BusinessMagazin

Tag: Curte

  • Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor: Diferendul trebuie soluţionat la Curtea Constituţională şi nu în stradă/ Este penal să angajezi o cheltuială fără sursă bugetară

    Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor a declarat vineri, la şedinţa de avizare a bugetului Ministerului Finanţelor că diferendul legat de modificările legislative, care a scos în stradă zeci de mii de români, trebuie soluţionat la Curtea Constituţională şi nu în stradă.

    Acesta a răspuns astfel la o întrebare legată de existenţa unei supape în buget, în situaţia în care lucrurile s-ar complica pe fondul incetitudinii actuale, iar veniturile bugetare ar urma să scădă.

    Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor, a infirmat informaţia potrivit căreia administraţiile Centrale şi Locale se pot împrumuta fără limită. Acesta a precizat că există un plafon de 1,2 miliarde de lei, în limita căruia se avizează cererile de împrumut.

    “Administraţiile Locale, ca să se împrumute, există un plafon de 1,2 miliarde, în limita căruia există o comisie la Ministerul de Finanţe care avizează cererile de împrumut. Nu e la liber, e plafonat, la 1,2 miliarde şi acest plafon se regăseşte inclusiv în legea care s-a votat astăzi în plenul Camerei Deputaţilor privind aprobarea plafoanelor de cheltuieli pentru 2017”, a declarat vineri, Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     
     

  • Preşedintele Klaus Iohannis cere intervenţia Curţii Constituţionale: Este inadmisibil, inacceptabil, un scandal/ CSM a votat în unanimitate propunerea de a sesiza CCR

    Update 10.59 Iohannis: Magistraţii sunt indignaţi de felul în care guvernul a tratat modificarea Codurilor penale

    Justiţia din România este independentă şi magistraţii sunt “indignaţi” de felul în care guvernul a tratat modificarea Codurilor penale, fiind vorba de un conflict “evident”, în care CCR are “libertatea” chiar să anuleze acest act normativ, a declarat miercuri preşedintele Klaus Iohannis.

    “Am participat astăzii la şedinţa CSM pe care am condus-o. Prezenţa mea se datoreză faptului că avem o situaţie total neobişnuită. Guvenul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă noaptea, fără ca acest act să fi fost pe ordinea de zi, fără aviz CSM. Am aflat opinia membrilor CSM şi, din punctul meu de vedere, doamna preşedintă a CSM este hotărât să sesizeze CCR pentru un conflict între instituţii. Am constatat că toţi membrii CSM sunt solidari, în consecinţă vor discuta în continuare asupra acestor detalii. Eu plec mulţumit de aici, că am putut să constat o solidaritate în interiorul CSM şi am putut să aflu că practic întreg sistemul este de partea CSM. Justiţia în România este independentă, iar magistraţii sunt indignaţi de felul în care guvernul a a tratat acestă chestiune foarte sensibilă, modifcând Codul noaptea, fără aviz. Acest conflict este evident. Este important în primul rând să vedem că există acest conflict, să fie sesizată CCR, iar CCR are libertatea să ia decizia chiar şi să anuleze acest act normativ”, a comentat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa CSM.

    Intrebat dacă ordonanţele date de guvern sunt cu dedicaţie, preşedintele a răspuns: “Nu vreau să intru în astfel de detalii. Au fost multe luări de poziţie şi multă lume a spus cu punct şi virgulă că sunt acte normative cu dedicaţie, au fost vehiculate nume, însă nu aceasta este problema. Problema este că, în acest fel, cum a procedat guvernul nu se poate proceda într-un stat de drept, or România este şi vrea să rămână un stat de drept. Dacă guvernul nu înţelege acest lucru, atunci se vor face paşii prevăzuţi de consituţie. Eu nu am abandonat absolut deloc ideea că România este şi rămâne un stat de drept. Pentru asta sunt preşedinte şi pentru asta fac acţiunile pe care le voi face în continuare”.

    Preşedintele Iohannis a mai spus că, “probabil, guvernul va trebui să explice public” situaţia determinată de aprobarea acestor acte normative.

    “Este inadmisibil să tot fugă de presă şi de explicaţii, a fost foarte inadecvat felul în care guvernul a prezentat aseara aceste concluzii si acte normative. La un moment dat va trebui să dea socoteală, să explice românilor de ce a procedat aşa şi nu altfel”, a spus preşedintele.

    Update 10:41 Plenul CSM a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la OUG de modificare a codurilor

    Plenul CSM a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României cu privire la ordonanţa de modificare a codurilor penale, Klaus Iohannis fiind unul dintre cei care au ridicat această problemă în cadrul şedinţei consiliului pe care a prezidat-o.

    Preşedintele României a cerut şefului CSM sesizarea CCR în privinţa ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, ordinea de zi a şedinţei consiliului fiind suplimentată cu un punct care prevede acestă solicitare. În unanimitate, plenul CSM a decis sesizarea Curţii Constituţionale.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Povestea călugărilor războinici care au inventat serviciile bancare

    Capela este Temple Church, consacrată în 1185 drept căminul cavalerilor templieri din Londra vremii.

    Capela nu este un reper doar din punct de vedere al arhitecturii, al istoriei sau al religiei. Este, de fapt, prima bancă din Londra.

    Cavalerii templieri erau călugări războinici, ordinul religios având o misiune clară, un cod de etică, fiind dedicat aşa numitului război sfânt.

    Cum au ajuns să deschidă prima bancă din Londra?

    Templierii erau dedicaţi apărării creştinilor care mergeau în pelerinaj la Ierusalim, oraş care a fost ocupat în 1099, în timpul primei cruciade; de-atunci, numărul pelerinilor a crescut vertiginos. Iar pelerinii aveau nevoie, în călătoriile lor, de sume de bani, iar dacă i-ar fi purtat asupra lor, ar fi existat riscul de a fi jefuiţi.

    Aşa că templierilor le-a venit ideea de a înfiinţa un serviciu, care avea să devină, de fapt, prima bancă din Londra. Pelerinii puteau depune sumele de bani la biserica templierilor din Londra şi să retragă banii la Ierusalim, când ajungeau la destinaţie, după un drum dificil şi primejdios.

    Nu se ştie exact cum funcţiona acest sistem şi cum se proteja ordinul religios de fraude.

    Cu toate acestea, templierii nu au fost primii care au inventat astfel de servicii. Cu câteva secole înaintea lor, dinastia Tang din China folosea un sistem numit, în traducere, bani zburători; în esenţă, un document dovedea depunerea unei sume de bani într-un loc, în scopul de a retrage bani dintr-un alt loc.

    Dar ceea ce făceau templierii se aseamănă mai mult cu serviciile financiar bancare ale unei instituţii private, cu atât mai mult cu cât sistemul chinez era operat de guvern.

    Templierii aveau o întreagă serie de servicii sofisticate pentru acea vreme. De pildă Henry III a plătit 200 de lire pe an, vreme de cinci ani, pentru a se asigura că va putea cumpăra insula Oleron, aflată la NV de Orleans. În momentul când proprietatea a fost scoasă la vânzare, templierii s-au asigurat că aceasta intră în proprietatea monarhului.

    Iar în 1200, templierii au ţinut în custodie bijuteriile Coroanei, ca garanţie pentru un împrumut important acordat la acea vreme.

  • Povestea călugărilor războinici care au inventat serviciile bancare

    Capela este Temple Church, consacrată în 1185 drept căminul cavalerilor templieri din Londra vremii.

    Capela nu este un reper doar din punct de vedere al arhitecturii, al istoriei sau al religiei. Este, de fapt, prima bancă din Londra.

    Cavalerii templieri erau călugări războinici, ordinul religios având o misiune clară, un cod de etică, fiind dedicat aşa numitului război sfânt.

    Cum au ajuns să deschidă prima bancă din Londra?

    Templierii erau dedicaţi apărării creştinilor care mergeau în pelerinaj la Ierusalim, oraş care a fost ocupat în 1099, în timpul primei cruciade; de-atunci, numărul pelerinilor a crescut vertiginos. Iar pelerinii aveau nevoie, în călătoriile lor, de sume de bani, iar dacă i-ar fi purtat asupra lor, ar fi existat riscul de a fi jefuiţi.

    Aşa că templierilor le-a venit ideea de a înfiinţa un serviciu, care avea să devină, de fapt, prima bancă din Londra. Pelerinii puteau depune sumele de bani la biserica templierilor din Londra şi să retragă banii la Ierusalim, când ajungeau la destinaţie, după un drum dificil şi primejdios.

    Nu se ştie exact cum funcţiona acest sistem şi cum se proteja ordinul religios de fraude.

    Cu toate acestea, templierii nu au fost primii care au inventat astfel de servicii. Cu câteva secole înaintea lor, dinastia Tang din China folosea un sistem numit, în traducere, bani zburători; în esenţă, un document dovedea depunerea unei sume de bani într-un loc, în scopul de a retrage bani dintr-un alt loc.

    Dar ceea ce făceau templierii se aseamănă mai mult cu serviciile financiar bancare ale unei instituţii private, cu atât mai mult cu cât sistemul chinez era operat de guvern.

    Templierii aveau o întreagă serie de servicii sofisticate pentru acea vreme. De pildă Henry III a plătit 200 de lire pe an, vreme de cinci ani, pentru a se asigura că va putea cumpăra insula Oleron, aflată la NV de Orleans. În momentul când proprietatea a fost scoasă la vânzare, templierii s-au asigurat că aceasta intră în proprietatea monarhului.

    Iar în 1200, templierii au ţinut în custodie bijuteriile Coroanei, ca garanţie pentru un împrumut important acordat la acea vreme.

  • Traian Băsescu îl dă în judecată pe Igor Dodon. Cererea, depusă la Curtea Supremă de Justiţie

    ”Astăzi am înregistrat o cerere de chemare în judecată la Curtea Supremă de Justiţie, aşa cum prevede legea cetăţeniei din Republica Moldova. Noi considerăm că cetăţenia lui Traian Băsescu a fost retrasă în mod arbitrar şi (decizia-n.r.) este contrară principiilor şi procedurilor prevăzute de legea cetăţeniei şi de Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie”, a afirmat avocatul lui Traian Băsescu, Andrei Bivol.

    Cererea de chemare în judecată este introdusă şi se repartizează în termen de 24 de ore completului de judecată, după care în timp de cinci zile de la repartizare ar trebui să fie emisă o decizie pe procedură, potrivit legislaţiei din Republica Moldova, a explicat Andrei Bivol.

    Preşedintele Republicii Moldova are calitatea de pârât în cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea Supremă de Justiţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Supremă a decis: Guvernul britanic trebuie să ceară votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii Brexit

    Guvernul Theresa May spera că va putea activa Articolul 50 al Tratatului UE, care prevede părăsirea comunităţii europene, fără votului Parlamentului britanic.

    Însă Curtea Supremă de Justiţie a confirmat marţi decizia luată acum câteva luni de Înalta Curte de Justiţie – Parlamentul britanic trebuie să aprobe procedura de ieşire din UE, dat fiind că referendumul care a decis Brexit nu a avut caracter juridic obligatoriu. Decizia instanţei supreme, anunţată marţi şi care este definitivă, a fost susţinută de opt judecători, în timp ce trei au votat împotrivă, transmite BBC.

    Drept consecinţă, premierul Theresa May va putea declanşa procedura de scoatere a Marii Britanii din UE doar cu aprobarea Camerei Comunelor şi a Camerei Lorzilor.

  • Guvernul britanic trebuie să ceară votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii Brexit

    Guvernul britanic trebuie să solicite votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, a decis marţi Curtea Supremă de Justiţie de la Londra.

    Guvernul Theresa May spera că va putea activa Articolul 50 al Tratatului UE, care prevede părăsirea comunităţii europene, fără votului Parlamentului britanic.

    Însă Curtea Supremă de Justiţie a confirmat marţi decizia luată acum câteva luni de Înalta Curte de Justiţie – Parlamentul britanic trebuie să aprobe procedura de ieşire din UE, dat fiind că referendumul care a decis Brexit nu a avut caracter juridic obligatoriu. Decizia instanţei supreme, anunţată marţi şi care este definitivă, a fost susţinută de opt judecători, în timp ce trei au votat împotrivă, transmite BBC.C

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Laura Codruţa Kovesi: “Mă îndoiesc de buna-credinţă a ministrului Justiţiei”

    “Am avut o discuţie cu ministrul Justiţiei într-un cadru instituţional împreună cu procurorul general şi cu procurorul-şef DIICOT săptămâna trecută într-o zi de luni, ocazie cu care domnul ministru a promis ferm că orice modificare a legii se va face, atât a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală sau a oricărei legi care ne influenţează activitatea, va fi discutată în sistem. Văd că şi-a încălcat această promisiune. De fapt mă aşteptam. Mă aşteptam. (…) Să vedem în ce sens se clarifică, ele sunt destul de clare. Practica judiciară, cel puţin cea de după decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu, este o practică unitară începând cu deciziile ÎCCJ, dar şi a celorlalte instanţe, practica este unitară. Şi este foarte clară şi motivarea CCR. Nu văd ce ar trebui clarificat. În acest moment, eu mă îndoiesc de buna credinţă cel puţin a ministrului Justiţiei, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte, nu după. Mă îndoiesc că este de bună credinţă. Şi dacă este doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea şi nu are nimeni acces la aceste proiecte? De ce trebuie să le citim pur şi simplu din Monitorul Oficial? De ce nu sunt trecute pe ordinea de zi? Dacă este doar o procedură de clarificare, de ce nu se discută transparent?”, a declarat procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, la Europa FM.

    Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, printre prevederi fiind graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viorel Ştefan, ministrul de Finanţe, despre banii care lipsesc din buget: Este necesar un audit al Curţii de Conturi

    “Faţă de proiecţia iniţială upgradată prin cele două rectificări bugetare, cea din august şi cea din noiembrie, pe execuţie se constată nerealizarea a 10 miliarde de lei la poziţia de venituri. Chestiunea este foarte serioasă, dar pe de altă parte îmbracă un caracter tehnic, de aceea cred că examinarea în cadrul comisiilor de specialitate, odată cu pronunţarea asupra celor două ordonanţe de rectificare bugetară din cursul anului 2016, în condiţiile de comisiile de specialitate pot beneficia şi de asistenţa Curţii de Conturi, este necesar un audit al Curţii de Conturi pentru a verifica condiţiile de legaliate şi de oportunitate în care s-au făcut aceste rectificări”, a declarat ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan,care este prezent la şedinţa Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor.

    Viorel Ştefan a afirmat că, marţi, Birourile Permanente ale celor două Camere vor sesiza comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Întrebat dacă rectificările bugetare făcute de Guvernul Cioloş au “iz penal”, Viorel Ştefan a afirmat că aşteaptă auditul al Curţii de Conturi, dar “cu siguranţă” rectificările ridică un semn de întrebare aupra profesionismului guvernului Cioloş

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa supremă a decis ARESTAREA în lipsă a lui Sebastian Ghiţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) decide, joi, dacă admite cerere DNA de înlocuirea a controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta nu s-a prezentat la poliţie, încălcând astfel măsura preventivă.

    Instanţa supremă a decis, joi, să admită cererea DNA de înlocuirea a controlului judiciar pe cauţiune cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă, pe numele deputatului fiind emis mandat de arestare în lipsă, după ce a încălcat condiţiile controlului judiciar.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, urmând ca acesta să fie dat în urmărire naţională.

    Decizia este executorie, însă nu definitivă.