BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Cum Bulgaria ar putea aduce în colaps bitcoinul

    În ultimele săptămâni, Bulgaria a atras atenţia presei străine. Motivul: cea mai săracă ţară din UE a devenit brusc proprietara unei adevărate comori, peste 210.000 bitcoini confiscaţi în cadrul unei operaţiuni speciale realizate în luna mai a acestui an. În momentul confiscării, valoarea bitcoinilor se situa la aproximativ 400 milioane de euro.

    Între timp însă, această va­loare a crescut la 3,3 miliarde de euro, sumă cu care Bulgaria şi-ar putea plăti aproximativ 20% din datoria publică. În acest scop, ţara trebuie mai întâi să-şi vân­dă bitcoinii, iar aici este pro­blema: dacă Bulgaria va vin­de bitcoinii deo­dată, preţul mo­nedei va scă­dea dramatic.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Misterioasa companie aeriană care a trezit îngrijorări în toată lumea. A făcut achiziţii de 40 de miliarde de dolari pe şase continente într-un singur an

    HNA deţine acum acţiuni în companii din turism, logistică şi servicii financiare; este cel mai mare acţionar al unor companii cunoscute precum Hilton Worldwide Holdings Inc. şi Deutsche Bank AG. Fondată în 1993 ca operator aerian regional, cu George Soros ca investitor iniţial, HNA spune că a creat 410.000 de locuri de muncă în toată lumea şi a construit active de 180 de miliarde de dolari. Compania ”adoptă o cultură corporativă caracteristică atât societăţii chineze, cât şi celei vestice”, prin ”încorporarea culturii chineze tradiţionale şi integrarea valorilor socialiste chineze cu un sistem de management de talie mondială”, scrie pe site-ul companiei.

    Guo Wengui, un bogat om de afaceri chinez care acum trăieşte în exil, a acuzat că HNA are legături financiare secrete cu oficiali ai Partidului Comunist. HNA a negat acuzaţiilor lui Guo şi l-a dat în judecată în New York pentru defăimare.

    HNA a dezvăluit în luna iulie că este controlată de două organizaţii non profit conectate (Hainan Ching şi Hainan Province Cihan), una cu bazele în New York, cealaltă în insula Hainan din China, acestea deţin 52% din acţiunile companiei, iar 12 persoane, printre care fondatorii Chen Geng şi Wang Jian, deţin 47,2% din companie. Înainte de această situaţie, un investitor puţin cunosc, pe nume Guan Jun, a fost cel mai mare acţionar al HNA, cu o participaţie de 29%, potrivit Bloomberg.

    HNA şi-a reorganizat structura acţionariatului la începutul acestui an şi Guan a distribuit majoritatea activelor sale spre cinci persoane, care au donat ulterior acţiunile fundaţiei Cihan a HNA. Guan a donat participaţia care i-a mai rămas, de aproximativ 4,4%, aceleiaşi organizaţiei caritabile.

    Hainan Ching a fost fondată în decembrie 2016, în New York. Organizaţia caritabilă deţine 29,5% din HNA, iar birourile acesteia se află la adresa 850 Third Avenue din Manhattan, o proprietate pe care HNA a cumpărat-o printr-un joint venture din 2016. În septembrie, organizaţia a fost înregistrată dezvăluind identitatea a trei dintre directorii companiei: Adam Tan, directorul executiv al companiei, Chen Guogin (fratele cofondatorului) şi Guang Yang, CEO-ul HNA Capital International.

    Organizaţia caritabilă  l-a numit pe fostul vicecancelar german Philipp Roesler ca CEO în decembrie şi şi-a luat angajamentul să doneze până la 200 de milioane de dolari spre cauze filantropice în următorii cinci ani.

    Hainan Province Cihan, fondată în octombrie 2010, deţine 22,75% din acţiunile HNA. Website-ul companiei spune că aceasta este o organizaţie caritabilă care dezvoltă proiecte în domenii diverse şi oferă ajutoare educaţionale, susţine săracii, caută măsuri împotriva cutremurelor şi dezastrelor, susţine culturala, medicina, inovaţia ştiinţifică. Potrivit celui mai recent raport financiar al firmei, organizaţia avea în 2015 active de 134 de milioane de dolari.

     În pofida datoriilor imense acumulate, HNA continuă să cumpere active, într-un ritm mai lent şi cu o concentrare mai mare pe achiziţii în acord cu strategia ”One Belt, One Road”, precum construirea unui aeroport brazilian şi un depozit în Singapore. Totuşi, din cauza situaţiei financiare actuale, HNA ia în considerarea vânzarea unor active şi o listare a companiei elveţiene Gategroup Holding, aflată în portofoliul grupului, anul viitor.

    Potrivit Bloomberg, HNA  încearcă acum să cumpere o parte din SkyBridge Capital, fondul de investiţii deţinut de Anthony Scaramucci, care a fost pentru o perioadă scurtă de timp directorul de comunicare al preşedintelui Donald Trump.

    Tranzacţia propusă a fost întârziată de Comitetul de Investiţii Străine din Statele Unite (sau CFIUS), care se opune vânzărilor de active americane investitorilor străini pentru a proteja securitatea naţională. HNA este dată în judecată ca parte a falimentului american a unei companii de turism în care a investit. O firmă de tehnologie din Statele Unite dă în judecată HNA pentru că se presupune că a oferit informaţii false şi lipsite de consistenţă despre proprietarii acesteia CFIUS, care a făcut ca un proces de preluare de companie să se prăbuşească. HNA spune că procesul nu are fundament.

    Se crede că şi supraveghetorul pieţei financiare germane investighează modul în care HNA şi-a declarat proprietăţile în momentul în care şi-a construit deţinerea în Deutsche Bank.  Înţelegerea ar putea fi investigată şi de Banca Centrală Europeană. Într-o altă preluare, reglementatorii elveţieni au spus că HNA a oferit informaţii incorecte despre participaţiile sale.

    În acelaşi timp, în China, mai multe bănci care au ajutat la finanţarea achiziţiilor HNA au declarat că îşi pierd apetitul pentru finanţarea companiei. În ultimele luni ale anului 2017, S&P Global Ratings şi Fitch Ratings şi-au exprimat îngrijorările legate de cel puţin patru companii din cauza legăturilor lor cu HNA.

  • Cum se prăbuşeşte imperiul miliardarului sud-african care a cumpărat jumătate din mallurile lui Iulian Dascălu. În spate se află datorii imense şi fraude contabile

    Acum, dezvăluiri că autorităţile germane anchetează Steinhoff pentru nereguli grave de contabilitate l-au pus pe miliardarul Wiese în situaţia de a căuta soluţii de urgenţă pentru salvarea imperiului său. Apropierea de colaps a Steinhoff a adus probleme şi pentru Banca Centrală Europeană, care s-a văzut în poziţia de a finanţa, prin programul său de achiziţii de active, o companie acuzată de nereguli financiare, scrie Reuters.
     
    Acţiunile Steinhoff s-au prăbuşit cu aproape 80% săptămâna trecută după ce CEO al companiei a demisionat, iar boardul a făcut publice „probleme de contabilitate“ care pun sub semnul îndoielii acurateţea evaluării oficiale a activelor la şase miliarde de dolari, notează Financial Times. Scandalul l-a determinat pe ministrul de finanţe sud-african Malusi Gigaba să ceară celor mai mari trei fonduri de pensii din ţara sa să raporteze ce expunere au la Steinhoff, unul dintre cele mai mari 15 grupuri listate pe bursă ale Africii de Sud. El a spus că neregulile de contabilitate reprezintă „o îngrijorare gravă“. 
     
    Viceperşedintele ţării Cyril Ramaphosa a caracterizat scandalul ca fiind „o catastrofă“ deoarece „distruge încrederea în general şi în special pe cea în companii“. Un bancher a descris scandalul ca fiind un „spectacol mizerabil“ deoarece multe dintre cele mai mari instituţii financiare ale lumii au finanţat  Steinhoff cu credite, au ajutat cumpania să emită obligaţiuni şi au furnizat resurse pentru investiţii principalului susţinător financiar, Christo Wiese.
     

  • De ce jumătate dintre tinerii din SUA vor să trăiască într-un stat comunist în loc de o ţară capitalistă şi democrată

    În centrul universitar din Bologna nu sunt neobişnuite manifestările sau conferinţele cu tentă comunistă. Revoluţionarismul socialist romanticizat îi înflăcărează pe tinerii care vin de peste tot din Europa la studii într-unul dintre cele mai prospere oraşe italiene. La 100 de ani de la izbucnirea revoluţiei bolşevice, socialismul şi comunismul capătă noi dimensiuni în lumea capitalistă, în Europa, în SUA şi la celălalt capăt al Pământului.

    În vremurile care i-au permis lui Trump să ajungă preşedinte, jumătate din millennialii americani ar vrea să trăiască sub un regim socialist sau comunist. Aşa, cred ei, ar avea un spaţiu de trai mai sigur. Socialismul şi comunismul şi-au pierdut în general din stigmatul pus în timpul războiului rece, când comunismul era considerat un pericol pentru valorile capitalist-democrate. Unu din doi reprezentanţi ai generaţiei millennials din America ar prefera să trăiască într-un stat socialist sau comunist în loc de o ţară capitalistă şi democrată cum sunt SUA, arată un studiu efectuat de firma de cercetare a pieţei YouGov şi fundaţia Victims of Communism Memorial Foundation din Washington. La studiu au participat 2.000 de persoane.

    Cum văd aceşti oameni capitalismul şi comunismul este important pentru că millennialii reprezintă acum cea mai numeroasă generaţie din America, după cum a explicat pentru Fox News Marion Smith, directorul executiv al fundaţiei. ”Chiar şi comunismul este o alternativă viabilă pentru ei.“ Sondajul a găsit că 45% dintre respondenţi ar prefera să trăiască într-o ţară socialistă. Spre comparaţie, 42% au spus că preferă capitalismul. Circa 7% ar prefera un stat comunist. Ponderea millennialilor care vor socialism în locul capitalismului este cu 10% mai mare decât cea a populaţiei generale cu aceeaşi înclinaţie. Mai mult de jumătate din baby boomeri preferă capitalismul.

    Generaţia millennials este reprezentată de persoanele născute în perioada 1980-2000. Baby boomerii sunt născuţi între 1946 şi 1964. Mai grav, sondajul a descoperit că unul din cinci americani îl consideră pe fostul dictator sovietic Iosif Stalin un erou, în pofida atrocităţilor comise în rândul ucrainenilor şi al popoarelor est-europene în general. De asemenea, mai mult de un sfert din millenniali cred că eroi sunt şi Vladimir Lenin, liderul sângeroasei revoluţii bolşevice, şi Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord. Totodată, analiza arată că peste 40% dintre americani ar accepta cenzura şi că şapte din zece americani nu ştiu care este diferenţa între comunism şi socialism.

    ”Această tendinţă îngrijorătoare subliniază răspândirea analfabetismului istoric al americanilor în ceea ce priveşte socialismul şi eşecul sistemului de educaţie în a-i învăţa pe elevi şi studenţi despre genocidurile, distrugerile şi mizeria cauzate de comunism în urma revoluţiei bolşevice de acum 100 de ani“, a explicat Marion Smith.

    Ajutate de mijloace variind de la jocurile electronice, care au marcat generaţia millennials (jocuri de război precum Call of Duty au făcut istorie), la crizele economice şi inegalitatea pe care acestea au exacerbat-o la politică, socialismul şi simpatia pentru URSS au început să iasă din temniţele istoriei şi să perturbe realitatea. Războiul Rece s-a terminat cu victoria capitalismului şi a democraţiei liberale asupra comunismului acum un sfert de secol, când URSS s-a prăbuşit în plin efort de reformare. A trecut un secol de la pornirea revoluţiei bolşevice şi politicieni cu tendinţe socialiste fac furori pe scenele politice din miezul Occidentului.

    Anul acesta, Jeremy Corbyn, un politician care s-a descris singur ca fiind un socialist modern, a adus Partidul Laburist din Marea Britanie aproape de victorie în alegerile generale pe o platformă de promovare a studiului gratuit la facultate şi de naţionalizare a căilor ferate, scrie ABC News din Australia. Laburiştii au înregistrat cel mai mare aport de noi fani de după 1945. Iar în SUA, leagănul capitalismului, Bernie Sanders, un socialist de 76 de ani născut în Brooklyn şi care şi-a făcut luna de miere în URSS, i-a oferit lui Hillary Clinton o opoziţie şocant de puternică în alegerile pentru candidatul la preşedinţie din Partidul Democrat.

    Alegătorii tineri le-au oferit acestor politicieni energia de a urca în primele rânduri ale scenei politice. Sanders l-a bătut pe Barack Obama în 2008 în ceea ce priveşte voturile primite de la tineri în multe state, în timp ce laburiştii au câştigat 60% dintre voturile alegătorilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Prezenţa la vot a tinerilor a fost mare. Niciunul dintre candidaţi nu a ieşit victorios, însă amândoi şi-au cultivat imaginea şi mesajele pe platforme de social media ca Twitter.

    Socialismul şi-a pierdut din stigmatul pus pe el în Războiul Rece. Bolşevicii au venit la putere în Rusia în urmă cu 100 de ani, la opt luni de la înlăturarea sângeroasă a regimului ţarist, în vremuri de haos, foamete, când infrastructura se prăbuşea văzând cu ochii. Lenin, liderul revoluţionar, şi-a construit politicile pe teoriile comuniste ale lui Karl Marx pentru a oferi o alternativă la democraţia liberală sprijinită de clasa de mijloc rusească. A dat pământ ţăranilor şi a naţionalizat bănci şi companii. Şi-a ucis opoziţia, indiferent că era vorba de politicieni sau de populaţii întregi.

    Pentru Osmond Chiu, 31 de ani, unionist şi membru al Partidului Laburist din Asutralia, posibilitatea unei alternative la ştiinţele economice acceptate este moştenirea anului 1917. ”Idea unei elite revoluţionare ierarhice care preia puterea în stat prin violenţă nu este ceva cu multă relevanţă pentru oamenii din statele vestice“, apreciază el.

    ”Însă ideile pe care Marx le-a exprimat în scris au astăzi multă rezonanţă: idei despre automatizare, despre o armată de rezervişti pentru câmpul muncii, despre inegalitatea masivă, despre capitalism ca sistem predispus la crize. Explicaţiile economice tradiţionale nu funcţionează ori oamenii nu le găsesc convingătoare.“

    Chiu a explicat că sentimentul că actualele sisteme aduc prosperitate majorităţii oamenilor a fost spulberat de crizele financiare globale. De atunci, spune laburistul, a crescut interesul pentru socialism în rândul tinerilor. Ideile socialiste au fost promovate prin social media şi prin internet. Stigmatul pus pe termenul ”socialist“ în Războiul Rece dispare. ”Schimbările apar pentru că oamenii care fac schimb de idei socialiste sau social-democrate se pot angaja liber în discuţii. Apoi, mai sunt publicaţiile fără caracter dogmatic.“

    Eleanor Robertson, 27 de ani, scriitor, editor şi ”comunistă deschisă“, face distincţie între politicile generaţiei ei şi cele ale ”bătrânilor de extremă stânga“.

    ”Tinerii tind să fie mai deschişi şi să accepte chestii precum feminismul, antirasismul, activismul pentru minorităţi sexuale, ceea ce cred că este de bine. Este ceva normal acum.“

    Robertson a ajuns la socialism prin feminism, pentru că era tot mai dezamăgită de ceea ce a considerat că este obsesia feminismului mainstream pentru numărul femeilor în boardurile companiilor sau în parlament. A căutat şi şi-a promovat teoriile politice online, dar la început i-a fost greu să găsească tineri cu aspiraţii ca ale ei cu care să-şi dezbată ideile.

    ”În urmă cu cinci ani, nu găseam pe nimeni cu care să vorbesc. Singurii cu care puteam face ceva erau rumegătorii de cărţi. Acum vorbesc mult cu oameni pe Twitter. Urmăresc multe persoane cu idei similare.“ Ea apreciază că istoria şi teoria socialistă, inclusiv explicarea revoluţiei bolşevice şi a URSS, sunt teme de dezbatere încă vii în spectrul de stânga al politicii.
    ”Oamenii încă vorbesc despre aceste lucruri şi încearcă să înţeleagă ce au însemnat în contextul lor şi ce ar însemna astăzi.“
    Alţi millenniali se tem că generaţia lor este înşelată, considerând că ascensiunea unor politicieni precum Corbyn şi Sanders este produsul îmbrăţişării populismului, populism prin care a ajuns la conducerea Americii şi Donald Trump.

    Satyajeet Marar, de 25 de ani, membru al Partidului Liberal, nu crede că socialismul are multe de oferit tinerilor.

    ”Oamenii sunt decepţionaţi şi oamenii sunt cinici. Caută lideri care par să creadă cu adevărat într-o idee măreaţă sau mesaj măreţ“, spune el. ”Din nefericire, ne-a fost vândută povestea că marea criză financiară s-a produs doar din cauza capitalismului şi a lăcomiei, ceea ce a condus la rezultate oribile, cum ar fi salvarea băncilor. De fapt, a fost mult mai complicat“, explică liberalul. ”Ideile de egalitate şi de echitate, de a-i lovi pe acei ticăloşi – astfel de idei sunt inerent atrăgătoare, dar este ca vânzarea de ulei de şarpe. Este o idee destul de nerealistă.“

    Marar spune că millennialii socialişti sunt naivi în ceea ce priveşte viaţa pe care ar avea-o sub socialism. Crimele în masă şi represiunea politică din timpul regimurilor comuniste sovietice şi chineze s-au întâmplat în mare măsură înainte de a se naşte,
    spune el, astfel că ei nu se apropie de ideile de stânga cu grija cu care ar trebui.

    ”Ai avut regimuri comuniste sovietice în a doua jumătate a secolului al XX-lea care în cele din urmă au ajuns să se prăbuşească şi să producă încălcări oribile ale drepturilor omului“, spune Marar.

    ”Aceste tipuri de politică socialistă şi social-democrată sunt mai populare în ţările care au beneficiat de prosperitatea adusă de capitalism, în care oamenii nu au avut posibilitatea de a vedea îndeaproape ce este socialismul sau cum funcţionează acesta în practică.“

    Osmond Chiu atrage atenţia că înclinaţia spre socialism apare la oameni care nu fac parte din clasa muncitoare, ci din clasa de mijloc – oameni cu profesii liberale, funcţionari publici, persoane cu profesii de creaţie şi din mediul universitar. Aceştia sunt adesea în situaţia de a nu avea contracte de muncă cu normă întreagă.

    ”Au contracte cu perioadă determinată, nu au condiţii bune, nu-şi permit o locuinţă, au datorii mari. Sunt, dintr-un punct de vedere, o nouă formă a clasei muncitoare. Sunt un precariat.“

  • Situaţie din ce în ce mai gravă: datoriile au crescut, creanţele au scăzut

    „Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,8% din PIB. Depozitele administraţiei publice au crescut cu 1,6 puncte procentuale, până la 8,7% din PIB, dar alte conturi de primit au scăzut cu 0,8 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,1% ca pondere în PIB”, arată BNR în raportul pe trimestrul II privind conturile naţionale financiare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5,6% din companiile româneşti generează aproape 90% din profitul obţinut

    Aproximativ 75% dintre aceste instituţii sunt microintreprinderi.  Acest procent este în creştere cu peste 2% anul acesta, comparativ cu anul trecut.

    O companie care s-a dovedit capabilă să-şi plătească datoriile la timp, are o profitabilitate de 9,36%, în condiţiile în care media naţională este de 4,5% iar o companie care nu se află în grupul companiilor puternice au o profitabilitate de doar 1,13%.

    ”Analizele realizate scot în evidenţă faptul că este mult mai profitabil pentru o companie să aibe un  comportament de plată corect. Mai mult, cea mai mare pondere de  companii puternice sunt microîntreprinderile, companii cu mai puţin de 9 angajaţi. Astfel, microîntreprinderile nu sunt companii slabe ci dimpotrivă, reprezintă motorul economiei româneşti”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Companiile puternice îşi plătesc datoriile în 99 zile, de aproape 4 ori mai repede decât media naţională de 355 zile şi de peste 5 ori mai repede comparativ cu restul instituţiilor care îşi plătesc datoriile în 542 de zile.

    Cea mai mare densitate de companii puternice e în judeţele din centrul României: Mureş, Harghita, Sibiu, Braşov, Covasna. Aici, peste 6% din companii  sunt stabile şi profitabile.

    Cultura orientată spre corectitudine, influenţele maghiare şi săseşti din zonă sunt principalii vectori care au plasat judeţe în topul acestui clasament. Alte judeţe cu o bună densitate sunt Timiş, Cluj, Ialomiţa şi Argeş.

    La polul opus, judeţele din vestul şi sudul României au cea mai mică densitate de companii puternice, între 3 şi 4%. Este vorba despre judeţele Mehedinţi, Caraş Severin, Dolj, Olt şi Dâmboviţa.

    Sărăcia, lipsa infrastructurilor de producţie, care să susţină activităţile conexe, migraţia populaţiei către zone mai dezvoltate sau izolarea teritorială sunt unele dintre motivele pentru care aceste judeţe se află în coada clasamentului.

  • Ce beneficiu trebuie să ofere companiile pentru ca tinerii să nu plece

    Împrumuturile pentru studii ale milenialilor ajung până la  aproape o cincime din salariile lor anuale. Iar de aici pleacă totul, până şi perioada de timp pe care un milenial o va petrece într-o companie.

    Un studiu recent spune că cei care au împrumuturi pentru studii ar rămâne la acelaşi job într-o proporţie de 36% mai mare dacă ar primi asistenţă pentru rambursarea împrumutului respectiv. Cu alte cuvinte, un loc de muncă care îşi ajută angajaţii mai tineri să-şi plătească datoriile de pe vremea studenţiei ar trebui să se aştepte la un grad mai mare de retenţie.  

    Un astfel de beneficiu ar spune multe despre valorile companiei; concret, ar trimite mesajul că întreprinderea înţelege importanţa acestui lucru pentru angajaţii lor mai tineri şi îşi doreşte să le fie alături. Asistenţa pentru rambursarea împrumutului de studii este, aşadar, un beneficiu de luat în considerare pentru o companie care vrea să se facă sau să devină atrăgătoare pentru tinerii profesionişti. 

  • Motivul STUPID pentru care Coreea de Nord trebuie să plătească Statelor Unite peste 150.000 de dolari

    O echipă dela I-Team a descoperit că delegaţia coreenă la Organizaţia Naţiunilor Unite a strâns peste 1.300 de tichete de parcare în New York, fără a plăti vreun dolar.

    Oficialii coreeni au început să “adune” tichetele încă din anii ’90, iar valoarea acestora a ajuns la 156.000 de dolari.

    “Nu e adevărat”, a declarat celor de la I-Team Jung Jo, secretar al delegaţiei din Coreea de Nord. “De fiecare dată când primim un tichet, îl plătim. Dacă adunăm mai mult de trei bilete nu mai avem voie să refacem permisele de circulaţie în oraş.”

    Cei de I-Team scriu însă că datoria e reală, menţionând că există şi alte state care au strâns astfel de datorii. Suma totală pe care ar trebui să o încaseze autorităţile din New York se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari.

    Printre statele cu datorii mari “la parcare” se numără Siria (362.550 dolari), Iran (184.987 dolari) şi Rusia (104.231).

  • Compania de foraj DAFORA Mediaş face valuri pe Bursa de Valori Bucureşti, în urma restructurării prin insolvenţă

    Astăzi, DAFORA are o capitalizare bursieră de aproximativ 10 milioane de lei. Suspendată de la tranzacţionare odată cu deschiderea procedurii de insolvenţă, în 19.06.2015, compania a reluat tranzacţionarea în data de 25 septembrie 2017, ca urmare a confirmării planului de reorganizare. În primele trei zile valoarea companiei arată o creştere spectaculoasă şi susţinută, de aproximativ 50%, pe Bursa de Valori Bucureşti.

    În şedinţa de tranzacţionare de astăzi s-au tranzacţionat pană la ora 13 peste un milion opt sute de mii de acţiuni la un preţ în creştere cu 13% faţă de ziua anterioară.

    Interesul investitorilor pentru compania DAFORA vine după ce administratorul judiciar, CITR, a reuşit să restructureze compania în cadrul procedurii  de insolvenţă, sporind semnificativ valoarea acesteia.

    Irina Mişca, manager CITR: „Astăzi vedem o confirmare pe Bursă a valorii pe care am reuşit să o adăugăm companiei DAFORA. Ne bucură interesul investitorilor manifestat pentru acest business, care îşi declară intenţia să cumpere astăzi 12 milioane de acţiuni ale companiei fiindcă, probabil, văd un potenţial de creştere continuu. Şi asta probabil datorită măsurilor pe care le-am propus în planul de reorganizare al companiei, soluţii personalizate exact pe nevoile acestui business şi croite pe obiectivul de creştere al acestuia”. 

    CITR a propus creditorilor companiei DAFORA o soluţie de salvare a valorii acumulate în companie, dată în principal de capitalul uman, experienţa acumulată, managementul calităţii şi certificările recunoscute la nivel internaţional. În acest scop, administratorul judiciar a elaborat, împreună cu echipa de management a companiei, un plan de stabilizare, restructurare operaţională şi relansare a activităţii companiei. Principalele măsuri prevăzute se referă la obţinerea unei finanţări, în perioada de reorganizare, pentru activitatea curentă (leasing financiar pentru achiziţia unei instalaţii de foraj de mare adâncime, factoring şi scrisori de garanţie pentru bună execuţie a lucrărilor) şi asigurarea consolidării activităţii prin derularea contractelor cu parteneri strategici. În plus, s-au prospectat pieţe şi proiecte noi în India, Iran şi Kazahstan. Au fost implementate măsuri de management specific pentru realizarea investiţiilor necesare satisfacerii exigenţelor clienţilor, au fost valorificate activele excedentare iar structura de personal a fost adaptată la amploarea şi numărul efectiv al lucrărilor de foraj. Astfel, numărul angajaţilor s-a redus de la 396 la 258.

    Proiectul de reorganizare a câştigat încrederea creditorilor companiei, care au aprobat planul. În consecinţă, DAFORA a reluat tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti în urmă cu trei zile la un preţ de 0,0071 lei pe acţiune.

    Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR – Chiar dacă societatea este în insolvenţă, creşterea cotaţiei bursiere confirmă viabilitatea în piaţă a modelului de restructurare propus de CITR. Confirmarea planului de reorganizare de către instanţă, care a avut ca efect reluarea tranzacţionării, şi eforturile pe care le-am făcut pentru stabilizarea, restructurarea şi relansarea companiei se înscriu în modelul nostru de competenţă: CITR crede în redresarea companiilor româneşti şi susţine cu toate resursele salvarea valorii economice prin sprijinirea celei de-a doua şanse a business-urilor în dificultate.

    DAFORA continuă consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi lucrările de foraj şi în afara României prin adjudecarea noilor contracte cu beneficiari externi. În plus, compania îşi propune reîntregirea flotei de foraj prin achiziţia instalaţiilor noi, redimensionarea datoriilor în raport cu posibilităţile reale de rambursare, în contextul pieţei de petrol şi gaze, şi accesarea surselor suplimentare de finanţare, dată fiind poziţia financiară tot mai stabilă a societăţii odată cu confirmarea definitivă a planului de reorganizare.

     

  • Motivul INCREDIBIL pentru care Coreea de Nord trebuie să plătească Statelor Unite peste 150.000 de dolari

    O echipă dela I-Team a descoperit că delegaţia coreenă la Organizaţia Naţiunilor Unite a strâns peste 1.300 de tichete de parcare în New York, fără a plăti vreun dolar.

    Oficialii coreeni au început să “adune” tichetele încă din anii ’90, iar valoarea acestora a ajuns la 156.000 de dolari.

    “Nu e adevărat”, a declarat celor de la I-Team Jung Jo, secretar al delegaţiei din Coreea de Nord. “De fiecare dată când primim un tichet, îl plătim. Dacă adunăm mai mult de trei bilete nu mai avem voie să refacem permisele de circulaţie în oraş.”

    Cei de I-Team scriu însă că datoria e reală, menţionând că există şi alte state care au strâns astfel de datorii. Suma totală pe care ar trebui să o încaseze autorităţile din New York se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari.

    Printre statele cu datorii mari “la parcare” se numără Siria (362.550 dolari), Iran (184.987 dolari) şi Rusia (104.231).