“Am pregătit un stoc de peste 30.000 de produse şi ne aşteptăm ca aceste eveniment să genereze cel mai mare număr de vizitatori şi de comenzi într-o singură zi”, spune Radu Apostolescu, vicepreşedinte şi director de dezvoltare eMAG. “Vom oferi reduceri între 30%-60% celor mai dorite produse electronice, IT, periferice IT, electrocasnice, console de jocuri, telefoane mobile etc. Evenimentul va fi deschis începând de vineri dimineaţă, ora 5.00 şi până duminică seară, 27 noiembrie, ora 24.00”, au declarat reprezentanţii eMAG pentru Incont.ro.
Tag: cumparaturi
-
Pentru coşul zilnic de cumpărături plătim mai mult cu 15%. Uleiul s-a scumpit cel mai tare: cu 40%
Din analiza principalelor categorii de produse, se observă cum alimentele de bază au fost cele mai afectate de creşterea preţurilor, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce cheltuielile pentru produse alimentare ne-esenţiale au crescut cu 4%. Dintre produsele alimentare de bază, uleiul a înregistrat creşteri valorice de până la 40%, în vreme ce volumul a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată şi prăjită – considerată de asemenea de către consumatori un produs esenţial – nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scăzut cu până la 7%, la un număr de consumatori constant.
Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinţei şi de igienă personală au înregistrat creşteri de 5% în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Dintre produsele nealimentare de bază, gospodăriile din România au plătit uşor mai puţin pentru detergent de rufe (-1% în valoare), în timp ce pentru şampon de păr cheltuielile au crescut cu până la 12%, deşi consumul a rămas aproximativ acelaşi.
După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului în încercarea românilor de a se adapta la contextul economic dificil, în prima jumătate a anului, categorii precum deodorantele şi săpunul de toaletă înregistrează creşteri volumice modeste de 4% fiecare, în timp ce numărul de gospodării care au cumpărat cel puţin o dată aceste produse a crescut uşor.
Comerţul modern câştigă în continuare teren în detrimentul celui tradiţional atrăgând în primele şase luni ale anului 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. Buticurile şi magazinele alimentare, principalele formate ale comerţului tradiţional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, antrenând în primele şase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum comparativ cu 41% în perioada similară a anului 2010.
La nivel de cheltuieli absolute, în această perioadă hipermarketurile şi supermarketurile au înregistrat rate de creştere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creştere în cazul formatelor comerţului modern este numărul mai mare de cumpărători, tendinţă explicată şi de expansiunea teritorială dinamică a marilor lanţuri de retail.
Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.
-
Românii sunt destul de precauţi în ceea ce priveşte cumpărăturile de pe internet
Potrivit raportului, deşi sunt foarte conştienţi de multitudinea de opţiuni pe care mediul online îl oferă cumpărăturilor, experienţa lor personală cu un asemenea mod de a cumpăra este destul de limitată.
Analizarea datelor publicate în acest raport arată că aproape toţi utilizatorii de internet români au aflat despre posibilitatea de a face cumpărături online. Totuşi, doar 54% din ei declară că au făcut cumpărături online măcar o singură dată.
Procentul de cumpărători online este cel mai scăzut printre femei. O comparaţie cu studiul similar efectuat în 2009 arată că, în cei doi ani, s-a înregistrat o creştere de doar 4%. Asta înseamnă că practic popularitatea comerţului online în România a rămas aceeaşi. În acelaşi timp, comerţul online are un mare potenţial de creştere, în special odată cu scăderea numărului utilizatorilor ce au dubii în legătură cu siguranţa tranzacţiilor online.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Faci cumpărături pe Internet? Cât de sigure sunt plăţile cu cardul în România
În prezent, mai puţin de 200.000 de carduri din România, adică 2,2% dintr-un total de circa 9 milioane preînrolate de bănci, sunt activate în standardul 3D Secure, pe care este bazat şi sistemul Verified by Visa şi care asigură protecţia tranzacţiilor realizate cu cardul pe Internet.
“În momentul de faţă, frauda este neglijbilă în România, de nouă ori sub nivelul Visa Europe. Dar ştiţi cum este, paza bună trece primejdia rea, de aceea dorim ca din ce în ce mai multe carduri să fie activate în sistemul Verified by Visa”, a arătat Creţu în cadrul unei conferinţe de presă.
El a precizat că în momentul în care sistemul Verified by Visa este activat, siguranţa plăţilor cu cardul este maximă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Millennium Bank returnează posesorilor de carduri 3% din valoarea cumpărăturilor
Clienţii primesc înapoi 3%, în limita a 100 de lei lunar, din valoarea cumpărăturilor de minimum 300 de lei. Suma minimă de 300 de lei poate fi cumulată dintr-un număr nelimitat de tranzacţii la supermarketuri şi benzinării din România. Bonusul este transferat în următoarea lună în contul de salariu.
“Decizia de a recompensa plăţile efectuate la supermarketuri şi benzinării este strâns legată de comportamentul clienţilor, statisticile noastre indicând că două din trei cumpărături achitate cu un card de debit în România sunt realizate la aceste categorii de comercianţi”, a declarat Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la Millennium Bank.
Contul de salariu al Millennium Bank este disponibil în lei şi are zero comision de administrare, zero comision pentru retragerile de numerar de la bancomatele Millennium Bank, precum şi pentru două retrageri pe lună de la bancomatele altor bănci, zero comision de administrare pentru serviciile Internet Banking şi Call Center şi zero comision de administrare, în primul an, pentru cardul de debit ataşat contului.
Millennium Bank, parte din grupul portughez Millennium bcp, avea la finele anului trecut active de 2,2 miliarde de lei (517 milioane de euro). În al doilea trimestru al anului în curs, banca a avut o pierdere de 3,7 milioane de euro, faţă de o pierdere de 5,7 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.
-
Bancpost percepe în septembrie dobândă zero la cumpărăturile cu cardurile de credit
Promoţia, adresată în special familiilor cu copii şcolari, pentru care luna septembrie înseamnă un pachet de cheltuieli suplimentare, se aplică în cazul plăţilor cu cardul direct la comercianţi sau online, însă nu şi în cazul retragerilor de numerar de la ATM. Dobânda zero pentru credit este valabilă exclusiv în prima lună.
Cardurile de credit American Express Green şi Gold sunt emise în România exclusiv de Bancpost şi sunt adresate persoanelor fizice cu vârsta cuprinsă între 23 şi 65 de ani, cu venituri nete începând de la 700 de lei. Cardurile oferă reduceri la peste 350 de comercianţi, prin programul American Express Selects, un pachet de asigurări pentru protecţia cumpărăturilor şi pentru călătorii şi o perioadă de graţie de până la 55 de zile fără dobândă la cumpărături.
Cardurile de credit Visa emise de Bancpost (Electron, Clasic, Gold) sunt carduri în lei destinate persoanelor fizice şi pot fi folosite atât pe teritoriul ţării, cât şi în străinătate, pentru retrageri de numerar, plăţi la comercianţi sau pentru cumpărături online. Cardurile de credit Visa de la Bancpost au o perioadă de graţie de până la 55 de zile pentru tranzacţiile efectuate la comercianţi şi comision 0% la plata cu cardul.
Bancpost, a noua bancă din România după valoarea activelor, este membră a grupului elen Eurobank EFG, cu active totale de 82 miliarde de euro la finele primului semestru. Bancpost a încheiat prima jumătate a anului cu o pierdere de pierdere netă de 4,6 milioane de euro.
-
Romanii sunt printre cei mai pesimisti consumatori din lume. Cei mai optimisti sunt in India
Sondajul a fost efectuat in perioada 20 mai – 7 iunie in randul
a 31.000 de persoane din 56 de tari. Potrivit rezultatelor
studiului, Grecia are cei mai pesimisti consumatori, precedata de
Portugalia, Ungaria, Croatia, respectiv Romania. Pe de alta parte,
cei mai optimisti consumatori se regasesc in India, urmata de
Filipine, Indonezia, Malaezia, Emiratele Arabe Unite, Elvetia sau
Hong Kong. Printre tarile cu cele mai scazute rate de incredere se
mai regasesc Irlanda, Spania, Lituania, Italia, Japonia, Coreea de
Sud sau Letonia. -
PayPal a invatat romaneste
Serviciul de plati electronice PayPal poate fi folosit in
Romania deja de cativa ani, insa dincolo de disponibilitatea
acestuia, compania n-a facut miscari evidente in directia pietei
locale pana saptamana trecuta, cand a fost lansata versiunea in
limba romana a site-ului. “Existenta unui birou in Romania nu este
cu adevarat necesara. Sistemul de plata permite oricui detine o
adresa de mail si un card bancar sa faca plati indiferent ca exista
sau nu reprezentanta in tara respectiva”, spune Przemek Pluta,
regional managerul PayPal pentru Europa Centrala si de Est.
Localizarea, in schimb, a devenit din ce in ce mai necesara, pe
de-o parte pentru ca piata locala de comert online a inceput sa
capete tot mai multa importanta, iar pe de alta parte pentru ca
potentialul de crestere este destul de ridicat.Peste 400.000 de consumatori din Romania folosesc in prezent
PayPal, cei mai multi pentru a putea face cumparaturi din magazine
online din afara granitelor tarii, intr-o retea de comercianti din
peste 190 de tari si regiuni din lume, fara sa fie nevoie sa
furnizeze datele de identificare ale cardului bancar, cum se
intampla in cazul cumparaturilor online platite in mod traditional.
Numarul romanilor cu cont PayPal a crescut insa anul trecut cu
aproximativ 54%, “evolutie pe care intentionam sa o mentinem si in
urmatorii ani”, dupa cum spune Pluta, cifra putand ajunge astfel,
in doar doi ani, la peste un milion, mai ales avand in vedere
planurile companiei de a intensifica prezenta la nivel local.Volumul si valoarea tranzactiilor realizate de romani prin
PayPal nu este cunoscuta, insa cota serviciului de plati din sumele
platite in magazine online din afara tarii nu este totusi de
neglijat.umparaturile pe internet facute anul trecut de consumatorii
romani in SUA, Europa si regiunea Asia-Pacific si platite prin
metode electronice de plata, fara a fi insa incluse transferurile
bancare, s-au ridicat anul trecut la o valoare de 36 de milioane de
dolari (24,5 milioane de euro), potrivit unui raport PayPal
realizat pentru Romania, Polonia, Republica Ceha si Ungaria. In
acelasi timp, achizitiile facute din strainatate in magazinele
online romanesti s-au cifrat la 53,5 milioane de dolari (36,4
milioane de euro), bani platiti in principal de romani plecati in
alte tari, care achita utilitati in Romania, calatoresc aici
frecvent sau cumpara obiecte pentru rudele din tara. Prin PayPal,
cele mai multe plati sunt realizate catre magazine online din SUA,
in principal pentru ca “diferentele de pret pentru produse identice
pot ajunge chiar si pana la 70%”, potrivit calculelor
reprezentantului companiei pentru Europa Centrala si de Est.Spre exemplu, un telefon mobil iPhone 4 de la Apple costa in jur
de 1.500 de lei in SUA, 2.800 de lei in Romania si aproximativ
2.000 de lei in Marea Britanie. O tableta iPad care costa 2.000 de
lei in Romania poate fi cumparata cu 1.100 de lei din SUA, pret la
care se mai adauga si taxele de vama si costurile de transport,
electronicele fiind in mod traditional mai ieftine dincolo de
Oceanul Atlantic. Insa si hainele sau produsele cosmetice se
dovedesc in multe cazuri mai ieftine in alte colturi ale lumii, cu
precadere in America. -
Cum aleg romanii magazinele din care fac cumparaturi
Acest factor are o influenta si mai pregnanta in randul
persoanelor intre 45 si 55 de ani sau a celor cu educatie
superioara, dar mai ales pentru persoanele din Capitala.Nivelul preturilor este, de asemenea, un motiv destul de
important in alegerea magazinului, mentionat de aproximativ 46%
dintre romani, cu un impact mai mare in randul femeilor sau al
persoanelor cu venituri mai mici de 1.500 de lei pe luna, dar mai
putin luat in considerare de bucuresteni.Varietatea gamei de produse alimentare si nealimentare se
regaseste ca un criteriu important pentru romanii care prefera
lanturile de magazine de tip hypermarket (43%). Prospetimea si
calitatea produselor, desi ocupa locul patru in clasamentul
motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total
populatie), este de o importanta relativ mica printre tinerii cu
varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar si a persoanelor care
locuiesc in Bucuresti.Alte criterii de o importanta relativa pentru cumparatori (sub
6%) sunt obisnuinta de a merge intr-un magazin anume (mai ales in
randul romanilor care nu lucreaza), existenta promotiilor (cu un
impact putin mai mare printre femei), personalul placut si
posibilitatea cumpararii rapide (lipsa cozilor sau viteza achitarii
la casa).Datele fac parte din studiul Shopping Monitor realizat in
noiembrie 2010 pe un numar de 737 de respondenti de peste 15 ani,
din mediul urban, responsabili de cumpararea produselor alimentare
si nealimentare din gospodarie, esantion reprezentativ pe regiuni
istorice si grad de urbanizare. Metoda de culegere a datelor a fost
cea a interviurilor telefonice. -
Dupa doi ani de strans cureaua, ne-a revenit pofta de cheltuieli?
Noua din zece romani si-au facut lista de cumparaturi pentru
2011. Este lunga si cuprinzatoare. Mai lunga si mai cuprinzatoare
decat a altor europeni, care au decis ca inca mai trebuie sa amane
momentul cand se pot hazarda cu cheltuielile. Sa puna bani deoparte
vor doar 14% dintre romani, potrivit studiului “Observatoire
Cetelem 2011”, un studiu al companiei franceze furnizoare de
credite de consum Cetelem despre comportamentul consumatorilor in
13 tari din Europa. Acest 14% nu e mult, dar e important pentru a
mentine tendinta de crestere a economiilor depuse de populatie in
banci, manifestata pe parcursul anului trecut. Astfel, Banca
Nationala a Romaniei a anuntat ca volumul depozitelor la termen ale
populatiei a crescut de la 72,4 miliarde de lei in ianuarie 2010 la
82,8 miliarde de lei in luna ianuarie a anului curent, respectiv cu
14%.Nu-i putem ajunge insa din urma pe cetatenii din Spania, Franta,
Italia, Portugalia, Belgia sau Germania, care nu doar ca au un
venit disponibil mai mare, dar sunt si mult mai cumpatati decat
noi, fiindca sunt mai atenti la riscul reintoarcerii crizei si mai
sensibili la programele de austeritate impuse de guverne in tarile
cu deficit sau cu datorie externa mare. Britanicii, spre exemplu,
sunt cei mai preocupati sa-si majoreze nivelul economiilor – 58%
dintre respondentii sondajului Cetelem planuiesc ca in 2011 sa puna
mai multi bani deoparte.Este o tendinta care se generalizeaza in Europa de Vest, in timp
ce regiunea central si est-europeana pare pregatita sa iasa la
cumparaturi si sa stearga cu buretele ultimii doi ani de renuntari.
Daca 89% dintre romani declara ca anul acesta vor sa cheltuiasca
mai mult, la un nivel apropiat de noi se mai afla slovacii – 85%
declara ca intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in 2011, ungurii
(84%) si cehii (83%). Depasim cu mult si media europeana, de
56%.
Cum se explica insa faptul ca ne dorim atat de mult sa ne
intoarcem la obiceiurile de consum dinaintea crizei, desi situatia
economica nu ar incuraja deloc un astfel de comportament? “Romanii
au mai putina experienta de consum decat ceilalti europeni. Sunt
foarte vulnerabili la strategiile de marketing si isi doresc sa
cumpere mult”, explica simplu sociologul Mircea Kivu.Faptul ca lectia crizei nu a fost invatata apare si in
declaratiile celor care au realizat cercetarea. “Studiul
demonstreaza ca nevoia de consum si proiectele consumatorilor nu au
disparut, ci doar au fost amanate, pe fondul crizei. Evenimentele
economice din ultima perioada au determinat o reducere si chiar o
stopare a planurilor de achizitii in majoritatea tarilor europene,
insa odata cu primele semne de revenire economica, si
comportamentul consumatorilor incepe sa se schimbe”, crede Gilles
Zeitoun, directorul general al Cetelem IFN, care reprezinta
compania franceza in Romania. Practic, Zeitoun crede ca de indata
ce romanii vor avea parte de o crestere a veniturilor, oricat de
mica, toti banii vor fi intorsi in consum. Iar oamenii stiu deja si
pe ce ar vrea sa cheltuiasca plusul de bani.Pe primul loc stau calatoriile si activitatile de timp liber,
urmate indeaproape de schimbarea produselor electrocasnice si
renovarea locuintei. In ceea ce priveste calatoriile, prefera
totusi rezervarile de vacante pe ultima suta de metri, cand apar
ofertele, si aleg distante mai mici. Dupa un concediu relaxant si o
casa mai bine amenajata, romanii spun ca mai au nevoie de telefoane
mobile – evident spre a le schimba pe cele vechi, caci in acest
moment exista mai multe cartele SIM active decat numarul total de
locuitori din Romania. Iar daca mai raman bani, oamenii au de gand
sa faca o vizita si in magazinele cu mobila, echipamente
electronice sau ustensile pentru gradina.Desi suntem mai pregatiti sufleteste decat alti europeni de o
crestere a consumului, avem un prag valoric mai mic de la care un
lucru poate fi considerat scump. Spre exemplu, daca pentru un tanar
neamt, cu varsta de pana la 30 de ani, o calatorie devine
costisitoare abia de la 389 de euro in sus, pentru un roman de
aceeasi varsta, efortul este resimtit de la 104 euro in sus.
Raspunsurile trebuie raportate evident la venituri, din moment ce
in Germania salariul unui tanar ajunge sa fie si de 10 ori mai mare
decat la noi.