Tag: credite

  • Joe Biden a anulat până acum 3 miliarde de dolari în credite studenţeşti. Ce implică măsurile preşedintelui american

    De când a devenit preşedinte în luna ianuarie, Joe Biden a anulat peste 2,8 miliarde de dolari în împrumuturi studenţeşti, scrie Forbes.

    Astăzi, liderul de la Casa Albă a anulat 500 de milioane de dolari în credite pentru studenţi, acoperind un număr de circa 18.000 de debitori.

    La jumătatea lunii martie, Biden a decis anularea unor credite oferite către aproximativ 72.000 de studenţi. Valoarea împrumuturilor ajungea la un miliard de dolari.

    Ulterior, preşedintele SUA a finalizat o nouă rundă de anulări, ştergând astfel 1,3 miliarde de dolari în credite studenţeşti pentru 41.000 de debitori cu dizabilităţi parţiale sau totale.

    Americanii au reacţionat diferit la mişcările efectuate de Joe Biden. Anularea împrumuturilor studenţeşti a fost văzută ca un stimulent, dar şi ca un transfer masiv de avere.

    Departamentul pentru Educaţie din Statele Unite estimează că, din martie 2020 până pe 30 septembrie 2021, studenţii care au obţinut credite vor primi o reducere a împrumuturilor de 90 de miliarde de dolari ca rezultat al CARES Act, un pachet de cheltuieli de 2.200 de miliarde de dolari, care a mai inclus o compensare suplimentară pentru lucrătorii strămutaţi în timpul pandemiei şi o serie de stimulente pentru reţinerea angajaţilor.

    Totuşi, mai mulţi susţinători ai preşedintelui spun că cei 2,8 miliarde de dolari reprezintă aproximativ 0,1% din datoriile restante create prin intermediul împrumuturilor studenţeşti – 1,7 trilioane de dolari.

     

  • Joe Biden a anulat până acum 3 miliarde de dolari în credite studenţeşti. Ce implică măsurile preşedintelui american

    De când a devenit preşedinte în luna ianuarie, Joe Biden a anulat peste 2,8 miliarde de dolari în împrumuturi studenţeşti, scrie Forbes.

    Astăzi, liderul de la Casa Albă a anulat 500 de milioane de dolari în credite pentru studenţi, acoperind un număr de circa 18.000 de debitori.

    La jumătatea lunii martie, Biden a decis anularea unor credite oferite către aproximativ 72.000 de studenţi. Valoarea împrumuturilor ajungea la un miliard de dolari.

    Ulterior, preşedintele SUA a finalizat o nouă rundă de anulări, ştergând astfel 1,3 miliarde de dolari în credite studenţeşti pentru 41.000 de debitori cu dizabilităţi parţiale sau totale.

    Americanii au reacţionat diferit la mişcările efectuate de Joe Biden. Anularea împrumuturilor studenţeşti a fost văzută ca un stimulent, dar şi ca un transfer masiv de avere.

    Departamentul pentru Educaţie din Statele Unite estimează că, din martie 2020 până pe 30 septembrie 2021, studenţii care au obţinut credite vor primi o reducere a împrumuturilor de 90 de miliarde de dolari ca rezultat al CARES Act, un pachet de cheltuieli de 2.200 de miliarde de dolari, care a mai inclus o compensare suplimentară pentru lucrătorii strămutaţi în timpul pandemiei şi o serie de stimulente pentru reţinerea angajaţilor.

    Totuşi, mai mulţi susţinători ai preşedintelui spun că cei 2,8 miliarde de dolari reprezintă aproximativ 0,1% din datoriile restante create prin intermediul împrumuturilor studenţeşti – 1,7 trilioane de dolari.

     

  • Agricultura rămâne cel mai dinamic sector finanţat de bănci, cu un avans de peste 15% la finalul lunii aprilie 2021

    Agricultura, cu un sold al creditării de 21 mld. lei la finalul lunii aprilie 2021, a înregistrat cel mai dinamic nivel al finanţărilor, ajungând la peste 15%, faţă de soldul lunii aprilie din 2020, conform datelor BNR.

    Deşi soldul finanţărilor agriculturii a trecut de pragul de 20 mld. lei, ponderea acestui sector în creditele totale acordate de bănci pe piaţa locală este în continuare la un nivel de sub 5%, respectiv 4,4% la finalul lunii aprilie 2021. Pe de altă parte, comparativ cu finalul lunii aprilie 2020, ponderea agriculturii în creditele totale acordate de bănci a crescut cu 0,2 puncte procentuale.

    Un alt sector care a înregistrat o dinamică aproape la fel de ridicată a creditării la final de aprilie 2021, precum cea a agriculturii este sectorul serviciilor. Ritmul de creştere al soldului finanţărilor bancare pentru servicii la finalul lunii aprilie 2021 a fost cu 11,9% mai mult, faţă de soldul din aprilie 2020, ajungând la o valoare a creditelor şi angajamentelor asumate de bănci pe acest sector de aproape 119 mld. lei. La finalul anului lunii aprilie 2020, soldul finanţărilor pe sectorul de servicii se afla la 106,2 mld. lei. 

    Ponderea serviciilor din totalul creditelor acordate şi angajamentelor asumate de instituţiile de credit la finalul lunii aprilie 2021 se afla la un nivel de 25,1%, cu 0,6 puncte procentuale mai mult comparativ cu luna aprilie din 2020. Prin urmare, serviciile reprezintă aproximativ un sfert din totalul creditelor acordate de bănci în economia locală.

  • Agricultura rămâne cel mai dinamic sector finanţat de bănci, cu un avans de peste 15% la finalul lunii aprilie 2021

    Agricultura, cu un sold al creditării de 21 mld. lei la finalul lunii aprilie 2021, a înregistrat cel mai dinamic nivel al finanţărilor, ajungând la peste 15%, faţă de soldul lunii aprilie din 2020, conform datelor BNR.

    Deşi soldul finanţărilor agriculturii a trecut de pragul de 20 mld. lei, ponderea acestui sector în creditele totale acordate de bănci pe piaţa locală este în continuare la un nivel de sub 5%, respectiv 4,4% la finalul lunii aprilie 2021. Pe de altă parte, comparativ cu finalul lunii aprilie 2020, ponderea agriculturii în creditele totale acordate de bănci a crescut cu 0,2 puncte procentuale.

    Un alt sector care a înregistrat o dinamică aproape la fel de ridicată a creditării la final de aprilie 2021, precum cea a agriculturii este sectorul serviciilor. Ritmul de creştere al soldului finanţărilor bancare pentru servicii la finalul lunii aprilie 2021 a fost cu 11,9% mai mult, faţă de soldul din aprilie 2020, ajungând la o valoare a creditelor şi angajamentelor asumate de bănci pe acest sector de aproape 119 mld. lei. La finalul anului lunii aprilie 2020, soldul finanţărilor pe sectorul de servicii se afla la 106,2 mld. lei. 

    Ponderea serviciilor din totalul creditelor acordate şi angajamentelor asumate de instituţiile de credit la finalul lunii aprilie 2021 se afla la un nivel de 25,1%, cu 0,6 puncte procentuale mai mult comparativ cu luna aprilie din 2020. Prin urmare, serviciile reprezintă aproximativ un sfert din totalul creditelor acordate de bănci în economia locală.

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut joi, 03 iunie 2021, la 1,52% după doar două zile de stagnare la pragul de 1,53%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până pe 10 mai când a fost cotat la 1,59%, scăzând la 1,54% în data de 11 mai şi apoi la 1,53% în data de 31 mai.

    Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut astăzi al 1,52% după ce în data de 31 mai 2021 şi 02 iunie 2021 a fost cotat, în stagnare, la 1,53%

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut luni, 31 mai 2021, la 1,53%, după ce în ultimele 14 zile a stagnat la cotaţia de 1,54%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până pe 10 mai când a fost cotat la 1,59%, scăzând la 1,54% în data de 11 mai şi apoi la 1,53% în data de 31 mai.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

     

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 11 mai 2021, la 1,54%, după ce în ultimele 16 zile a stagnat la cotaţia de 1,59%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până astăzi când a coborat la 1,54%.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T2/2021 este de 1,67%, sub nivelul din T1/2021, de 1,88%.

     

  • Ce sunt creditele verzi, de ce sunt mai ieftine dar şi mai rare faţă de împrumuturile tradiţionale

    Un român care intenţionează să îm­prumute 225.000 de lei (46.200 de euro) de la bancă pe o perioadă de 30 de ani pentru achiziţia unei locuin­ţe are la dispoziţie oferte care cuprind pe de o parte împrumuturile clasice de credite ipotecare standard, dar şi aşa numitele credite verzi.

    ♦ Astfel de credite au dobânzi mai mici decât cele tradiţionale şi în unele cazuri nu au nici comisioane de analiză sau de evaluare a imobilului

    Un român care intenţionează să îm­prumute 225.000 de lei (46.200 de euro) de la bancă pe o perioadă de 30 de ani pentru achiziţia unei locuin­ţe are la dispoziţie oferte care cuprind pe de o parte împrumuturile clasice de credite ipotecare standard, dar şi aşa numitele credite verzi.

    De câţiva ani încoace câteva bănci mari din România vând credite verzi, adică finanţează achiziţia de lo­cu­inţe cu eficienţă energetică, aşadar în majoritatea cazurilor fiind vorba de locuinţe noi, dobânzile fiind sub ce­le ale creditelor imobiliare stan­dard. Doar că astfel de credite nu sunt vândute de toate băncile din Ro­mâ­nia, potrivit datelor agregate de ZF doar patru mari bănci au în ofertă credite verzi.

    „Din punctul meu de vedere, creditele verzi nu sunt suficient de populare şi de promovate, pe cât ar trebui. Totodată, încă nu avem mulţi dezvoltatori de rezidenţial, care să certifice clădirile că fiind „verzi“. Asta spre deosebire de segmentul de birouri unde a început acest trend cu mulţi ani în urmă, astăzi ajungând să de­ţină cele mai prestigioase certificări in­ternaţionale. Pentru creditele verzi, este suficient pe rezidenţial, ca pro­iec­tul să aibă certificarea de la Romanian Green Building Council, care se obţine relativ uşor“, spune An­dreea Comşa, managing director Premier Estate Management.

    Ca şi condiţii, pentru accesarea unui credit verde în vederea achiziţiei unei locuinţe, sunt necesare certi­fi­catul energetic A sau B superior al imo­bilului, adică un consum anual specific mai mic sau egal cu 163 kWH pe metru pătrat. Evident acest certi­ficat, pe lângă documentele clasice de contractare a unui credit, trebuie adus la bancă când se decide asupra împrumutului.

    „În acest moment, diferenţa la do­bândă între un credit verde şi unul ipotecar clasic, este de aproximativ 0,5%, cel ipotecar fiind mai scump cu acest procent. Aşadar, creditele verzi oferă un beneficiu financiar şi au po­tenţialul de a deveni mai populare. Momentan, sunt puţine bănci în piaţă care promovează acest produs. Cu si­guranţă, dacă vor începe tot mai mul­te proiecte să obţină aceasta certi­fi­care verde, şi numărul băncilor care să ofere produsul va creşte şi tot­odată, numărul de clienţi care să apli­ce pentru acestea“, spune Andreea Comşa.

    De exemplu, pentru un credit de 225.000 de lei pe 30 de ani pentru achiziţia unei locuinţe de 385.000 de lei, Banca Transilvania vinde un cre­dit imobiliar verde cu o dobândă anua­lă efectivă (DAE) de 4,67%, ce­ea ce înseamnă o rată lunară de 1.137 de lei. La finele perioadei de ram­bursare, românul va plăti 413.800 de lei, arată datele pe site-ul băncii.

    Potrivit platformei Finzoom, oferta de credit verde a băncii de la Cluj se poziţionează pe primul loc în clasamentul creditelor imobiliare în funcţie de cea mai redusă dobândă anuală efectivă. Pe locul doi se regăseşte tot un credit verde, cel al Alpha Bank, cu DAE de 4,78%.

    Banca Transilvania a acordat credite verzi din surse BERD începând cu primăvara anului 2017, având la dispoziţie un plafon de 40 de milioane de euro din partea GEFF (Green Economy Financing Facility). BT a fost prima bana din România cu această iniţiativă.

    „Plafonul a fost epuizat integral în cursul anului 2019. La finalul anului 2020, având în vedere focusul băncii pe tot ce ţine de sustenabilitate şi ţinând cont de succesul de care s-a bucurat produsul, banca a introdus propriul credit verde în oferta pentru persoanele fizice, pentru locuinţe prietenoase cu mediul, având certificat de performanţă energetică A sau B superior (consum de maxim 163 kwh/m2)“, a transmis BT la solicitarea ZF. „Focusul BT este tot mai mult pe credite verzi, pe finanţarea de idei care au impact pozitiv în viaţa oamenilor, în societate şi asupra mediului – de la locuinţe prietenoase cu mediul, la maşini electrice, agribusiness-uri sau afaceri în domeniul educaţiei“.

    Principalul avantaj al unei locuinţe eficientă din punct de vedere energetic este pe termen lung facturile la utiltiăţi sunt mai mici faţă de locuinţele tradiţionale, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Pe lângă rate mai mici, o locuinţă verde înseamnă un mediu mai sănătos, costuri mai mici la utilităţi, amprentă de carbon mai redusă şi standarde mai ridicate de viaţă.

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut joi, 15 aprilie 2021, la 1,59% în a treia zi de scădere după ce la începutul săptămânii stagna la 1,62%, prag la care era cotat şi la sfârşitul săptămânii trecute.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,67% şi a înregistrat un trend descendent aproape continuu, doar în anumite zile a stagnat, în rest a urmărit trendul.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

     

  • OTP Bank dă credite Noua Casă şi în 2021 cu o dobândă de aproximativ 3,7%

    OTP Bank România a anunţat că primeşte cereri de creditare pentru achiziţia de locuinţe prin Programul Noua Casă, cu o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), dobânda anuală efectivă (DAE) ajungând la 3,73%.

    Pentru un credit acordat de OTP Bank în valoare de 221.000 lei, pentru o perioadă de 30 de ani, clientul va avea o dobândă variabilă de 3,67% (marja de dobândă de 2% Ă IRCC), o dobândă anuală efectivă (DAE) de 3,73%, iar rata lunară va fi de 1.013 lei (metoda de rambursare prin rate Ă dobândă egale). Costul total al creditului va fi de 143.852 lei, iar valoarea totală plătită ajunge la 364.852 lei, conform unui exemplu transmis de bancă.

    La acestea se adaugă comisionul anual de gestiune FNGCIMM de 0,30%, calculat din valoarea garanţiei.

    Pentru ediţia de anul acesta a programului Noua Casă Ministerul Finanţelor a alocat un plafon de garantare de 1,5 mld. lei.

    „OTP Bank oferă credite pentru achiziţia de locuinţe prin programul Noua Casa, cu aceeaşi rată a dobânzii ca anul trecut, respectiv marja fixă de 2% la care se adaugă IRCC (Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor). Acest tip de credit nu are comision de analiză sau de administrare lunară a dosarului, singurul comision fiind cel de gestiune pentru garanţia acordată de stat, datorat către FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri). Acesta a fost redus la 0,3% în 2021 şi se aplică anual la valoarea garantată de către stat pentru creditul prin Programul Noua Casă”, a transmis banca.

    În privinţa avansului necesar, pentru achiziţia unei locuinţe cu o valoare de până la 70.000 euro este nevoie de 5%, echivalent lei, iar pentru locuinţe cu valori între 70.001 şi 140.000 de euro, echivalent lei, avansul minim este de 15%.

    „Suntem un partener tradiţional FNGCIMM şi un finanţator consecvent al programului Noua Casă, prin care un segment important al clienţilor poate achiziţiona locuinţe în condiţii de finanţare speciale, cu garanţii susţinute de stat. În 2021, după un an de pandemie şi de proiecte puse în aşteptare, este cu atât mai important să susţinem împlinirea acestor obiective ale clienţilor noştri, să asigurăm buna funcţionare a programului şi să distribuim rapid către beneficiari fondurile alocate”, a declarat Roxana Hidan, director general adjunct OTP Bank România, divizia Retail.

    Pentru clienţii care nu se încadrează în condiţiile Programului Noua Casă, OTP Bank propune instrumente de finanţare alternative, precum creditul ipotecar standard, pentru care se poate alege fie o dobândă variabilă pe toata durata creditului, fie o dobândă fixă pentru primii 5 ani, apoi variabilă. În cazul alegerii ratei de dobândă variabilă, acestea se încadrează între 4,49 % şi 5,79%, cu DAE între 4,62% si 6,07%. În cazul alegerii unei rate a dobânzii fixe pentru primii cinci ani, aceasta este între 5,19% şi 6,49%, cu DAE între 5,35% şi 6,81%. Pentru creditul ipotecar standard avansul minim este de 15%.