BusinessMagazin

Tag: deces

  • Coronavirus în România: 255 cazuri noi şi 8 decese

    Până astăzi, 7 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.084.711 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    1.048.481 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 255 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 37 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 34.313 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 06.08.2021 (10:00) – 07.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 8 decese (3 bărbaţi şi 5 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitale din Bistriţa-Năsăud, Brăila, Călăraşi, Iaşi, Prahova, Vaslui şi Vrancea.

    Dintre acestea, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 ani, 2 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 2 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    Din cele 8 decese înregistrate, 6 sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar 2 ale unor pacienţi care nu au prezentat comorbidităţi.

    Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 545. Dintre acestea, 73 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 8.788.084 de teste RT-PCR şi 1.945.358 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.305 teste RT-PCR (4.119 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.186 la cerere) şi 16.826 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 1.560 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 687 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 56.733 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 76 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 334 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 1.297 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 6 august, 430 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 101.101 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

     

  • Coronavirus în România: 233 de cazuri noi şi 5 decese în ultimele 24 de ore

    În România s-au înregistrat 233 de cazuri noi de coronavirus din aproape 34.000 de teste şi 5 decese, în ultimele 24 de ore. 60 de bolnavi sunt internaţi la ATI.  

    Până astăzi, 3 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.083.711 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    1.047.915 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 233 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 34 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 34.297 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 02.08.2021 (10:00) – 03.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 6 decese (3 bărbaţi şi 3 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitale din judeţele Bacău, Braşov, Neamţ şi Teleorman.

    Dintre acestea, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 ani, 1 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 2 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    Unul dintre decese este anterior intervalului mai sus menţionat şi a fost introdus în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, în urma verificărilor efectuate. Acesta s-a produs în luna octombrie 2020, în judeţul Braşov.

    Toate decesele sunt ale unor pacienţi care au înregistrat comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 441. Dintre acestea, 60 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 8.723.697 de teste RT-PCR şi 1.882.726 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.561 de teste RT-PCR (6.294 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.267 la cerere) şi 19.306 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 1.224 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 590 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 51.925 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 78 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 375 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 969 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 2 august, 379 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 114.000 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

  • Niciun deces din cauza coronavirusului în ultimele 24 de ore în România

    În ultimele 24 de ore nu s-a înregistrat niciun deces din cauza coronavirusului. Au fost depistate 152 de cazuri noi.

    Până duminică, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.083.341 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, din care 1.047.767 au fost declarate vindecate.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 152 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2

    Până duminică, 34.286 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate decese, dar au fost raportate, de către INSP 5 decese (3 bărbaţi şi 2 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitale din judeţul Mureş.

    Toate cele 5 decese sunt anterioare intervalului mai sus menţionat şi au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, în urma verificărilor efectuate. Acestea s-au produs 3 în luna aprilie 2021 şi 2 în luna iunie 2021.

    Dintre acestea, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 ani, una la categoria de vârstă 70-79 ani şi două la categoria de vârstă peste 80 ani.

    Toate decesele sunt ale unor pacienţi care au înregistrat comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 411. Dintre acestea, 59 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 8.704.268 de teste RT-PCR şi 1.855.687 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.802 teste RT-PCR (2.770 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.032 la cerere) şi 11.097 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 1.049 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 526 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 48.575 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 76 de persoane.

  • La şase ani de la tragedia de la Colectiv, România nu poate trata pacienţii arşi. Doar 24 de paturi disponibile pentru 800 pacienţi anual. Ce a făcut preşedintele Iohannis? La nivel european, sunt 30 de centre pentru marii arşi, niciunul în România

    ♦ La nivel european, sunt 30 de centre pentru marii arşi, niciunul în România ♦ Cele 24 de paturi pentru pacienţii arşi din România sunt în spitale din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara ♦ Anual, sunt între 600-800 pacienţi arşi în România.

    Explozia de la rafinăria Petromidia din Năvodari, care a dus la moartea unui om şi rănirea altor cinci, a adus în atenţie din nou problema lipsei paturilor pentru pacienţii arşi în România.

    La şase ani de la cea mai mare tragedie din România – incendiul de la Colectiv, în care şi-au pierdut viaţa 64 de oameni-, România nu are un centru de mari arşi şi se bazează pe doar 24 de paturi în spitale. Anual însă, sunt între 600 şi 800 de pacienţi cu arsuri, din datele anunţate anterior de reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.

    Iar incapacitatea României de a construi un centru de mari arşi pentru ca pacienţii să fie trataţi corespunzător cât mai rapid transformă orice tragedie într-o luptă contra cronometru pentru a trimite în străinătate pacienţii.

    După incendiul de la Colectiv,  preşedintele Klaus Iohannis şi toţi miniştrii sănătăţii au vorbit despre nevoia de a creşte numărul de paturi în spitale pentru marii arşi, adică pa­cien­ţii cu suprafaţă de peste 20% afectată din corp. Practic însă nu s-au făcut paşi importanţi, iar numărul de paturi a ajuns la doar24 de locuri în spitale.

    „Singura cale care ar putea fi o rezolvare ar fi dacă la nivel de minister s-ar decide o reorganizare şi cum trebuie să arate în viitor spitale de urgenţă şi să faci toate eforturile necesare ca în cinci ani să construieşti, să te organizezi pentru aparatură, echipă“, a explicat pentru Mediafax medicul Dan Grigorescu, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov.

    Iar în pandemia de COVID-19, în urma suprasolicitării secţiilor de terapie intensivă, au fost mai multe incendii în spitalele româneşti, dintre care cele mai mari în Spitalul Judeţean Neamţ şi la Matei Balş în Bucureşti. După aceste incendii, autorităţile au vorbit la cel mai înalt nivel despre nevoia de paturi în terapie intensivă – inclusiv preşedintele Klaus Iohannis, care a convocat la Cotroceni mai mulţi specialişti pentru a vorbi despre crizele sanitare generate de incendiile din spitale.

    Estul Europei, fără infrastructură pentru pacienţii arşi

    O hartă de pe site-ul euroburn.org, o organizaţie nonguvernamentală a specialiştilor care se ocupă de pacienţii cu arsuri, arată diferenţa dintre Occident şi Estul Europei. Astfel, în regiunea Europei Centrale şi de Est, doar în Cehia, Slovacia şi Polonia sunt centre pentru pacienţii arşi.

    În total, în Europa sunt 30 de centre pentru marii arşi, dintre care cele mai multe în Belgia, Germania, Anglia.

     

  • 31 de cazuri noi de COVID-19 şi cinci decese în ultimele 24 de ore, în România

    În România au fost confirmate, până joi, 1.080.823 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 1.045.351 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 31 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până joi, 33.861 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    De miercuri până joi au fost raportate de către INSP 75 de decese (46 bărbaţi şi 29 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Bacău, Braşov, Călăraşi, Cluj, Dolj, Gorj, Ilfov, Iaşi, Maramureş, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman şi Municipiul Bucureşti.

    70 dintre aceste decese sunt anterioare ultimelor 24 de ore şi au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, de către Direcţiile de Sănătate Publică din ţară, în urma verificărilor efectuate. Astfel, două dintre acestea s-au în luna septembrie 2020, opt în luna octombrie 2020, 18 în noiembrie 2020, 22 în decembrie 2020, 10 în ianuarie 2021, cinci în martie 2021, cinci în aprilie 2021, în judeţele Braşov, Călăraşi, Cluj, Gorj, Ilfov, Iaşi, Maramureş, Olt, Prahova, Teleorman şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 75 de decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, şase decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 24 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 26 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 17 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

    64 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, şapte pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru patru de pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 430. Dintre acestea, 67 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 8.361.683 de teste RT-PCR şi 1.470.233 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.234 de teste RT-PCR (8.368 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 6.866 la cerere) şi 10.750 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 1.899 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 742 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 18.354 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 32 de persoane.

  • Iadul pe pământ. Ţara unde au murit zeci de oameni din cauza căldurilor extreme, după ce de trei zile la rând temperaturile au ajuns la aproape 50 de grade Celsius

    Zeci de persoane au murit în Canada pe fondul unui val de căldură fără precedent, care a doborât recordurile de temperatură, relatează BBC.
    Canada a doborât marţi recordul de temperatură pentru a treia zi consecutiv – 49,5 de grade celsius, în Lytton, British Columbia.
    Poliţia din zona Vancouver a răspuns la peste 130 de decese subite începând de vineri. Cei mai mulţi erau vârstnici sau aveau probleme de sănătate, căldura fiind adesea un factor care declanşează decesul.

    De asemenea, în nord-vestul SUA s-au înregistrat temperaturi maxime record şi au fost înregistrate decese provocate de căldură.

    Ce a cauzat valul de căldură din Canada

    Căldura din vestul Canadei şi al Statelor Unite a fost cauzată de un dom de aer cald static de înaltă presiune care se întinde din California până în teritoriile arctice. Temperaturile au scăzut în zonele de coastă.

    Înainte de duminică, temperaturile din Canada nu trecuseră niciodată de 45 de grade Celsius.

    Premierul Columbiei Britanice, John Horgan, a declarat că cea mai călduroasă săptămână pe care a cunoscut-o vreodată provincia a dus la „consecinţe dezastruoase”.

    Numărul deceselor cauzate de căldură este posibil să crească, deoarece autorităţile locale din mai multe zone spun că au răspuns la incidente de moarte subită, dar încă nu au adunat cifrele.

    Numai în Vancouver, se crede că, începând de vineri, căldura a contribuit la moartea neaşteptată a 65 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Coronavirus România 29 iunie 2021. Sub 100 de cazuri. Aproape 300 de decese anterioare adăugate în bilanţ

    Până marţi, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.080.740 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 1.045.351 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 73 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    Până marţi, 33.605 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 28.06.2021 (10:00) – 29.06.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 294 de decese (158 bărbaţi şi 136 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Argeş, Bacău,Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Galaţi, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Prahova, Sălaj, Satu Mare şi Municipiul Bucureşti.

    288 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului de 24 de ore şi au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, de către Direcţiile de Sănătate Publică din ţară, în urma verificărilor efectuate.

    Astfel, trei dintre acestea s-a produs în luna iulie 2020, patru în august 2020, 9 în luna septembrie, 35 în luna octombrie, 77 în noiembrie 2020, 48 în decembrie 2020, 29 în ianuarie 2021, 28 în februarie 2021, 32 în martie 2021, 19 în aprilie 2021 şi 4 în luna mai 2021, în judeţele Alba, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Hunedoara, Prahova, Sălaj şi Satu Mare.

    Dintre cele 294 de decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 de ani, un deces la categoria de vârstă 20-29 ani, un deces la categoria de vârstă 30-39 ani, şase decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 19 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 71 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 95 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 100 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

    272 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, un pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi, iar pentru 21 de pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 503. Dintre acestea, 80 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 8.331.498 de teste RT-PCR şi 1.447.760 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.292 de teste RT-PCR (8.076 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 7.216 la cerere) şi 14.406 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 1.713 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 801 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 18.365 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 28 de persoane.

     

  • Presa internaţională: Miliardarul în Bitcoin Mircea Popescu a fost găsit mort în Costa Rica. Antreprenorul susţinea că este singurul om care a deţinut vreodată un milion de Bitcoini

    Mircea Popescu, antreprenor şi unul dintre veteranii industriei crypto, s-a înecat zilele trecute în Costa Rica, spune Tuur Demeesteer, investitor în criptomonede şi autor al studiului „Bitcoin Reformation”, conform U.Today.

    Potrivit publicaţiei costaricane CRHoy, un turist în vârstă de 43 de ani s-a înecat săptămâna trecută în provincia Puntarenas. În ciuda faptului că l-a descris drept „polonez”, instituţia de media susţine că numele turistului este Mircea Popescu.

     

     

    „Părintele conceptului de «Bitcoin Maximalism» ar putea fi mort. Dacă ştirea se dovedeşte a fi adevărată, o mulţime de Bitcoini ar putea fi pierduţi pentru totdeauna, iar piaţa ar putea primi o lovitură serioasă”, spune John Carvalho, gazda unui podcast celebru pe Bitcoin.

    De asemenea, dezvoltatorul web Diana Coman a confirmat decesul lui Mircea Popescu în cadrul blogului pe care îl moderează.

    Jurnaliştii au adăugat că Mircea Popescu a fost găsit pe plaja Hermosa în dimineaţa zilei de 23 iunie, însă paramedicii nu au putut face nimic pentru a-i salva viaţa.

    Antreprenor, investitor şi cercetător, Mircea „MP” Popescu a crescut în Cluj-Napoca şi a trăit în Statele Unite, Mexic, Costa Rica şi Egipt. El a lansat în 2008 Trilema, un blog prin care a abordat o serie de probleme sociale şi personale. Începând cu 2012, a început să scrie despre Bitcoin şi criptomonede. În luna aprilie a aceluiaşi an a fondat unul dintre primele servicii de tranzacţionare de Bitcoin, MPEx. Platforma a fost investigată de Securities and Exchange Commission (SEC-„ASF-ul” american), însă investitorul a negat orice fel de colaborare cu autorităţile din SUA.

    În 2014, Mircea Popescu a plătit toate facturile organizaţiei non-profit din spatele sistemului de operare OpenBSD pentru a aduce un omagiu contribuitorilor care au arătat o „abordare drastică privind procesele de securitate”. Liderul OpenBSD Theo de Raadt a admis că sistemul de operare şi-ar fi oprit operaţiunile în lipsa fondurilor.

    Mircea Popescu a declarat că este singurul om care a deţinut vreodată un milion de Bitcoini. Potrivit preţului de tranzacţionare de astăzi, circa 34.200 dolari per Bitcoin, un milion de criptomonede s-ar traduce prin 34,2 miliarde de dolari.

     

     

  • Istoria zbuciumată şi fascinantă a lui John McAfee, controversatul magnat în securitate digitală care şi-a pierdut aproape întreaga avere în timpul crizei financiare din 2008. El a fost care a fost găsit mort zilele trecute într-un penitenciar din Spania

    Când magnatul în securitate cibernetică a încercat să candideze pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite în 2016, a invocat unul dintre cele mai cunoscute citate ale lui Steve Jobs: „În cinstea nebunilor, inadaptaţilor, rebelilor, scandalagiilor şi celor care văd lucrurile diferit”.

    McAfee, care a fost găsit mort zilele trecute într-un penitenciar din Spania ca rezultat al unei sinucideri, s-a încadrat în toate aceste descrieri.

    În cei 75 de ani de viaţă, pionierul sistemului antivirus cu acelaşi nume a construit şi a pierdut o avere, a devenit politician şi unul dintre cei mai mari susţinători ai criptomonedelor – toate acestea în timp ce s-a confruntat în mod constant cu legea.

    Moartea sa a venit la doar câteva ore după ce o instanţă de judecată din Spania a aprobat cererea de extrădare a Statelor Unite, unde îl aşteptau o serie de acuzaţii de evaziune fiscală. McAfee se afla în închisoare în Barcelona din luna octombrie a anului trecut, după ce a fost arestat la cererea SUA, reprezentând ultima fugă de autorităţi pe care avea să o efectueze.

    Pentru mulţi, viaţa de nomad a lui McAfee a dus la paranoie, violenţă şi escrocherii. El fusese acuzat recent de fraudă din cauza rolului pe care l-a jucat într-o schemă de exploatare a pieţei crypto, fiind asociat de autorităţi cu uciderea unuia dintre vecinii săi în 2012. De altfel, divagările sale de pe Twitter şi YouTube deveniseră din ce în ce mai incoerente.

    Însă pentru prietenii şi fanii cărora le-a adresat clipul de campanie, McAfee era un erou anti-sistem ale cărui temeri cu privire la instituţiile financiare şi de securitate ale guvernului au reflectat neîncrederea în autorităţi a cetăţenilor americani.

    „Mereu a visat că va construi un internet alternativ care nu ar avea niciuna dintre problemele şi defectele pe care le prezintă actualul internet”, spune unul dintre prietenii lui McAfee, Kim Dotcom, acuzat la rândul lui de organizarea uneia dintre cele mai mari încălcări ale drepturilor de autor din istorie.

    McAfee s-a născut în 1945 într-o bază militară din Marea Britanie, cu o mamă englezoaică şi un soldat american care era staţionat în regiune. Fiind educat în matematică, McAfee a învăţat în scurt timp cum să stăpânească procesele computaţionale ale vremii datorită unor perioade petrecute la NASA, Xerox şi Lockheed Martin în anii 1970 şi 1980.

    Ulterior, antreprenorul a creat faimosul software antivirus care îi poartă numele, într-o perioadă în care viruşii deveneau tot mai prezenţi în computerele oamenilor. A renunţat la funcţia de CEO în 1994, vânzând-şi participaţia la McAfee pentru 100 de milioane de dolari, avere pe care a pierdut-o aproape în totalitate în timpul crizei financiare din 2007-2008.

    În afara mediului corporate, multimilionarul a afişat o slăbiciune constantă pentru risc. La zece ani după ce a părăsit McAfee, a inventat un sport numit „aerotrekking”, care implica pilotarea la viteze mari a unor avioane ultrauşoare deasupra unor piste aflate în deşert. Când un client a murit în urma unui accident, în 2007, antreprenorul s-a mutat rapid în Belize.

    Acolo, McAfee a adoptat un stil de viaţă de tip „playboy”, cu droguri, arme şi un număr mare de prostituate, însă nici această escapadă nu avea să dureze prea mult: în 2012, vecinul său, cetăţeanul american Gregory Faull, a fost omorât în urma unui glonţ primit în cap, iar McAfee a fost numit „suspect” în cadrul cazului. Negând orice fel de implicare, a decis să plece în Guatemala, fiind arestat şi deportat în scurt timp în Statele Unite. Nu a fost acuzat niciodată cu privire la cazul din Belize.

    Un adevărat libertarian, McAfee ar fi oferit mai multe interviuri cu câte un pistol încărcat în ambele mâini pentru a se simţi mai „confortabil”. Îndreptându-şi atenţia către spaţiul politic în ultimii ani de viaţă, McAfee a eşuat în mod clar înaintea alegerilor prezidenţiale din 2016.

    La scurt timp după ce a murit, un cont de Instagram care îi aparţinea lui John McAfee a postat o imagine care afişa litera „Q”, făcând referire la teoria conspiraţiei „QAnon”, mişcare ce a stârnit propriul său val de conspiraţii.

    „Puterea totală corupe. Aveţi grijă la puterile pe care le oferiţi unei democraţii”, reiese din ultimul mesaj pe Twitter al lui McAfee.

     

  • Moştenitorii lui Petr Kellner, proprietarul PRO TV care a murit din cauza unui accident de elicopter în luna martie, încearcă să ducă la bun sfârşit unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care a visat miliardarul ceh

    Moştenitorii fostului proprietar al PRO TV, Petr Kellner, care a murit în urma unui accident de elicopter în statul american Alaska, sunt pe cale se afle dacă vor putea duce la bun sfârşit visul miliardarului de a-şi extinde imperiul de 40 de miliarde de euro către sectorul tradiţional de banking, conform Bloomberg.

    Acţionarii Moneta Money Bank vor vota marţi dacă vor oferi control grupului PPF, condus de familia Kellner, de a crea una dintre cele mai mari bănci de retail din Cehia. Deşi propunerea are o mai bună şansă de reuşită prin comparaţie cu prima abordare, lansată în urmă cu doi ani, compania de investiţii se confruntă cu sarcina grea de a termina unul dintre ultimele proiecte ale fondatorului său.

    Al doilea cel mai mare proprietar al Moneta şi doi consilieri ai investitorilor au recomandat respingerea planului, argumentând că preţul stabilit în ianuarie nu reflectă raliul înregistrat recent de acţiunile băncii. În schimb, PPF, care deţine 30% din Moneta, a continuat să riposteze, spunând că viziunea sa de construire a unui creditor puternic cu rădăcini cehe va oferi o mai bună competiţie într-o piaţă dominată de jucători internaţionali, incluzând aici Société Générale şi grupul belgian KBC.

    „Înţelegem că nu toată lumea va fi de acord cu asta. Credem cu tărie că toţi acţionarii vor beneficia prin intermediul proiectului de creare a unui campion ceh al banking-ului”, spune Katerina Jiraskova, director financiar al PPF.

    Sub actuala propunere, Moneta va cumpăra Air Bank Group de la PPF pentru aproximativ un miliard de euro, plătind în mare parte prin acţiuni noi care vor oferi majoritate grupului de private equity. Pentru unii investitori şi analişti, preţul Air Bank – de 2,5 ori peste valoarea contabilă – pare exagerat, comparativ cu un multiplu de 1,5 pentru Moneta şi 1,3 pentru competitorul local Komerční Banka.

    Oferta evaluează Moneta la 80 de coroane per acţiune, cu 19% peste preţul din urmă cu cinci luni, adică la apogeul perioadei de carantină anti-Covid. Totuşi, mai mulţi analişti au estimat că preţul unei acţiuni ar trebui setat la 95,6 coroane. Potrivit Bloomberg, şansele de reuşită ale proiectului sunt 50/50.

    PPF, care controlează afaceri în domenii precum finanţe, telecomunicaţii, producţie, media şi tehnologie, a înregistrat active de peste 40 de miliarde de euro la sfârşitul lui 2020.