Declaraţiile lui Tusk au fost făcute în cadrul summitului UE ce a avut la Bruxelles, la câteva ore după ce UE a anunţat că a decis să-şi recheme ambasadorul de la Moscova pentru “consultări”. Liderii Blocului comunitar s-au declarat de acord cu evaluarea Londrei, conform căreia Rusia este “cel mai probabil” responsabilă pentru atacul neurotoxic ce l-a vizat pe un fost spion rus aflat în Marea Britanie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Admite apelurile declarate inculpaţii Gâmbuţeanu Adrian George şi Constantinescu Nicuşor Daniel împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Bucureşti. (…) Achită pe inculpatul Gâmbuţeanu Adrian George pentru infracţiunile de abuz în serviciu. (…) Achită pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel pentru infracţiunile de abuz în serviciu (douăsprezece fapte reţinute prin rechizitoriu în dauna părţilor civile Turbatu Marian, SC Romwind SRL şi SC Energii Alternative SRL ). Achită pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel pentru infracţiunile de abuz în serviciu (nouă fapte reţinute prin rechizitoriu în dauna părţilor civile SC Romwind SRL şi SC Energii Alternative SRL )”, se arată în minuta instanţei.
Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
În primă instanţă, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost condamnat, în iunie 2016, de către Tribunalul Bucureşti la 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, iar Adrian Gâmbuţeanu, fostul director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, a primit patru ani şi cinci luni de detenţie.
În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziţie solicitată de partea britanică şi au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuţiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relaţii, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
„Liderii europeni au agreat că au fost îndeplinite toate obiectivele importante din mandatul negociatorului şef privind perioada de tranziţie. Printre acestea, din perspectiva României, un obiectiv prioritar l-a reprezentat asigurarea aceloraşi drepturi, conform acordului de retragere, pentru cetăţenii UE care vor sosi în Marea Britanie între martie 2019 şi decembrie 2020”, se arată în documentul citat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Proietul constă în acordarea de vouchere pentru realizarea fertilizării in vitro. Voucher-ul are o valoare totală de 10.800 lei, acesta va fi impărţit în tichete de câte 100 de lei şi se va acorda în trei tranşe. După procesarea cererii, se acordă primul voucher în baza primei scrisori medicale, în valoare de 3.600 de lei. Înainte de efectuarea puncţiei ovariene se acordă al doilea voucher, în baza celei de-a doua scrisori medicale. Acesta va avea valoarea de 3.600 de lei. Înainte de embriotransfer se acordă al treilea voucher în valoare de 3.600 de lei”, se arată în proiectul de hotărâre CGMB.
Potrivit proiectului, voucherele se acordă cuplurilor care au indicaţie medicală pentru efectuarea procedurii de fertilizare in vitro.
De asemenea, proiectul prevede şi stabilirea unui buget multianual de 10.800.000 de lei, pentru perioada iunie 2018 – decembrie 2019, pentru aproximativ 1.000 de beneficiare.
Guvernul britanic, condus de către Theresa May, va primi o perioadă de tranziţie de 21 de luni, pentru a ajuta companiile să se adapteze la ieşirea Marii Britanii din UE, care va avea loc în martie 2019.
“Am o veste bună pentru premierul Theresa May. Tocmai le-am recomandat liderilor noştri să aprobăm, de principiu, acordul privind perioada de tranziţie. Este important – mai ales pentru cetăţenii şi companiile noastre – să avem acest timp suplimentar, astfel încât toată lumea să fie pregătită pentru impactul real al Brexit”, a spus Tusk.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Pe agenda reuniunii se află o serie de subiecte din domeniul economic, recentele măsurile luate de Statele Unite ale Americii privind instituirea unor taxe la importurile de oţel şi aluminiu urmând să fie principala temă abordată. Vor fi incluse şi subiecte legate de ocupare, creştere şi competitivitate, axate pe Piaţa Internă a Uniunii Europene, Piaţa Unică Digitală, Uniunea Pieţelor de Capital, Uniunea Energiei, Semestrul European, Pilonul European al drepturilor sociale şi Pachetul de echitate socială. Impozitarea, inclusiv în domeniul digital, va fi, de asemenea, luată în discuţie. Relaţiile externe, respectiv stadiul relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Turcia, precum şi cazul fostului spion rus Serghei Skripal reprezintă teme care vor fi dezbătute cu prilejul întâlnirii de la Bruxelles”, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării va fi condusă de către Preşedintele României, Klaus Iohannis.
“Activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2017 şi principalele obiective pentru anul 2018;
Activitatea desfăşurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2017 şi principalele obiective pentru anul 2018;
Activitatea desfăşurată de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) în anul 2017 şi Planul de activitate pentru anul 2018;
Activitatea desfăşurată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2017″, sunt subiectele aflate pe ordinea de zi, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Totodată, în cadrul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Potrivit unor surse, Donald Trump i-a făcut propunerea la telefon, iar Kudlow a acceptat funcţia.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sarah Sanders, a confirmat ulterior că Larry Kudlow a fost ales ca preşedinte al Consiliului Economic.
“Lui Larry Kudlow i s-a oferit poziţia şi acesta a acceptat, poziţia de consilier al preşedintelui pentru Afaceri Economice şi de director al Consiliului Naţional Economic. Vom lucra pentru a avea o tranziţie potrivită şi vom informa cu privire la durata perioadei în care Kudlow îşi va asuma acest rol”, a declarat Sarah Sanders.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Business Magazin a difuzat prima ediţie din „Punctul pe business“, o emisiune cu un format dinamic, de tip talk-show, care tratează teme de interes general pentru lumea businessului şi nu numai. Mai mulţi invitaţi reprezentativi sau relevanţi pentru tema în cauză răspund unei serii de întrebări, încercând să ajungă la o concluzie în ceea ce priveşte cauzele, desfăşurarea şi consecinţele unui eveniment.
Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, având deja experienţă în zona diplomaţiei internaţionale. A ajuns la Bruxelles în 2009, lucrând în cadrul Parlamentului European, iar în 2011 a obţinut prin concurs postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al Partidului Popular European (PPE). Trei ani mai târziu, el devenea consilier politic principal al aceleiaşi formaţiuni politice. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de cinci ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete; în 2017, el a fost numit raportor pe buget, coordonând realizarea proiectului de buget al Uniunii Europene pe anul 2018.
Invitat în cadrul emisiunii Punctul pe business, eurodeputatul a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. ”Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, a spus el.
Pe durata preşedinţiei române se vor întâmpla în Uniunea Europeană o serie de lucruri foarte importante, aminteşte el. ”În primul rând, la sfârşitul lunii mai vor avea loc alegerile europarlamentare. Asta înseamnă că în lunile aprilie şi mai europarlamentarii vor fi în campanie electorală, iar instituţiile Uniunii Europene vor lucra mai puţin, deci tocmai de aceea pregătirea preşedinţiei române este esenţială. Toată munca legislativă pe care vrem să o facem pe durata celor şase luni trebuie terminată în ianuarie sau februarie, pentru că după aceea nu vei mai avea cu cine să negociezi în Parlamentul European, iar Comisia Europeană se apropie de finalul mandatului. De facto vom avea doar trei luni, trei luni şi jumătate pentru munca legislativă. În luna iunie, Europa va începe să se reaşeze instituţional, politic; cine va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene? Cine va fi viitorul preşedinte al Parlamentului European? Care vor fi temele principale în următorii cinci ani? Dacă deţii preşedinţia, acolo poţi influenţa mersul lucrurilor“, povesteşte Mureşan.
30 martie 2019 este data la care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, iar acest moment cade la mijlocul preşedinţiei României. Întrebările fundamentale, notează Siegfried Mureşan, sunt următoarele: vom avea acorduri tranzitorii cu Marea Britanie? Cum va arăta relaţia dintre Uniune şi Marea Britanie? Ce impact va avea acel moment asupra economiei? ”Ceva se va întâmpla, vor exista efecte asupra economiei, asupra întreprinzătorilor, asupra producătorului de automobile de la Craiova care importă motoare diesel din Marea Britanie, spune eurodeputatul. Va trebui să fim pregătiţi să gestionăm toate aceste lucruri. În plus, toată dezbaterea legată de viitorul Uniunii Europene – care sunt temele pe care se vor concentra cele 27 de state rămase, de la ce domenii aşteptăm mai mult – va avea loc sub preşedinţia noastră“, remarcă el.
Eurodeputatul spune că România ar trebui să pună pe agenda europeană şi alte teme regionale, de interes pentru noi. ”Eu cred că trebuie să abordăm şi relaţia cu Republica Moldova; acum, preşedinţia bulgară discută mult despre statele din Balcanii de Vest şi cum le putem ajuta să devină parte a Uniunii Europene – este o idee pe care şi noi ar trebui să o preluăm“, notează Siegfried Mureşan. ”Trebuie însă să prezentăm toate aceste teme dintr-o perspectivă europeană, pentru că dacă încercăm să folosim preşedinţia doar pentru a ne rezolva noi mici probleme, atunci vom eşua. Trebuie să le prezentăm într-o formă relevantă pentru Europa şi prin care să putem câştiga încrederea regiunii europene – dacă Europa nu are încredere în tine, nu vei putea face nimic pe durata celor şase luni.“
Poate România să-şi sporească influenţa în cadrul Uniunii Europene în timpul perioadei ianuarie-iunie 2019 sau problemele din justiţie, remarcate de instituţiile externe, vor umbri acest moment? La cum merg lucrurile în acest moment, şansa ca MCV (mecanismul de cooperare şi verificare – n.red.) este zero, spune Mureşan. ”Iar dacă guvernul insistă cu acest plânset, că nu putem executa preşedinţia cu MCV-ul în vigoare, va pierde încrederea şi nu va reuşi nimic. Acesta va fi ridicat doar în momentul la care ne vom fi împlinit toate obiectivele şi la care progresul din justiţie va fi suficient şi ireversibil. Rapoartele recente spun că instituţiile statului îşi fac tot mai bine treaba, dar politicienii reprezintă în continuare un risc pentru justiţie, încercând să folosească instituţii ale statului după bunul plac. Preşedinţia este însă o oportunitate de a te pune pe harta Uniunii Europene, de a te pune ca ţară cu toată diversitatea geografică, regională sau culturală. Eu sper că guvernul va «deschide» România cu ocazia preşedinţiei.“
În ceea ce priveşte capacitatea actualilor membri ai cabinetului Dăncilă de a prezida întâlnirile ministeriale, Siegfried Mureşan evită să comenteze situaţia, spunând doar că nu crede că aceştia sunt pregătiţi pentru o astfel de sarcină. ”Nu le-aş face cinste dacă aş spune cât este de mare diferenţa între dânşii şi miniştri din alte state, care într-adevăr au dus Europa înainte de-a lungul ultimilor ani“, remarcă el. ”Va trebui să organizăm o serie de întâlniri ministeriale, iar guvernul vrea ca toate să aibă loc la Palatul Parlamentului. Eu cred că acestea trebuie organizate în provincie, şi cred asta din două motive: în primul rând, toată România trebuie pusă pe harta Uniunii, nu doar Casa Poporului. Dacă se merge în oraşe necunoscute, lumea va cunoaşte România cu tot specificul ei. În al doilea rând, putem aduce Europa aproape de oameni. Oamenii din oraşe vor afla mai multe despre Uniunea Europeană, iar informarea este cea mai puternică armă împotriva populismului. Şi unde e mai bine să faci o reuniune a miniştrilor din zona de IT? La Casa Poporului sau la Cluj, unde ai un sector IT vibrant?“
A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil în prezent cu preşedinţia bulgară, spune eurodeputatul. ”Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 miloane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene“, încheie Siegfried Mureşan.