BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Percheziţii la locuinţe şi sedii de firme ale lui Ioan Niculae vizând infracţiuni economice

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori ai Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din cadrul instituţiei, fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – comise în perioada 2008 – 2009.

    În cursul zilei de joi, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Teleorman şi Prahova, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, la reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, amplasată în apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi la reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, conform aceloraşi surse, percheziţii au loc şi la fostul domiciliu al lui Niculae, actual domiciliu al Adinei Elena Niculae, situat în sectorul 1 al Capitalei, dar şi la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervitt SRL, din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Bucureşti, sectorul 2, la punctul de lucru al societăţii Interagro din Zimnicea şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Sursele citate menţionează că în dosar sunt cercetate “inginerii financiare” în care ar fi implicat omul de afaceri Ioan Niculae, prejudiciul în acest caz fiind estimat la peste două milioane de euro.

    Potrivit surselor judiciare citate, în cursul zilei de joi au loc doar percheziţiile în acest caz, nu şi audieri.

    În această cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Instanţa supremă a ridicat sechestrul pus pe bunuri deţinute de Sebastian Ghiţă şi pe firmele sale

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, luni, contestaţia formulată de Sebastian Ghiţă privind măsurile asigurătorii impuse de procurorii DNA Ploieşti în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru săvârşirea unor infracţiuni precum trafic de influenţă, complicitate la schimbarea destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, evaziune fiscală, operaţiuni comerciale incompatibile cu funcţia şi coruperea alegătorilor.

    De asemenea, în cadrul mai multor dosare prin care au fost contestate măsurile asigurătorii, judecătorii instanţei supreme au ridicat sechestrul asupra acţiunilor, părţilor sociale sau conturilor bancare deţinute de persoane apropiate parlamentarului, precum Ionuţ Răzvan Chirilă, Valentin Gabriel Niţu, Mariana Dimulescu, Marian Gabriel Anghel, Adrian Sorin Chirilă, Ion Ovidiu Traşcu.

    Totodată, magistraţii ICCJ au dispus ridicarea sechestrului asupra conturilor mai multor firme despre care procurorii susţin că ar fi controlate de către Sebastian Ghiţă, printre respectivele societăţi comerciale fiind: SC Idilis SRL, SC TVMP SRL, SC Asesoft Technologies SRL, SC Future Comunication Tehnologies SRL, SC Budureasca SRL, SC Viewpedia Soft SRL, Sunsmart Integrare IT SRL, Rtv Satellite Net SRL, SC Dns Birotica SRL, SC Senior Consulting Group SRL, SC Viile Budureasca SRL.

    Deciziile instanţei supreme privind ridicarea sechestrului asigurător sunt definitive.

    Magistraţii instanţei supreme au decis şi, pe 10 iulie, ridicarea sechestrului asigurător pus de DNA asupra altor bunuri deţinute de firme şi persoane apropiate lui Sebastian Ghiţă.

    În 24 iunie, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acţiunile şi conturile lui Sebastian Ghiţă, precum şi pe conturile a 51 de societăţi comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    În aceeaşi zi, DNA a anunţat, într-un comunicat de presă, că a fost extinsă acţiunea penală faţă de Sebastian Ghiţă, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată. Aceste noi infracţiuni se adaugă celei iniţial reţinute în sarcina lui Sebastian Ghiţă, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

    Procurorii au probe şi date că, în perioada 2000 – 2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani prin traficarea influenţei sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.

    O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

    Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile societăţilor controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiţă, la momente diferite, “pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice”.

    Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL.

    Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiţă controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuşi, 54 de firme pe care le-a deţinut până în anul 2012. Operaţiunile efectuate de Ghiţă prin intermediul acestor societăţi sunt incompatibile cu funcţia de deputat.

    Sebastian Ghiţă, şeful CJ Prahova, Mircea Cosma, şi deputatul Vlad Cosma se află sub control judiciar de peste 120 de zile în dosarul în care DNA Ploieşti anchetează modul de derulare a contractului din fonduri europene pentru extinderea lucrărilor de canalizare din oraşul Comarnic.

     

  • Doi angajaţi ai Oficiului pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, cercetaţi pentru corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de DNA Iaşi, procurorii anticorupţie au dispus cercetarea sub control judiciar a doi consilieri din cadrul OJFIR Iaşi, Gică Dumitru şi Adriana Anca Acojocăriţei, cei doi fiind acuzaţi că au luat mită pentru a favoriza obţinerea în mod ilegal a unei finanţări europene de 10.000 de euro.

    În acelaşi dosar sunt cercetate, tot sub control judiciar, alte trei persoane – Nicu Irinel Ciauşu, Vasile Mercaş şi Gheorghiţa Mercaş, pentru dare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

    Potrivit comunicatului, începând cu anul 2011, Nicu Irinel Ciauşu a depus la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi mai multe documente în care a menţionat în mod nereal că este beneficiarul proiectului întocmit în numele Întreprinderii individuale “Ciauşu Nicu Irinel”, pe baza cărora a obţinut, în cadrul Măsurii 112 – Instalarea tânărului fermier, o finanţare în valoare de 10.000 de euro.

    Procurorii susţin că, în realitate, beneficiarii acestui proiect erau Vasile Mercaş şi Gheorghiţa Mercaş.

    “La data de 23 ianuarie 2015, inculpaţii Dumitru Gică şi Acojocăriţei Adriana-Anca, în calitate de consilieri în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, cu ocazia unui control efectuat la ferma respectivă situată în localitatea Moşna, judeţul Iaşi, au pretins şi primit suma de 400 de lei fiecare, de la inculpaţii Mercaş Vasile şi Mercaş Gheorghiţa, pentru ca aceştia să nu constate eventuale nereguli”, se arată în comunicat.

    Cu ocazia efectuării controlului, cei doi consilieri au ridicat mai multe documente, printre care şi Registrul Jurnal de Încasări şi Plăţi şi Registrul Inventar.

    În 26 ianuarie 2015, Gică Dumitru i-a cerut inculpatei Gheorghiţa Mercaş să depună documentele menţionate la Administraţia Finanţelor Publice a comunei Răducăneni şi să le înregistreze cu o zi înainte sau cel mai târziu în ziua în care a fost efectuat controlul la ferma respectivă, lucru pe care aceasta din urmă l-a şi făcut. Ulterior, documentele au fost depuse la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi.

    Procurorii DNA Iaşi au decis ca ambii funcţionari ai OJFIR Iaşi să nu-şi exercite atribuţiile la instituţia unde sunt angajaţi pe o perioadă de 60 de zile, cât se află sub control judiciar.

    Joi, procurorii DNA au făcut percheziţii la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie comise în acest an.

    Anchetatorii au făcut şase percheziţii în judeţul Iaşi, dintre care patru la sediul unei instituţii publice, preciza DNA, iar surse judiciare spuneau că instituţia publică vizată este Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi, anchetatorii ridicând documente din patru birouri.

    De asemenea, s-au făcut percheziţii şi la locuinţele a două persoane vizate în acest dosar.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Între România şi Grecia, DNA-ul face diferenţa salvatoare

     Amintesc în treacăt de Dyonisius cel Bătrân, tiranul Siracuzei, care a golit visteria pe războaie şi petreceri, iar în momentul în care statul său a intrat în faliment, a confiscat pur şi simplu toate drahmele supuşilor săi şi le-a ştampilat la valoarea dublă. Mai menţionez şi frecventele intrări în incapacitate de plată de după sfârşitul războiului de independenţă, în 1829. Doar Ecuador şi Honduras şi-au declarat falimentul mai des decât Grecia.

    Aş începe însă de la măsurile populiste şi corupţia din perioada guvernului socialist Papandreu, la începutul anilor 80. Imediat ce ţara a intrat în UE, cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public au explodat, ele fiind susţinute prin împrumuturi externe. Angajările în sistemul de stat se făceau într-un sistem clientelar, corupţia s-a răspãndit de la cel mai mic nivel – pentru orice autorizaţie de la guvern se plătea mită – la vârf. Institutul Brookings arată că, dacă statul grec ar fi avut standardele de etică şi de transparenţă din Olanda sau Suedia, în intervalul 2007-2010 ar fi înregistrat un excedent bugetar, în loc să ajungă la un minus de 6,5% din PIB. Cei de la Brookings susţin că dacă Grecia ar fi avut măcar standardele Spaniei ar fi reuşit să menţină deficitul bugetar la 4%.

    Nu vreau să fiu partizan şi să blamez doar socialiştii: cu excepţia perioadei în care a pregătit adoptarea monedei euro, toate guvernările, inclusiv cele de dreapta, au menţinut sau au amplificat cheltuielile necontrolate. Noua Democraţie, nu socialiştii din PASOK, a fost cea care a lansat un program de naţionalizări. În paranteză: România a avut mare noroc că privatizarea Romtelecom către OTE, o companie grecească de stat, nu a fost un dezastru complet. Semne ale corupţiei greceşti începuseră să se simtă şi în România, pe această filieră. Privatizarările către companii de stat ar trebui interzise. Revenind la Grecia, nuca de pe colivă s-a dovedit a fi Olimpiada de la Atena, din 2004, care a costat circa nouă miliarde de euro, fiind cea mai scumpă manifestaţie de acest gen.

    Două elemente aş adăuga la acest tablou succint, pentru a ne ajuta să privim mai atent la ceea ce se întâmplă în România. Primul: sistemul de educaţie din Grecia a fost pervertit prin angajările clientelare. Banii se duceau în salariile unor profesori angajaţi pe pile, complet inutili procesului de învăţământ. Se ajunsese la situaţii aberante, precum cea de la o şcoală de pe o minusculă insulă, unde erau angajaţi 15 profesori de sport. Doi, sistemul de pensii era complet nesustenabil. Nenumărate categorii profesionale aveau “pensii speciale”. Funcţionarii greci se puteau pensiona la 58 de ani, beneficiind de o pensie echivalentă cu 80% din salariu. În Germania, vârsta de pensionare era mai mare cu doi ani, iar pensia ajungea la circa 70% din salariul de bază.

    Să tragem linie şi să recunoaştem: majorităţii cetăţenilor greci le-a plăcut să se lase mituiţi. Cu pensii, cu salarii la stat, cu ce li s-a oferit. Sigur că ei pot spune că nu ştiau detaliile întregului jaf sau ale corupţiei, dar sunt convins că îşi dădeau seama că sistemul este putred.
    Este uşor de observat că acum guvernul Ponta reia greşelile făcute de greci în urmă cu mulţi ani de zile. PNL, cu iniţiative populiste precum dublarea alocaţiei universale pentru toţi copiii, pare că intră într-o competiţie a promisiunilor populiste. În Parlament a reînceput sarabanda pensiilor speciale şi nimeni nu ştie unde se vor opri aceste iniţiative. Procesul de privatizare este în stand by şi publicul nu pare interesat de faptul că administrarea companiilor de stat a devenit o sursă majoră de corupţie. Nu vreau să joc rol de Casandră şi să prezic dezastre, spun doar că ar fi bine să oprim din timp aceste derapaje, aparent tolerabile. Ştiu şi faptul că datele Finanţelor şi ale INS arată bine, dar lăsaţi-mă să vă spun că şi-n Grecia lui Papandreu era aceeaşi situaţie.

    Există totuşi un element pozitiv, care ne deosebeşte în bine: avem un DNA puternic, hotărât să stârpească fenomenul corupţiei. Lăsaţi-mă să cred că grecilor le-ar fi fost mult mai bine azi, dacă ar fi avut nişte procurori anticorupţie la fel de hotărâţi. Să nu-i lăsăm pe politicienii români să distrugă DNA, s-ar putea să ne dăm seama peste ani că această instituţie a făcut diferenţa între noi şi Grecia.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Iohannis pentru Financial Times: Nu se poate lupta împotriva corupţiei cu mănuşi albe

    Financial Times scrie că în primul său interviu notabil în limba engleză, în calitate de preşedinte, Iohannis afirmă că dorinţa sa de a curăţa politica românească rămâne. “Mulţi se aşteaptă la schimbări rapide, care, evident, nu se vor întâmpla imediat”, declară preşedintele.

    “Nu e altă cale, nu se poate lupta împotriva corupţiei cu mănuşi albe“, declară Iohannis. “Va dura cât timp va fi necesar”, adaugă preşedintele, în interviul apărut în ediţia electronică de marţi a publicaţiei Financial Times.

    Publicaţia notează că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au obţinut anul trecut peste 1.000 de condamnări şi au inculpat alţi 1.100 de suspecţi. Peste 90 la sută dintre cei inculpaţi au fost condamnaţi, o performanţă lăudată drept exemplară de susţinătorii instituţiei şi care îi deranjează pe criticii săi.

    Iohannis a fost un susţinător al luptei anticorupţie a DNA, în bătălia cu Partidul Social Democrat al premierului Victor Ponta, dar criticii spun că preşedintele a fost adesea lăsat într-un rol de spectator.

    Potrivit publicaţiei, campania anticorupţie a intrat acum în ceea ce preşedintele Iohannis numeşte “o fază urâtă”, în condiţiile în care procurorii şi-au îndreptat atenţia spre însuşi Ponta. El este suspectat de implicare în fraudă şi conflict de interese odată cu numirea lui Şova într-o funcţie guvernamentală.

    Premierul neagă acuzaţiile şi a câştigat o moţiune de cenzură în Parlament, la o săptămână după ce acuzaţiile împotriva sa au devenit publice. El şi-a luat apoi o pauză de o lună pentru tratament în Istanbul, după ce s-a rănit la genunchi, se mai arată în articolul FT.

    Analiştii afirmă că Guvernul este într-o perioadă de supravieţuire, iar alegerile sunt probabile înainte de termen, mai notează publicaţia, care adaugă că, recent, preşedintele l-a numit premier interimar pe Gabriel Oprea, până la revenirea lui Ponta din Turcia.

  • Solomon Wigler, consilierul primarului Sorin Oprescu, trimis în judecată pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis Tribunalului Bucureşti dosarul în care îl acuză pe Solomon Wigler de patru fapte de trafic de influenţă, cerând instanţei să menţină şi în timpul judecării cauzei măsura arestului preventiv şi măsurile asigurătorii dispuse în cazul acestuia.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada mai-iunie 2012 – mai 2015, Solomon Wigler, în calitate de consilier personal al primarului general al Capitalei, a pretins, în mai multe rânduri, 230.000 de euro şi a primit, în mai multe tranşe, 179.000 de euro de la un o persoană (martor denunţător în cauză), promiţând că va interveni la funcţionari din aparatul administrativ al edilului şi la consilieri din Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru iniţierea şi votarea unor proiecte de hotărâre care vizau aprobarea unor planuri urbanistice zonale (PUZ) necesare edificării a trei supermarketuri în Bucureşti şi acceptarea unei donaţii de către Primăria Capitalei.

    “Concret, în perioada anterior menţionată, inculpatul a primit suma totală de 179.000 euro, în patru tranşe, respectiv înainte şi după votarea hotărârilor respective. În acelaşi scop, la data de 28 mai 2015, denunţătorul s-a întâlnit cu inculpatul Wigler Solomon în biroul acestuia din urmă aflat în sediul Primăriei municipiului Bucureşti, ocazie cu care acesta din urmă l-a asigurat că, în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti din ziua respectivă, au fost aprobate atât proiectul de hotărâre privind acceptarea donaţiei aferentă unuia dintre proiecte, cât şi PUZ-ul pentru unul dintre supermarketuri”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    În acest context, Solomon Wigler ar fi convenit cu martorul denunţător ca, în 3 iunie, să-i dea 25.000 de euro, urmând ca diferenţa până la 51.000 de euro să o aducă în săptămâna 8-12 iunie. Solomon Wigler a fost prins în flagrant, în 3 iunie, de procurorii anticorupţie, în timp ce primea cei 25.000 de euro.

    Procurorii anticorupţie au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Solomon Wigler în legătură cu pretinderea şi primirea sumei de 25.000 euro de la martorul denunţător, pe care l-ar fi asigurat că ar avea influenţă asupra primarul general al Capitalei, în vederea eliberării unei autorizaţii de construire a unui sens giratoriu, pentru două supermarketuri, precum şi în legătură cu alte aspecte.

    Solomon Wigler este în arest din 4 iunie, în urma unei decizii luate de Tribunalul Bucureşti. În urma începerii anchetei, Solomon Wigler a fost suspendat din funcţia de consilier personal al lui Sorin Oprescu.

    Procurorii DNA au arătat, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a lui Solomon Wigler, că acesta a fost înregistrat audio-video în timp ce cerea sau primea mită în biroul său de la etajul 14 al Primăriei Capitalei, el spunându-i la un moment dat unui om de afaceri: “Tu le-ai adus ceva? Tu ai adus ceva bani sau ceva?”.

    În referatul procurorilor se face referire la mai multe sume de bani cerute de Wigler unui om de afaceri. Într-una dintre aceste situaţii, pentru a obţine autorizaţia de construire a unui sens giratoriu pentru un supermarket situat la intersecţia a două bulevarde, Solomon Wigler ar fi cerut să primească mita sub forma contravalorii unui contract de execuţie a lucrării pentru realizarea soluţiei de trafic.

    Într-un alt caz, consilierul suspendat al lui Sorin Oprescu ar fi cerut aceluiaşi om de afaceri 15.000 euro pentru a interveni pe lângă ceilalţi consilieri, în aşa fel încât să fie votată o hotărâre legată de donarea unui teren. Wigler ar fi cerut ca banii să îi fie viraţi în tranşe de 4.000 sau 5.000 de euro, prin virament din contul bancar al soţiei omului de afaceri în contul soţiei consilierului.

    În ultima declaraţie de avere, din 2013, postată pe site-ul Primăriei Capitalei, Solomon Wigler menţionează un teren intravilan în suprafaţă de 65.000 de metri pătraţi în Popeşti Leodeni, cumpărat în anul 2007, în dreptul rubricii făcând menţiunea ”vânzare – SC TOP Imobiliare SRL – 600.000 lei”.

    Solomon Wigler are şi două case în Bucureşti, cu suprafeţe de 360 de metri pătraţi şi 350 de metri pătraţi, cumpărate în 2001 şi 2006, precum şi un apartament de 80 de metri pătraţi în Capitală.

    De asemenea, Wigler are trei autoturisme – un Audi Q5, cumpărat în 2013, un BMW X1 din 2011 şi un BMW X320d din 2013.

    Solomon Wigler mai are ceasuri, bijuterii şi obiecte de artă în valoare totală de 1,9 milioane de euro. Astfel, el declară ceasuri şi bijuterii de 600.000 de euro, obiecte de cult de 500.000 de euro şi obiecte de artă, tablouri şi sculpturi în valoare de 800.000 de euro, toate dobândite în perioada 1994-2008.

    În declaraţia de avere, Wigler Solomon mai scrie că are patru depozite bancare cu peste 233.000 de euro şi 33.000 de lei.

    El a acordat şi două împrumuturi – unul de 87.000 de euro către Anca Mihai şi altul de 42.000 de euro către Mihaela Zăinescu. Venitul anulat încasat în 2012 de la Primăria Capitalei a fost de 34.857 de lei, potrivit declaraţiei de avere din 2013.

  • Fost ministru chinez, condamnat la închisoare pe viaţă pentru acte de corupţie

    Potrivit agenţiei China Nouă, procesul fostului ministru chinez a avut loc în secret, la Tianjin, la est de Beijing.

    El a fost declarat vinovat pentru luarea unei mite în valoare de 21 de milioane de dolari.

    O anchetă pe numele său a fost deschisă în 2013, în contextul lansării unei vaste campanii anticorupţie de către noul preşedinte chinez Xi Jinping.

    Zhou Yongkang este cel mai înalt demnitar chinez condamnat pentru acte de corupţie după preluarea puterii de către Partidul Comunist chinez în anul 1949. El a fost şeful Serviciului de securitate internă şi membru al Comitetului Partidului Comunist până în 2012, când s-a retras.

     

  • Ambasada SUA: Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea procedurilor judiciare

    ”Nu comentăm cazuri individuale. Legea trebuie să se aplice egal pentru toţi. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea procedurilor judiciare”, transmite Ambasada SUA într-un nou comunicat de presă difuzat marţi seară.

    Ambasada SUA a transmis şi în cursul dimineţii, înaintea începerii şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, că ”orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe”.

    ”Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe, iar legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor. Instituţiile judiciare şi cele ale statului de drept trebuie să îşi poată desfăşura activitatea complet independent şi trebuie să se respecte întru totul atât legislaţia românească, cât şi principiul unui proces echitabil”, se preciza în comunicatul de presă transmis marţi dimineaţă de Ambasada SUA.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, cu 18 voturi “împotrivă”, 7 “pentru” şi o abţinere, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Victor Ponta şi pentru infracţiunea de conflict de interese. Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor a fost dezbătut marţi, în şedinţa de plen a Camerei.

    Din totalul de 387 de deputaţi, la şedinţa de marţi au fost prezenţi 351, numărul voturilor valabil exprimate fiind acelaşi. Din voturile valabil exprimate, 231 au fost pentru “proiectul de hotărâre privind respingerea cererii de începere a urmăririi penale” a lui Victor Ponta , iar 120 de voturi au fost “împotrivă”.

    Întrucât s-a întrunit majoritatea simplă, decizia Camerei Deputaţilor a fost de respingere a începerii urmăririi penale pentru şeful Guvernului.

    După votul din Parlament, mai multe ambasade au reacţionat, arătând ”necesitatea ca instituţiile sistemului judiciar să poată acţiona cu imparţialitate şi în spiritul unei independenţe depline”.

    Ambasada Marii Britanii a transmis că Guvernul britanic recunoaşte importanţa luptei împotriva corupţiei în România şi necesitatea ca instituţiile sistemului judiciar să poată acţiona cu imparţialitate şi în spiritul unei independenţe depline.

    “Acest principiu este de altfel menţionat şi în rapoartele Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, documente ce subliniază rolul important al Parlamentului în acest efort conjugat”, se precizează într-un comunicat al Ambasadei Marii Britanii.

    Ambasada Olandei la Bucureşti a arătat, la rândul său, că Olanda crede cu tărie că toţi oamenii sunt egali în faţa legii, apreciind că ”evoluţiile recente din Parlament pun în lumină probleme mai largi legate de atitudinile faţă de justiţie şi corupţie din România”.
     

  • Ambasada SUA: Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari trebuie cercetate pe deplin

    ”Aşa cum am spus anterior, nu comentăm cazuri individuale. Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe, iar legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor. Instituţiile judiciare şi cele ale statului de drept trebuie să îşi poată desfăşura activitatea complet independent şi trebuie să se respecte întru totul atât legislaţia românească, cât şi principiul unui proces echitabil”, se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de către Ambasada SUA.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Ponta, cu 18 voturi “împotrivă”, 7 “pentru” şi o abţinere.

    Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor este dezbătut marţi,la ora transmiterii acestei ştiri, în şedinţa de plen a Camerei.

     

  • COMENTARIU AFP: Premierul, ultimul “trofeu” al luptei anticorupţie din România

    Ponta este suspectat de “17 infracţiuni de fals în înscrisuri, de complicitate la evaziune fiscală spălare de bani”, pentru fapte care datează din 2007-2011, în timp ce era avocat, apoi deputat social-democrat, a precizat DNA într-un comunicat, anunţând vineri lansarea unei proceduri penale împotriva sa.

    Procurorii îl acuză că a primit echivalentul a 55.000 de euro din partea unui apropiat, Dan Şova, cu care ar fi semnat un contract de colaborare, transmite agenţia franceză, citată de cotidianul La Libre Belgique.

    Pentru a justifica această sumă, primită în mai multe tranşe lunare, el ar fi emis 17 facturi care atestau în mod fals că a lucrat pentru cabinetul de avocatură al lui Şova.

    Ponta este acuzat, de asemenea, de conflict de interese în exercitarea funcţiei de premier pentru că l-a numit pe Şova de două ori ministru, în 2012 şi 2014.

    Şova, care în prezent este parlamentar, este urmărit la rândul său de DNA pentru “abuz de putere” în trei dosare care datează din 2007-2008, în timp ce era avocat.

    DNA a cerut în mai multe rânduri ridicarea imunităţii sale, dar Parlamentul dominat de social-democraţi a votat împotrivă.

    În afară de Şova, alţi trei foşti membri ai guvernelor conduse de Ponta din mai 2012 au fost deja condamnaţi sau sunt urmăriţi în prezent de DNA.

    Printre ei se numără fostul ministru al Dezvoltării regionale Liviu Dragnea, condamnat luna trecută la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudă la referendumul pentru destituirea fostului preşedinte de centru-dreapta Traian Băsescu.

    Fostul său coleg de la Finanţe, Darius Vâlcov, este urmărit pentru că a primit două milioane de euro mită în schimbul unor contracte publice.

    Membrii familiei Ponta sunt vizaţi, la rândul lor, de anchete ale DNA: cumnatul său pentru fraudă în folosirea fondurilor europene şi socrul său pentru implicare într-un dosar privind restituirea ilegală a mai multor hectare de pădure.

    Dar nici tabăra de centru-dreapta nu este scutită, mai mulţi foşti miniştri, precum şi fratele fostului preşedinte Băsescu şi unul dintre cei doi gineri ai acestuia fiind urmăriţi în justiţie.