru, să creez câte ceva, să explorez idei noi. Viaţa de angajat îţi ia acest elan şi te duce în alte direcţii.” 

    Libertatea poate fi înspăimântătoare la început, susţine el. „Un şoc a fost când pentru unul dintre primele mele contracte am fost plătit după 60 de zile – nu ştiam ce se întâmplă, dacă voi fi sau nu plătit la final. Au fost paşi mici de la an la an, când unul în faţă, când doi în spate şi tot aşa. Important este că mergem înainte.” Cele mai dificile provocări din mediul de servicii în care activează, spune antreprenorul, le reprezintă scalarea businessului şi predictibilitatea.

    „Am căutat intens un model de business care să ne permită să fim profitabili.” Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 140.000 de euro, iar estimările iniţiale pentru acest an vizau o creştere de 10%. „Din păcate, nu cred că mai este realistă. Ne propunem să revenim în T2/T3, prin abordarea pieţelor internaţionale. Pe de altă parte, scoaterea din zona de confort ne poate aduce alte oportunităţi. Suntem deci optimişti în privinţa viitorului, în ciuda crizei sanitare care ne-a bulversat pe toţi.”

    În prezent, echipa UX Project numără trei persoane, alături de o serie de colaboratori pe diverse proiecte. Din rândul clienţilor – majoritatea, companii mari cu care au lucrat de-a lungul anilor pe zona de consultanţă – enumeră E.ON, Honda, Carrefour, Orange sau NN. „Pe partea de training lucrurile sunt la fel de interesante: ING, Banca Transilvania, Oracle sau AROBS Transilvania.” Businessul se axează pe servicii B2B, iar persoanele fizice sunt de obicei excepţii, fiind interesate în general de participarea la diverse evenimente pe care compania le organizează. „Sunt oameni din sfera industriilor digitale, designeri, developeri sau analişti de business, cu vârste cuprinse între 24 şi 37 de ani şi venituri peste medie.”

    Costul serviciilor UX Project depinde de mai mulţi factori, cum ar fi durata trainingului sau complexitatea produsului / serviciului pentru care se oferă consultanţă, dar în general, porneşte de la câteva mii de euro. Proiectele încep de la un angajament pe două săptămâni, unde se lucrează cu metodologii de la Google pentru construirea de prototipuri şi validare cu clienţii din publicul ţintă, iar cele mai lungi contracte se întind pe o perioadă şi de trei luni. „Din păcate, COVID-19 ne-a afectat şi pe noi, eram în discuţii pentru câteva proiecte care au fost amânate. Sperăm ca, odată cu încheierea stării de urgenţă, companiile să îşi reanalizeze priorităţile.”

    Pe de altă parte, notează Mihai, criza provocată de pandemie le-a oferit prilejul de a se concetra pe diverse proiecte in-house pe care le puneau mereu în aşteptare. „Spre exemplu, am organizat o serie de patru webinarii pentru comunitatea specialiştilor în design, iar evenimentele au fost primite cu entuziasm. Peste 100 de persoane ni s-au alăturat în discuţii despre provocările acestei perioade. A fost un schimb de experienţă şi de idei foarte util.” În plus, au pus şi bazele primului masterclass online adresat comunităţii internaţionale de designeri UX – un curs intensiv de şase săptămâni, cu multe teme practice şi lucru individual, dar şi în echipă.

    În privinţa nivelului la care se situează România faţă de alte pieţe europene în ceea ce priveşte investiţiile din zona de user experience, Mihai spune că ne plasăm destul de jos. „În multe ţări chiar statul este angrenat şi investeşte în astfel de iniţiative (experienţa cetăţeanului cu serviciile publice, fie el educaţional sau sanitar). Din păcate, nu este cazul României.” Pe de altă parte, adaugă el, companiile încep să ia în serios acest aspect şi îşi dezvoltă fie departamente interne, fie apelează la companii de consultanţă.

    „Pot să observ inclusiv o maturizare a angajaţilor privind practicile de user experience design – fie îl consideră un factor de inovare pe care şi-l însuşesc, fie sunt forţaţi de competiţie si de dinamica pieţei.” În mediul corporate, spune antreprenorul, există o preocupare vizibilă pentru acest domeniu, dar bugetele alocate variază. „Practicile de UX design nu se rezumă doar la experienţa cumpărătorului, ci inclusiv a angajaţilor. Promovează colaborarea, oferă tehnici şi instrumente vizuale, ceea ce ajută enorm în luarea deciziilor, promovează empatia şi mai ales experimentarea.” În ultimii ani, companiile medii şi mari fac progrese importante pe toate planurile, când vine vorba de transformarea digitală, inclusiv în industrii ce se mişcă mai greu, de pildă în energie sau agricultură, domenii în care a operat şi compania pe care o conduce, remarcă Mihai.

      „Se adoptă tehnologii de ultimă oră, dispozitive mobile, softuri cu care să îşi desfăşoare activitatea pe teren, dar inclusiv în mediul de birou, prin diverse metodologii de lucru precum agile, design thinking, design sprints – ce ţin tot de sfera user experience design.” Raportându-ne însă la mediul internaţional, „simt că suntem cu un pas în spate faţă de Europa de Vest. La noi, deşi IT-ul reprezintă al doilea contribuitor la PIB, suntem totuşi o ţară în care se face dezvoltare doar pentru produse şi servicii cu capital străin.

    Sunt ţări în care toată interacţiunea cu o companie se face direct online; în România, în plină criză COVID-19 şi ordonanţă de urgenţă, mi se cerea să mă prezint la o agenţie bancară să mai semnez un document”, adaugă antreprenorul. În opinia sa, un efect al actualei crize a scos în evidenţă faptul că avem nevoie de fluxuri digitale complete. „Ca şi în alte ţări dezvoltate, ghişeul trebuie să devină opţional, nu obligatoriu. Pe de altă parte, companiile ar trebui să pună la dispoziţia angajaţilor instrumente cu ajutorul cărora să îşi poată desfăşura activitatea.”

    Care sunt însă elementele pe care un produs sau un serviciu trebuie să le deţină pentru a se plia pe nevoile utilizatorului? „Experienţa utilizatorului este ceva subiectiv, foarte personal. Cred însă că principalul aspect îl reprezintă nevoia, sau mai mult decât atât, crearea unei nevoi.” Aşadar, în literatura de specialitate, pentru ca un produs să ofere o experienţă remarcabilă trebuie să îndeplinească o serie de criterii, notează Mihai; citându-l pe consultantul britanic Peter Morville, el spune că acesta trebuie să fie: util, valoros, credibil, uşor de găsit şi de folosit, accesibil şi să provoace dorinţa de achiziţie/utilizare.

    Mihai remarcă faptul că numeroase companii înţeleg prin user experience partea vizuală a instrumentelor prin care interacţionează cu clientul, cunoscută în mod tradiţional sub denumirea web design, adică se gândesc doar să facă un site care să arate bine. Din punctul său de vedere, user experience reprezintă însă un echilibru între nevoile de business şi nevoile utilizatorului şi se manifestă prin mai multe acţiuni ce au un efect direct asupra companiilor: înţelegerea utilizatorului –  „adică chiar să stai de vorbă cu el şi să iei un feedback real”; ruperea barierelor dintre departamente promovând instrumente de colaborare şi co-creare, totul fiind transparent şi la îndemâna oricui; strategie şi viziune holistică prin maparea tuturor punctelor de contact cu clientul (nu doar un site sau aplicaţie), precum şi analize, statistici şi experimente în ideea de a valida rapid înainte de a intra într-o fază de dezvoltare propriu-zisă.

    „Multe companii înţeleg că aceste practici nu fac decât să lungească un plan de proiect, când în realitate toate acestea nu fac decât să reducă riscul de dezvoltare inutilă şi, pe lângă satisfacţia clientului, au impact major în: productivitatea angajaţilor, time to market (timpul de comercializare – perioada de timp dintre fabricarea unui produs până la momentul în care este disponibil pentru vânzare – n. red.), creşterea conversiilor, reducerile de cheltuieli prin identificarea de fluxuri inutile sau slab reprezentate, dar şi identificarea de noi oportunităţi în piaţă. Noi încercăm să educăm piaţa prin acţiunile noastre fie de training, fie webinarii sau evenimente.”

  • Bulină cu bulină

    Acesta a decis să decupeze atent fiecare dintre cele 88 de buline din copia cu autograf a tabloului „L-Isoleucine T-Butyl Ester” şi să le pună în vânzare pentru suma de 480 de dolari bucata, după care a scos la licitaţie online şi hârtia rămasă din tablou, care s-a adjudecat pentru suma de 260.000 de dolari. Demersul MSCHF s-a dorit a fi, printre altele, un protest împotriva aşa-numitei deţineri „fracţionate” de opere de artă,  care presupune cumpărarea unei lucrări în comun de câţiva oameni, ceea ce duce preţurile mult prea sus pentru alţii care
    şi-ar dori şi ei lucrarea respectivă.

  • Mâna Chinei se strânge în jurul Hong Kong-ului: Cu mii de oameni pe stradă şi cu americanii care avertizează că decizia anulează autonomia regiunii, planurile Beijing-ului sperie investitorii şi anunţă sfârşitul ambiţiilor de hub financiar global

    China a probat în mod oficial un plan prin care impune o legislaţie de securitate naţională în Hong Kong, în ciuda avertismentului lansat de american, conform căruia o astfel de iniţiativă demonstrează sfârşitul autonomiei oraşului faţă de Beijing, potrivit FT.

    Decizia vine la o zi după ce Mike Pompeo, secretarul de stat american, a lansat un răspuns din partea administraţiei Trump referitor la criza din Hong Kong.

    Deşi China susţine că legislaţia este gândită pentru a combate „subminarea puterii statului, terorismul sau interferenţa ţărilor străine ori a influenţelor externe” în Hong Kong, observatorii internaţionali se tem că această decizie ar putea speria investitorii şi ar pune în pericol poziţia oraşului ca hub financiar global.

    „Noi mereu am respins mentalitatea de tip război rece şi aşa-numita decuplare, care nu este bună pentru nimeni”, a răspuns premierul chinez Li Keqiang în faţa jurnaliştilor, când a fost întrebat de tensiunile cu Statele Unite.

    Congresul Naţional al Poporului din China a aprobat planul cu 2.878 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi şase abţineri.

    Ce înseamnă legea

    Dacă va fi aplicată, această lege reprezintă primul moment în care Beijingul introduce o lege în codul penal al Hong Kong-ului, trecând peste legislativul oraşului.

    Decizia Chinei a readus protestele masive pe străzile Hong Kong-ului, sute de oameni fiind arestaţi miercuri în districtul de business al oraşului .

    Taiwan-ul a denunţat mutarea Chinei şi a declarat că îi va ajuta pe oamenii din Hong Kong care vor să se refugieze. Preşedintele Tsai Ing-wen i-a asigurat pe cetăţenii oraşului că guvernul ei a pregătit un proiect special prin care asigură sprijin financiar şi asistenţă în obţinerea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

    „Întreb Taiwan-ul, atât guvernul cât şi populaţia, stă akături de oamenii din Hong Kong pentru a sprijini valorile democratice universale”, a spus Tsai într-o declaraţie.

    De asemenea, oficialii din Japonia s-au declarat „îngrijoraţi” cu privire la situaţie, susţinând că pun „mare importanţă pe susţinerea unui sistem liber şi deschis” şi că vor colabora cu alte ţări pentru a veni cu un răspuns în faţa crizei.

    De ce este economia Hong Kong-ului în pericol

    O lege americană votată anul trecut prevede condiţia autonomiei pentru ca Hong Kong-ul să profite de un regim comercial favorabil cu SUA. Până acum, oraşului nu i-au fost aplicate tarifele comerciale pe care Statele Unite le-a aplicat în cazul comerţului cu China.

    Comerţul dintre Hong Kong şi Statele Unite ar putea fi afectat considerabil dacă americanii impun tarife comerciale.

    Comerţul total de bunuri şi servicii dintre SUA şi Hong Kong s-a ridicat la peste 66 miliarde dolari în 2018, dintre care exporturile americanilor au reprezentat 50,1 miliarde dolari, iar exporturile Hong Kong-ului s-au ridicat la 16,8 miliarde dolari, potrivit datelor oficiale citate de CNBC.

     Hong Kong a fost a treia cea mai mare piaţă a americanilor pentru exporturile de vin, a patra piaţă pentru exporturile de carne de vită şi a şaptea piaţă pentru produse agricole în 2018, conform departamentului pentru comerţ şi industrie al Hong Kong-ului.

    Printre principalele bunuri importate de americani se numără utilaje şi materiale plastice.

    „Restricţionarea vânzării de tehnologii sensibile dinspre americani spre firmele din Hong Kong reprezintă unul dintre principalele riscuri în cazul în care oraşul îşi pierde statutul special”, a explicat Mark Williams, economist-şef pentru regiunea Asiei în cadrul Capital Economics.

    Cum sunt afectate companiile

    Sunt peste 1.300 de companii americane care operează în Hong Kong, în timp ce 85.000 de americani trăiesc în oraş, conform datelor Departamentului de Stat american.

    Mutarea Chinei ar putea afecta modul în care este perceput Hong Kong-ul în ochii investitorilor internaţionali, întrucât nu ar mai fi un loc autonom, atractiv pentru business.

    „Sondajele recente derulate de Camera de Comerţ Americană arată că firmele americane deja plănuiesc să reducă investiţiile în oraş. Mare parte din succesul Hong Kong-ului se bazează pe abilitatea de a atrage investitori, care se bucură de productivitatea dividendelor generată de faptul că oraşul găzduieşte firme competitive pe plan internaţional”, au transmis economiştii Capital Economics.

    Într-o declaraţie publicată săptămâna aceasta, Camera de Comerţ Americană a anunţat că autonomia Hong Kong-ului sub sistemul „o ţară, două sisteme” a reprezentat unul dintre principalele avantaje în formarea unei economii transparente.

    „Ar fi o greşeală enormă din mai multe puncte de vedere să pui în pericol statutul special al Hong Kong-ului, acesta fiind fundamental pentru rolul său de hub financiar internaţional şi pentru poziţionarea ca destinaţie atractivă de investiţii”, a scris Camera de Comerţ Americană, cerându-i administraţiei Trump să lucreze înspre o relaţie pozitivă cu Hong Kong-ul.

  • Veste TERIBILĂ pentru Volkswagen. Decizia luată de Curtea Federală de Justiţie din Germania creează un precedent care aduce pagube uriaşe gigantului auto

    Curtea Federală de Justiţie din Germania a anunţat un verdict împotriva Volkswagen în primul caz lansat de un proprietar auto împotriva constructorului auto german în scandalul manipulării rezultatelor testelor de emisii.

    Decizia creează un precedent pentru mii de alte cazuri, scrie Deutsche Welle.

    Instanţa a decis că cei care au achiziţionat o maşină VW echipată cu software care manipulează testele de emisii au dreptul la daune financiare.

  • Proprietarii de restaurante cer Guvernului o decizie oficială privind redeschiderea teraselor la 1 iunie şi cer stabilirea protocoalelor de sanitaţie

    Reprezentanţii restaurantelor, cafenelelor şi barurilor, prin intermediul Organizaţiei Patronale HORA, cer Primului Ministru Ludovic Orban ca decizia de deschidere a teraselor să fie luată cât mai repede în perioada 25-28 mai şi să fie publicată Hotărârea de Guvern în Monitorul Oficial în aceeaşi zi. Ei mai solicită stabilirea protocoalelor de sanitaţie de catre ANSVSA, împreună cu reprezentanţii industriei şi publicarea protocoalelor în Monitorul Oficial o dată cu Hotararea de Guvern de redeschidere a teraselor.

    Reprezentanţii HoReCa invocă anunţul autorităţilor în cadrul întâlnirilor cu HORA, referitor la redeschidea teraselor pe 1 iunie. Data a fost anunţată după întâlnirea din 18 mai, dar nu a fost publicată decizia în Monitorul Oficial.

    Proprietarii de restaurante, cafenele şi baruri invocă necesitatea pregătirii operatorilor din domeniu cu resursele necesare: oameni, produse şi articole de curăţenie. De asemenea menţionează importanţa stabilirii noilor protocoale de protecţie sanitară, reglementate de catre ANSVSA referitoare la clienţi, angajaţi şi spaţii.

    „Sunt necesare crearea unor reguli interne şi instruirea personalului. Avem nevoie de o reluare progresivă a activităţii şi avem nevoia de predictibilitate.”

    Reprezentanţii HORA susţin deschiderea HoReCa în trei etape.

    Citiţi AICI planul reprezentanţilor restaurantelor 

  • CEO-ul Google a oferit întregii echipe o zi liberă. Ce a vrut el să obţină prin această decizie demonstrează ce mult contează să ai calităţi de lider

    Odată cu mutarea la munca de la domiciliu, milioane de angajaţi din toată lumea au trecut prin simptome de epuizare, de burnout, CARE au fost cauzate de pendularea între activităţile de serviciu şi activităţile de acasă.

    Sundar Pichai, CEO-ul Google şi Alphabet a decis să le ofere angajaţilor săi un dar: o binemeritată zi liberă, scrie inc.com.

    Pichai a spus într-un e-mail trimis recent angajaţilor (publicat iniţial de CNBC):

    „Ştiu că mulţi dintre noi funcţionăm cu un hard non stop de aproape [sic] mai multe săptămâni şi aţi putea să simţiţi simptome de burnout. Astfel, am folosit TGIF (o întâlnire globală a companiei) ca şansă de a anunţa ziua de 22 mai ca zi liberă oficial.

    Folosiţi acest timp pentru a face ceea ce vă doriţi şi a vă prioritiza starea de bine.”

    Chiar dacă la prima privire, acesta pare doar un gest simplu, decizia CEO-ului Google este o lecţie importantă de inteligenţă emoţională, de abilitatea de a identifica, înţelege şi administra emoţii, subliniază jurnaliştii de la inc.com.

    Iată care sunt motivele:
    1. Este o modalitate de recunoaşte meritele oamenilor.

    Toată lumea are nevoie de recunoaştere; studiile arată că lauda este una dintre cele mai bune modalităţi de a-ţi inspira angajaţii.

    Mai bine decât atât funcţionează recunoaşterea şefului însoţită de un dar – iar când vorbim despre oamenii care lucrează non-stop, există un dar mai voloros decât banii: timpul.

    2. Le oferă angajaţilor permisiunea să se deconecteze.
    În haosul din prezent, mulţi măsoară valoarea în termeni de productivitate sau sunt prinşi din întâlnire în întâlnire pe Zoom; ar putea astfel să uite să îşi ia pauzele de care au nevoie să respire.

    „Mulţi lideri, mulţi oameni, au dus foarte multă muncă emoţională, iar asta este obositor”; spune Josua Freedman, CEO al Six Second, o organizaţie non-profit specializată în ajutarea oamenilor să dobândească inteligenţă emoţională.

    3. Poate ajuta la creşterea productivităţii: există numeroase materiale de cercetare care demonstrează că odată ce lucrezi foarte mulet ore, productivitatea ta scade. Într-un studiu de la Universitatea Stanford, de exemplu, este demonstrat că productivitatea/ora scade semnificativ când o persoană munceşte mai mult de 50 de ore pe săptămână.

     

  • ESTE OFICIAL: Au fost anunţate datele când se deschid terasele si restaurantele parţial

    Reprezentanţii restaurantelor şi hotelurilor din România (asociaţia HORA) s-au întâlnit cu Primul Ministru Ludovic Orban şi au decis că terasele se deschid oficial la 1 iunie. La interior restaurantele se deschid în două faze, iniţial se va opera o deschidere parţială pe 15 iunie. Apoi, la 1 iulie ar urma să aibă loc relaxarea majoră, respectiv redeschiderea tuturor localurilor HoReCa. Acest lucru se va întâmpla doar dacă nu există derapaje majore la număr de cazuri de îmbolnăviri.

    Cele două părţi au discutat din nou şi subiectele puse pe tapet anterior, printre care salariile angajaţilor din HoReCa sau plata taxelor de către jucătorii din industrie.

    Astfel, statul va achita 42,5% din salariile din HoReCa după deschidere, în primele trei luni când restaurantele, cafenelele şi barurile vor funcţiona la relanti.

    Totodată, plata taxelor şi impozitelor din 2020 se va achita în 2021 sub forma a 12 rate egale.

    Jucătorii au cerut să fie scutiţi de la plata impozitului specific pentru 2020, însă astăzi cele două părţi au agreat suspendarea pentru semestrul doi din 2020.

    HORA a cerut granturi pentru restaurante în funcţie de taxele platite. Conform discuţiei de astăzi se vor acorda granturi de 1 mld. euro pentru IMM-uri doar, astfel granturi 300 mil. euro pentru capital de lucru şi 700 mil. euro pentru investiţii.

    O problemă pe care au mai semnalat-o jucătorii din industria restaurantelor este cea a creditelor furnizor care a fost modalitatea de funcţionare a industriei în perioada pre-pandemie. Mai exact, jucătorii care deţin localuri plăteau furnizorii la 30, 60 sau chiar 90 de zile. Acum, pentru că nu mai pot plăti, creditul furnizor s-a închis iar producătorii şi distribuitorii cer plata la livrare. În lipsa încasărilor însă, e dificil. Astfel, oficialii restaurantelor cer o garanţie pentru creditul furnizor prin FNGC şi propunerea a fost acceptată de Orban.

    Pentru toate acestea se aşteaptă un cadru legislativ.

    O altă problemă discutată este ca tichetele de masă să fie folosită doar în localurile care oferă o masă caldă, deci doar în restaurante. Astfel, oamenii ar avea un motiv în plus să iasă la restautant.

    În retail ar urma să se folosească tichete de consum, diferite de cele actuale. Nu există însă o decizie în acest sens, fiind doar o discuţie între cele două părţi.