BusinessMagazin

Tag: costuri

  • ULTIMA ORĂ. Vestea aşteptată de toţi şoferii. Este oficial

    Consiliul Concurenţei, care deţine aplicaţia Monitorul Preţurilor, a publicat vineri pe contul de Facebook o clasificare a preţurilor pe litru la carburanţi, practicate de principalele lanţuri de benzinării din ţară.

    “Tabelele reprezintă preţurile medii pentru fiecare reţea, şi nu  includ compensarea de 50 de bani pe litru”, spun reprezentanţii autorităţii de Concurenţă.

    Din analiza instituţiei reiese că preţurile carburanţilor au scăzut faţă de sfârşitul lunii iunie, în medie, cu 58 bani pe litru la benzina standard şi cu 56 de bani în cazul motorinei standard.

    Datele centralizate de Consiliul Concurenţei arată că la benzinăriile operate de Gazprom, MOL, OMV şi Rompetrol preţul litrului de benzină a scăzut de la 8,69 lei cât era în data de 30 iunie la 8,12 lei pe 12 august, în timp ce la Lukoil preţul a scăzut de la 8,62 lei la 8,04 lei, la Petrom de la 8,62 lei la 8,05 lei şi la Socar de la 8,63 lei la 8,08 lei.

    (Sursa: Consiliul Concurenţei)

    Executivul a aprobat la sfârşitul lunii iunie ordonanţa de urgenţă pentru aplicarea reducerii de 50 de bani la preţurile carburanţilor, timp de trei luni.

    Cheltuielile statului au fost prevăzute la 800 de milioane de lei.

     

  • Unde găseşti cea mai ieftină benzină şi motorină din România

    Consiliul Concurenţei, care deţine aplicaţia Monitorul Preţurilor, a publicat vineri pe contul de Facebook o clasificare a preţurilor pe litru la carburanţi, practicate de principalele lanţuri de benzinării din ţară.

    “Tabelele reprezintă preţurile medii pentru fiecare reţea, şi nu  includ compensarea de 50 de bani pe litru”, spun reprezentanţii autorităţii de Concurenţă.

    Din analiza instituţiei reiese că preţurile carburanţilor au scăzut faţă de sfârşitul lunii iunie, în medie, cu 58 bani pe litru la benzina standard şi cu 56 de bani în cazul motorinei standard.

    Datele centralizate de Consiliul Concurenţei arată că la benzinăriile operate de Gazprom, MOL, OMV şi Rompetrol preţul litrului de benzină a scăzut de la 8,69 lei cât era în data de 30 iunie la 8,12 lei pe 12 august, în timp ce la Lukoil preţul a scăzut de la 8,62 lei la 8,04 lei, la Petrom de la 8,62 lei la 8,05 lei şi la Socar de la 8,63 lei la 8,08 lei.

    (Sursa: Consiliul Concurenţei)

    Executivul a aprobat la sfârşitul lunii iunie ordonanţa de urgenţă pentru aplicarea reducerii de 50 de bani la preţurile carburanţilor, timp de trei luni.

    Cheltuielile statului au fost prevăzute la 800 de milioane de lei.

     

  • Saga part-time continuă: cine trebuie să preia costurile asociate cu salariul minim în cazul unui angajat care are 3 contracte part-time de câte 2 ore?

    ♦ Gabriel Tomescu, CEO al BMF Grup, companie cu peste 1.500 de angajaţi: „Legislaţia este bună, pentru că se descurajează evaziunea făcută prin plata salariilor la 2 ore când de fapt oamenii muncesc 8-10 ore, ceea ce se întâmplă cu precădere în industrii precum securitate sau curăţenie; ne lovim în fiecare zi de situaţii de concurenţă neloială. Însă pentru aceste situaţii în care cu adevărat ai nevoie de oamenii care să lucreze part-time, câte 2-4 ore, că aşa este contractul şi locaţia în sine, legislaţia nu a fost cosmetizată“.

    Creşterea taxării pentru con­trac­tele part-time la nivelul salariului minim pe econo­mie, măsură aflată în vigoare de la 1 august 2022, a lăsat o serie de probleme angajatorilor şi angajaţilor care foloseau astfel de contracte în mod legal.

    Guvernul trebuie să rezolve situaţia angajaţilor care au mai multe contracte de muncă part-time, pentru că, dacă un angajat are 3 contracte de muncă a câte 2 ore fiecare, fiecare dintre angajatorii săi trebuie să plătească taxe aferente pentru 3 salarii minime. Prin urmare, într-o astfel de situaţie ipotetică, cei 3 angajatori ar trebui să plătească împreună taxe şi contribuţii în valoare totală de circa 3.000 de lei pe lună, iar angajatul cu 3 joburi part-time de câte 2 ore ar încasa un salariu net de sub 1.200 de lei net pe lună.

    „Am început să ne reorganizăm, pentru că această legislaţie care a intrat în vigoare la 1 august ne impactează în mod direct pe partea de servicii de curăţenie, acolo unde avem clienţi din retail (magazine, bănci) în locaţii mici, unde norma zilnică de lucru ar fi de 2, 3, 4 sau 6 ore. Încercăm să le facem angajaţilor part-time normă întreagă din cuplarea a două locaţiii adiacente sau foarte apropiate una de cealaltă“, a spus Gabriel Tomescu, CEO al BMF Grup, companie cu activităţi în domeniul serviciilor de facility management. BMF Grup are peste 1.500 de angajaţi, dintre care circa 10% sunt part-time (iar angajaţii cu timp parţial provin în special din zona serviciilor de curăţenie).

    Peste 1,1 milioane de contracte de muncă din România, care reprezintă 17% din totalul contractelor din economie, sunt înregistrate cu timp de lucru parţial, arată datele Inspecţiei Muncii de la finalul lunii decembrie 2021. Numărul de contracte part-time a crescut cu 30% în perioada 2012- 2021, de aproape două ori mai repede decât numărul de contracte cu normă întreagă de lucru (Ă16% în aceeaşi perioadă), arată o analiză a ZF pe baza datelor oficiale.

    „Dacă un angajat are 4 contracte de muncă a câte 2 ore, nu mai e nevoie să plătească niciun angajator taxele aferente salariului minim, pentru că angajatul are normă întreagă de 8 ore şi declară asta fiecărui angajator. Problema e la angajaţii care au 3 contracte de câte 2 ore, ai căror angajatori trebuie să plătească, fiecare, contribuţii aferente salariului minim, aşa cum este legea acum. Înţeleg că aceasta este o chestiune pe care ministerul a înţeles-o şi pe care vrea să o corecteze, probabil prin septembrie vor ieşi cu ceva modificări“, a spus Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.

    Pe de altă parte, rămâne nerezolvată pro­blema „acurateţei“ informaţiilor furni­zate de angajatul care are mai mulţi angajatori. „Rămâne o problemă, angajatorul merge pe încredere şi are declaraţiile angajatului, nu are acces în Revisal ca să se asigure că informaţia de la angajat e corectă, iar Fiscul poate veni ulterior să zică că, în august 2022, ai avut un angajat pentru care ai plătit contribuţii la 2 ore şi trebuia să plăteşti la salariul minim. Suntem deja pe 9 august (ieri – n.red.) şi nu avem decât o informaţie la nivel general, nu ştim câte contracte s-au închis şi câte s-au redeschis în funcţie de CNP, să fim siguri că sunt aceiaşi oameni care s-au reangajat“, a mai spus Dan Manolescu.

    În momentul actual, angajatorii care folosesc contractele part-time în mod legal nu au prea multe opţiuni.

    „Încercăm să ne reorganizăm acti­vitatea şi să grupăm mai multe locaţii per angajat, în aşa fel încât să se facă normă întreagă. Dacă nu reuşim şi dacă angajaţii nu vor să lucreze full time, avem mai multe variante: 1. Mergem către client şi îi spu­nem ce am reuşit să optimizăm şi ce nu am reuşit şi să existe o plată suplimentară care să acopere sumele necesare.“

    Să renunţe la contractul care devine păgubos printr-o astfel de legislaţie. 3. Să identificăm un alt angajat care să accepte să preia 2-3 locaţii în aşa fel încât să preia o normă întreagă sau care are în altă parte un job cu 6-8 ore şi vrea să mai aibă la noi un job de 2 ore“, a mai spus Gabriel Tomescu de la BMF Grup. În opinia lui, legislaţia actuală aduce valoare adăugată pe piaţa forţei de muncă, dar are şi lipsuri pentru că nu a fost armonizată pentru toate ramurile din industrie.

    „Legislaţia este bună, pentru că se descurajează evaziunea făcută prin plata salariilor la 2 ore când de fapt oamenii muncesc 8-10 ore, ceea ce se întâmplă cu precădere în industrii precum securitate sau curăţenie; ne lovim în fiecare zi de situaţii de concurenţă neloială. Însă pentru aceste situaţii în care cu adevărat ai nevoie de oamenii care să lucreze part-time, câte 2-4 ore, că aşa este contractul şi locaţia în sine, legislaţia nu a fost cosmetizată“, a mai spus Gabriel Tomescu.

  • Capcana din maşinile şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 725 lei

    Poliţia rutieră face o dată la un timp acţiuni de control de rutină. Pe lângă verificarea legalităţii actelor, ele pot să însemne şi verificarea accesoriilor pe care nu vrem să le folosim vreodată, adică o trusă de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu.

    Trusa medicală, extinctorul sau triunghiurile reflectorizante pot să vă aducă amenzi ori dacă nu le aveţi pe toate, ori dacă nu sunt conforme legii. Această greşeală a şoferilor se încadrează în clasa a II-a de sancţiuni cu patru sau cinci puncte-amendă, asfel că amendat va fi de 590 de lei sau de 725 de lei.

    Conform Ordinului nr. 987/2007 pentru aprobarea conţinutului minim al trusei sanitare auto:

    Ambalajul trusei sanitare auto trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

    a) să asigure o etanşeitate corespunzătoare pentru protejarea conţinutului faţă de praf, umezeală, carburanţi şi uleiuri, printr-un sistem de închidere ferm;

    b) să fie dimensionată corespunzător, în vederea depozitării şi asigurării integrităţii componentelor din conţinutul trusei sanitare auto.

    Eticheta trusei sanitare auto trebuie să conţină denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului şi denumirea şi adresa persoanei responsabile de introducerea produsului pe piaţă, după caz.

    La expirarea termenului de valabilitate al componentelor trusei sanitare auto, acestea pot fi înlocuite de utilizator cu produse cu aceleaşi caracteristici, introduse pe piaţă cu respectarea cerinţelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 911/2005.

     

  • Unilever majorează preţurile cu 11%, în timp ce se confruntă cu costuri “fără precedent”

    Unilever a majorat preţurile produselor sale cu 11% şi şi-a îmbunătăţit previziunile privind vânzările pentru întregul an, în condiţiile în care luptă să transfere creşterile de costuri către consumatorii tentaţi de alternative mai ieftine, conform Financial Times.

    Directorul financiar Graeme Pitkethly a declarat că Unilever a crescut publicitatea pentru a menţine gospodăriile loiale mărcilor sale în ciuda creşterilor de preţ şi se aşteaptă ca marjele de profit să rămână mai mici pentru restul anului, inflaţia costurilor fiind prognozată să atingă un vârf în a doua jumătate a anului.

    Alan Jope, directorul executiv, a declarat că climatul economic reprezintă un test important pentru mărcile Unilever, printre care se numără Dove, Hellmann’s şi Cif.

    “Intrăm într-o perioadă de creştere economică mai lentă. Rămâne de văzut dacă se va ajunge la o recesiune în toată regula. Capacitatea noastră de a naviga în aceste condiţii depinde aproape în întregime de puterea mărcilor noastre”, a declarat Jope.

    Pitkethly a remarcat că, pe măsură ce preţurile au crescut, produsele de marcă proprie din supermarketuri au acaparat din cota de piaţă a Unilever în Europa şi SUA.

    “Am intensificat investiţiile în mărcile noastre. Cu siguranţă facem mai multă publicitate, am intensificat investiţiile în marketingul de marcă cu 200 de milioane de euro în prima jumătate a anului”, a spus el.

    Presiunile exercitate de creşterea rapidă a inflaţiei asupra companiilor axate pe consum devin din ce în ce mai clare. Retailerul american Walmart, de exemplu, a emis luni al doilea avertisment de profit în 10 săptămâni, deoarece costurile mai mari au afectat clienţii săi vulnerabili la preţuri.

    Unilever, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa londoneză, a fost afectată de creşterile abrupte ale preţurilor materiilor prime, cum ar fi uleiul de palmier, în timp ce se confrunta deja cu performanţe slabe.

    În timp ce preţurile la uleiul de palmier şi la ţiţei s-au redus recent, Pitkethly a spus că costurile pentru alte mărfuri pe care Unilever le foloseşte, cum ar fi gazele naturale şi distilatele de kerosen, au continuat să crească.

    Preţurile pentru mărfurile Unilever au crescut cu 11,2% în cele trei luni de la sfârşitul lunii iunie faţă de anul precedent, dar cu preţul unei scăderi de 2,1% a volumului vânzărilor care a afectat toate cele trei divizii de produse ale Unilever.

    Creşterea vânzărilor pentru întregul an va fi peste intervalul semnalat anterior de 4,5 – 6,5%, a declarat Unilever. Cifra de afaceri a crescut cu 8,1% în primul semestru faţă de anul precedent, ajungând la 29,6 miliarde de euro.

    Acţiunile grupului au crescut marţi la mijlocul dimineţii cu 2,07%, ajungând la 39,98 lire sterline.

    La fel ca şi rivalii săi, Unilever se confruntă cu presiuni pentru a mări salariile personalului, pe măsură ce costul vieţii creşte. Jope a spus, “Nu este o problemă.” “Suntem frecvent întrebaţi “vor ţine salariile pasul cu inflaţia?”, iar răspunsul este nu. Inflaţia este un calvar şi afectează nivelul de trai al tuturor”.

    În luna mai, Unilever a anunţat numirea investitorului activist Nelson Peltz în consiliul său de administraţie. Numirea a stârnit speranţe în rândul altor acţionari pentru o reorganizare la companie, al cărei preţ al acţiunilor a înregistrat o evoluţie slabă de când directorul general Alan Jope a preluat conducerea în 2019.

    De asemenea, investitorii au reacţionat prost la mişcarea lui Jope, la sfârşitul anului trecut, de a încerca să achiziţioneze divizia de sănătate pentru consumatori a GSK, acum desprinsă sub numele de Haleon, pentru 50 de miliarde de lire sterline.

    Jope a declarat marţi că Peltz a avut până acum o “contribuţie foarte constructivă”.

     

  • Elon Musk a devenit coşmarul Twitter. Gigantul reţelelor sociale a cheltuit deja 33 de milioane de dolari pe afacerea sa cu patronul Tesla

    Lupta dintre Twitter şi Elon Musk aduce costuri enormle pentru gigantul reţelelor sociale, potrivit Insider.

    Musk a fost de acord să cumpere Twitter pentru 44 de miliarde de dolari în aprilie, dar a anunţat pe 8 iulie că vrea să renunţe la înţelegere.

    Twitter a declarat vineri în raportul său privind veniturile din al doilea trimestru că a suportat deja costuri de 33 de milioane de dolari legate de „achiziţia în aşteptare” a lui Musk.

    De asemenea, Twitter a atribuit parţial o scădere de 1% a veniturilor pe „incertitudinea” cauzată de achiziţia turbulentă a multi miliardarului Tesla.

    Costurile Twitter vor continua să crească, deoarece compania se îndreaptă către o bătălie juridică cu Musk. Twitter a angajat o firmă de avocatură corporativă de top, Wachtell, Lipton, Rosen & Katz LLP, pentru a-l obliga pe miliardar să adere la acordul său iniţial şi să cumpere compania.

    Afirmaţia lui Musk este că Twitter i-a dat o impresie eronată despre numărul de conturi false de pe platformă. În dosarele sale de reglementare, Twitter susţine că aproximativ 5% dintre conturi sunt false, dar avocaţii lui Musk au spus că analiza miliardarului arată că cifra este „cu mult mai mare de 5%.”

    Avocaţii Twitter au declarat că preocuparea lui Musk faţă de conturile false este o cortină de fum care acoperă adevăratul motiv de retragere din acord.

    Potrivit lui Harry Kraemer, profesor de management şi strategie la Kellogg School of Management de la Universitatea Northwestern, adevăraţii câştigători ai acestui proces vor fi firmele de avocatură: „Aceşti băieţi vor face o avere în urma disputei dintre Musk şi Twitter.”

  • Patronul Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a vândut casa din San Francisco pentru 31 de milioane de dolari

    Cofondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a vândut casa din San Francisco pentru 31 de milioane de dolari, aceasta fiind cea mai scumpă proprietate vândută în acest an în SUA, scrie Bloomberg.

    În urmă cu 10 ani, Zuckerberg a cumpărat uriaşa proprietate pentru 10 milioane de dolari. Ea este situată în cartierul Liberty Hill şi se întinde pe nu mai puţin de 7.000 de metri pătraţi.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Mândria Romei, celebrul Colosseum, a fost auditat de Deloitte. Monumentul a fost evaluat la 79 miliarde de euro

    Colosseumul, unul dintre cele mai emblematice monumente din Italia, ar aduce 1,4 miliarde de euro anual la PIB-ul de 1,8 trilioane de al ţării , potrivit analiştilor. Valoarea totală a celebrului monument se ridică la suma de 79 de miliarde de euro scrie Bloomberg.

    În urmă cu 10 ani, Zuckerberg a cumpărat uriaşa proprietate pentru 10 milioane de dolari. Ea este situată în cartierul Liberty Hill şi se întinde pe nu mai puţin de 7.000 de metri pătraţi.

    În 2013, Zuckerberg şi soţia sa au început un proiect de renovare a proprietăţii construite în 1928, care a cuprins o spălătorie, o cramă, un bar şi alte upgrade-uri.

    Miliardarul deţine şi alte propreităţi în Silicon Valley, Lake Tahoe şi Hawaii, potrivit Insider.

     

  • Inflaţia din Marea Britanie ajunge la 9,4% în luna iunie, pe fondul creşterilor de preţuri înregistrate la combustibili şi alimente

    Rata inflaţiei în Marea Britanie a crescut în iunie la un nou maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,4%, în condiţiile în care creşterile puternice ale preţurilor la alimente şi benzină au dus rata spre două cifre pentru prima dată din 1982, conform Financial Times.

    Marea Britanie a avut din nou cea mai mare rată a inflaţiei din grupul G7 al marilor economii, chiar înainte ca recentele creşteri ale preţurilor la energie să se reflecte în măsurarea inflaţiei din octombrie.

    Rata din iunie a crescut de la 9,1% în mai şi a fost mai mare decât cifra de 9,3% la care se aşteptau economiştii.

    Cifra va intensifica presiunea asupra Băncii Angliei pentru un răspuns.

    Nadhim Zahawi, noul cancelar, a declarat miercuri că “lucrează alături” de bancă pentru a “înfrunta” inflaţia.

    Andrew Bailey, guvernatorul băncii centrale, a declarat marţi că o majorare a ratei dobânzii cu 0,5 puncte procentuale este “în discuţie” pentru următoarea şedinţă, care va avea loc peste două săptămâni.

    BoE este îngrijorată de faptul că ratele inflaţiei, cu mult peste ţinta sa de 2% se vor încorpora în politicile de preţuri ale companiilor şi în creşterile salariale din lunile următoare.

    Graficul linear al inflaţiei IPC, arată că inflaţia din Regatul Unit a atins în iunie un nou maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,4%.

    Presiunile cauzate de inflaţie au fost, de asemenea, evidenţiate de ONS, rata de inflaţie a bunurilor fabricate care părăsesc fabricile a crescut în iunie la un maxim al ultimilor 45 de ani de 16,5%.

    Oficiul Naţional de Statistică a precizat că principalul motor al creşterii inflaţiei anuale în iunie a fost preţul benzinei, care a crescut cu 18,1 pence pe litru, cea mai mare creştere de când au început înregistrările în 1990.

    Preţurile alimentelor au crescut cu 9,8%, cea mai mare rată la această categorie din 2009 până în prezent. Costul alimentelor a crescut cu 1,2% numai în luna iunie. O creştere lunară la fel de mare a fost înregistrată şi în cazul preţului meselor la restaurant, rata anuală a crescut la 8,6%.

    În ceea ce priveşte categoriile detaliate, doar 6% din cele 277 de categorii verificate de ONS au înregistrat reduceri de preţuri în ultimul an şi doar 29% dintre categorii au înregistrat o creştere anuală a preţurilor mai mică de 4%, ceea ce reprezintă încă dublul ţintei de inflaţie stabilite de BoE.

    Yael Selfin, economist-şef pentru Marea Britanie la KPMG, a declarat că “în condiţiile în care noi majorări ale facturilor la energie vor intra în vigoare din octombrie, vârful inflaţiei este încă departe şi nu se aşteaptă să revină la ţinta de 2% înainte de jumătatea anului 2024”.

    Dar unii economişti au răsuflat oarecum uşuraţi din dovezile conform cărora creşterile de preţuri erau din ce în ce mai concentrate în alimente, energie şi combustibil, sugerând că, deşi inflaţia a continuat să crească, nu se mai răspândeşte mult mai mult în economie.

    Samuel Tombs, economist britanic la Pantheon Macroeconomics, a declarat că, deşi inflaţia va atinge un vârf de aproape 12% în octombrie, “inflaţia de bază va rămâne pe o traiectorie descendentă şi o să scadă la aproximativ 5% până la sfârşitul anului şi la aproximativ 2% peste un an”.

    Vârful inflaţiei, care va veni odată cu următoarea creştere a plafonului preţurilor la energie din octombrie, va pune o presiune din ce în ce mai mare asupra costului de trai al gospodăriilor, chiar şi după pachetul de sprijin oferit de guvern, care constă într-o reducere de 400 de lire sterline la facturile de gaz şi electricitate şi 650 de lire sterline pentru gospodăriile care primesc beneficii condiţionate de venituri, cum ar fi creditul universal şi creditul pentru pensii.

    Jamie O’Halloran, economist la Pro Bono Economics, o organizaţie care ajută sectorul caritabil, a declarat că familiile mai sărace se află sub o presiune severă cu facturile, chiar dacă lucrează.

    “Această comprimare sufocantă a salariilor alimentează cererea în spirală pentru serviciile organizaţiilor caritabile”, a spus el. “Organizaţiile de caritate şi oamenii pe care îi sprijină se confruntă cu puţin răgaz din cauza presiunii tot mai mari”.

     

  • De necrezut! Câţi lei costă 1 litru de ulei de floarea soarelui în Lidl, Mega Image, Carrefour şi Auchan

    Din cauza inflaţiei şi a războiului de la graniţă, economia României a început să aibă probleme. Scumpirile vin în lanţ, o sticlă de ulei scumpindu-se cu peste 30% în ultimele luni.

    Preţurile pentru o sticlă de ulei la marile hypermarketuri din România arată astfel:

    Lid:l 13,99
    Mega Image: 11,85 Lei
    Bringo 12,49: RON
    Auchan 11,75: Lei

    Tot mai mulţi turişti se plâng de preţurile tot mai mari din Mamaia, atât când este vorba despre cazare, cât şi despre preţurile de la terasele din staţiune, scrie gandul.ro

    Spre exemplu, un pahar de bere costă într-un celebru local din zona „Butoaie” din Mamaia costă 14 lei, aproape dublu faţă de preţul berii la draught de la multe din terasele din Bucureşti.