Tag: comert

  • Românul care a decis să plece din ţară la 16 ani, după o vacanţă în Grecia. A început cu un post de chelner într-o cafenea, iar acum conduce o companie răspândită în trei ţări

    Ionuţ Eriksen a plecat din ţară pentru prima dată atunci când avea 16 ani. O vacanţă în însorita Grecie avea să schimbe totul şi avea să-l poarte în diferite colţuri de lume pe cel care este astăzi CEO şi Managing Director al Eurodent, un lanţ de clinici stomatologice originar din Norvegia, dar extins şi în Ungaria şi în Danemarca.

    „Am plecat la 16 ani (din ţară – n.red.) în Grecia, într-o vacanţă care a schimbat tot. Acolo am realizat că a venit momentul să încep o viaţă nouă fără să mă mai uit în urmă”, povesteşte chiar el. Şi-a continuat studiile, dar a şi lucrat ca ospătar într-o cafenea pentru a-şi asigura strictul necesar. După aceea, destinul a făcut să ajungă în Norvegia, după cum îşi aminteşte executivul român, unde şi-a continuat studiile universitare la Oslo.
    „După înscrierea la Facultatea de Finanţe din Oslo, am urmat ca un curs firesc un masterat londonez, iar la sfârşitul anului 2005 am preluat postul de controlor financiar la compania de curierat şi logistică DHL.” După doar câteva luni a preluat însă o nouă poziţie, tot în Norvegia, conform profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. „Următoarea provocare a fost responsabilitatea financiară pentru construirea firmei de telefonie mobilă Lebara.” După alţi doi ani, a schimbat din nou domeniul şi a dat telecomul pe media, mai exact s-a angajat în cadrul uneia dintre cele mai mari edituri scandinave, Aschehoug, fondată în 1872. Aici a preluat poziţia de manager al departamentului financiar, după cum spune chiar el. „Acesta a fost impulsul care m-a determinat să-mi deschid şi firmă proprie de consultanţă, ce poartă numele de Eriksen Consulting. Actualul proiect de suflet, Eurodent, a intrat în viaţa mea după cinci ani de editură (în 2012 – n.red.).” Îşi aminteşte că atunci când a acceptat poziţia actuală – de CEO şi MD –, compania avea două clinici, ajungând astăzi la şapte unităţi, amplasate în Oslo, Bergen, Alta şi Trondheim în Norvegia, precum şi în Copenhaga (Danemarca) şi Budapesta (Ungaria), cu un total de peste 100 de angajaţi.
    „La scurt timp după angajare au urmat astfel investiţii în domeniul construcţiilor, imobiliarelor şi recrutării de forţă de muncă.” În paralel cu poziţia în cadrul Eurodent, Ionuţ Eriksen este şi preşedinte al Camerei de Comerţ Norvegiano-Române. „Am un regim de viaţă foarte strict şi cu reguli bine definite şi nici nu aş putea altfel pentru că în orice business, de la un anumit nivel în sus, concurenţa este acerbă. Ca CEO pe liniile de business şi ca preşedinte al Camerei de Comerţ Norvegiano-Române, factorul decizional şi delegările sunt cele mai importante: cum, când, unde, de ce.”
    Astfel, programul executivului român începe în fiecare dimineaţă la ora 8:00 şi se termină uneori şi noaptea foarte târziu. „Motivaţia însă e mai importantă decât numărul de ore de muncă, mai ales atunci când dezvolţi un business şi vrei să rămâi în top, plus că eu cred foarte mult şi în puterea exemplului.” 
    Uitându-se în urmă, recunoaşte că nu a cochetat niciodată până acum cu ideea de a se întoarce în ţară. Şi totuşi, admite că preferă să nu zică niciodată „niciodată“. Mai mult, vine des acasă, deşi acasă e pentru el acum în trei ţări diferite.
    „Am urmat un parcurs ascendent şi în ceea ce priveşte proiectul de suflet ce uneşte România şi Norvegia, Camera de Comerţ Norvegiano-Română.” A început ca membru în board, apoi a ajuns vicepreşedinte şi acum preşedinte. „E ocazia mea de a promova România, aşa cum m-au învăţat anii de business: pragmatic şi eficient şi nu în ultimul rând cu încăpăţânarea unui originar născut aici care încă vede potenţialul ţării natale.” 
    Când vine vorba de standardul ridicat de viaţă, de curăţenie, de sistemul educaţional sau de transportul în comun, Norvegia este un exemplu înalt funcţional, crede Ionuţ Eriksen. Pe de altă parte, ce au în comun cele două ţări în acest moment este frumuseţea incredibilă a naturii.
    „Cu toate astea, nu am pierdut speranţa că se pot face lucruri şi în România, la standarde europene. Cu seriozitate maximă şi muncă foarte multă se poate ajunge în top. România încă are oameni incredibili, trebuie doar să le dăm o şansă să lucreze, un mediu sigur şi mai ales locul pe care îl merită, astfel încât să poată face lucrurile să meargă.” 
    Dacă ar fi să aleagă trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România ar începe cu faptul că locuitorii sunt încă deficitari la capitolul punctualitate. Totodată, este nevoie de infrastructură dar şi de digitalizarea masivă a tuturor entităţilor de stat, a serviciilor publice, indiferent cum se numesc în România: de la birouri de taxe şi impozite la evidenţa populaţiei, sistemul de pensii, înregistrările oricărui tip de firmă.
    De altfel, cel mai puţin dor din România îi este de birocraţia excesivă, ce duce la o ineficienţă maximă. Tot pe aceeaşi listă aminteşte infrastructura subdezvoltată. La polul opus, cel mai dor îi e de mama sa şi de câteva dintre felurile de mâncare gătite de ea.
    În ceea ce priveşte o comparaţie între cele două ţări la nivel culinar, Ionuţ Eriksen începe cu cafeaua. „Ador cappuccino, care este asemănător la gust şi aromă în România şi în Norvegia. Despre scena culinară însă, aş dori să specific un detaliu care vorbeşte de la sine: Norvegia are cinci medaliaţi cu aur, trei medaliaţi cu argint şi trei medaliaţi cu bronz la Bocuse d’Or (una dintre cele mai importante competiţii culinare din lume – n.red.).” După Franţa – ţara unde are loc an de an acest concurs – Norvegia deţine locul 2 ca număr de medalii, adaugă el.
    Deşi Norvegia îi oferă varietate şi preparate culinare pe gustul său, mâncarea pregătită de mama sa rămâne pe lista lucrurilor de care îi e dor când vine vorba de România. Un motiv în plus să revină mai des. „În acest moment, datorită Camerei de Comerţ Norvegiano-Române, care a funcţionat ca un catalizator pentru relaţiile de afaceri dintre cele două ţări, s-au intensificat şi proiectele de cooperare ale companiilor române şi norvegiene. Într-un fel, consider că deja m-am întors şi sper ca munca depusă în cadrul Camerei să facă diferenţa”, conchide el.

  • Organizaţia Mondială a Comerţului: Deşi IMM-urile sunt majoritare ca număr la nivel global, participarea lor în comerţul internaţional şi în lanţurile valorice rămâne relativ mică

    Numărul întreprinderilor mici şi mijlociii este în creştere de la an, depăşind de mult ca pondere în mediul de afaceri la nivel global numărul companiilor mari, însă acestea reprezintă încă un segment mic din comerţul internaţional, apreciază doi analişti ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului într-un raport din 2019.

    „Deşi IMM-urile reprezintă vasta majoritate a firmelor la nivel global, participarea lor în activitatea economică şi în piaţa muncii rămâne relativ mică în raport cu prezenţa acestora”, scrie în raportul Organizaţiei Mondiale a Comerţului semnat de analiştii Emmanuelle Ganne şi Kathryn Lundquist.

    Ei cred că în contextul extinderii digitalizării şi a economiei digitale, IMM-urile ar putea profita de ocazie şi ar putea deveni din ce în ce mai importante în lanţul valoric global.

    „Avântul economiei digitale ar putea totuşi să deschidă o suită de oportunităţi pentru firmele mici pentru a ajunge să joace un rol din ce în ce mai activ în lanţul valoric global. (…) Studiile arată că IMM-urile conectate din punct de vedere digital din ţările în curs de dezvoltare tind să arate un impact mai mare şi să joace un rol mai important decât cele care nu sunt conectate din punct de vedere digital”, arată raportul.

    Spre exemplu, când un IMM din producţie are un website, acesta îi facilitează participarea la lanţul valoric global şi la comerţul internaţional. Astfel de IMM-uri sunt mai înclinate să utilizeze importuri pentru producţie pentru ca mai apoi să exporte ce produc.

    Mai mult, tehnologia se dovedeşte a fi chiar mai importantă pentru firmele mici decât pentru cele mari chiar dacă participă sau nu în lanţurile comerciale internaţionale.

    Cu toate acestea, IMM-urile încă se confruntă cu o serie de provocări pentru a-şi putea facilita intrarea în lanţurile valorice globale, însă digitalizarea şi instrumentele digitale ar putea aduce noi oportunităţi, cu riscuri mai mic decât până acum.

     

  • 21.500 de metri pătraţi pentru online

    Fondat în 1991 sub numele Mistral, grupul LPP, din care fac parte brandurile de retail Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay, a intrat pe piaţa locală în urmă cu 12 ani, în 2007.

    În 2018, filiala locală a companiei a încheiat anul cu vânzări de 275,9 milioane de lei, la nivel de grup înregistrând un total de aproximativ 8,05 mld. zloţi (1 zlot = 1 leu).

    „Astăzi, la mai bine de cinci ani de la preluarea conducerii companiei, împreună cu echipa pe care o conduc am reuşit să aducem pe piaţă şi celelalte trei branduri din portofoliul LPP şi să ajungem la un număr de 51 de magazine şi peste 750 de angajaţi, precum şi o cifră de afaceri de 276 milioane de lei la finalul anului 2018”, descrie Alina Bistreanu, country manager al LPP România, rezultatele recente ale companiei pe care o conduce. Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei în martie 2014, când grupul LPP comercializa în România două branduri (Reserved şi Cropp) şi deţinea cinci magazine proprii, colaborând de asemenea în sistem de franciză. Absolventă de studii economice, ea şi-a început cariera la vârsta de 19 ani, încă din primul an de facultate. Din 2008 şi până în prezent a ocupat mai multe poziţii de management în cadrul unor companii din domeniul modei, avansând gradual până la poziţia deţinută astăzi.

    Pe plan internaţional, LPP are o echipă de peste 25.000 de angajaţi. La nivel mondial compania prezentă în 24 de ţări deţine peste 1.700 de magazine, iar în plan local are un număr de 51 de unităţi, fiecare dintre cele cinci branduri fiind operat şi în online.

    În prezent, la nivel de grup, Reserved – brandul-fanion al companiei – acoperă aproape 45% din vânzări, urmat de Cropp, cu un procent de 14%, House (11%), Mohito (10%), Sinsay (10%) şi vânzările din online, cu un procent de 9%. Compania deţine un total de 120.800 de metri pătraţi de spaţii logistice destinate comerţului online în patru ţări: Gdansk, Polonia (20.000 mp), Cracovia, Polonia (46.000 mp), Moscova, Rusia (8.300 mp), Bucureşti (21.500 mp) şi Bratislava, Slovacia (25.000 mp). În Europa, grupul LPP are sedii administrative în Gdansk, Cracovia şi Varşovia, iar în Asia, în Bangladesh şi Shanghai.

    Anul trecut, în România aproximativ 1,5 milioane de clienţi au achiziţionat produse comercializate sub brandurile LPP, bonul mediu ridicându-se le aproximativ 190 lei. „Preţul diferă în funcţie de brand şi categoria de produs şi poate porni de la câţiva lei până la câteva sute de lei”, explică Alina Bistreanu, country manager al LPP România.

    La finalul primului semestru al anului, LPP România se poziţiona în top 5 al ţărilor cu cea mai bună performanţă din întreg grupul LPP, cu o cotă de aproximativ 4% din totalul cifrei de afaceri a grupului. Brandurile LPP sunt prezente în 13 oraşe din România – Bucureşti, Braşov, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare şi Timişoara. „Iar începând cu 2015, anul de lansare a magazinelor noastre online, produsele brandurilor noastre pot fi livrate pe întreg teritoriul României”, adaugă Bistreanu. „Targetul nostru este să ajungem cât mai aproape de consumatorii noştri, de aceea suntem interesaţi să extindem lanţul nostru de magazine către toate regiunile din România, inclusiv în oraşele de dimensiuni medii şi mici”, adaugă ea. Din punctul de vedere al vânzărilor, magazinele din Bucureşti şi Cluj sunt cele mai performante.

    Investiţia necesară deschiderii unui magazin fizic este determinată de mai mulţi factori, explică Bistreanu, aşa cum ar fi brandul, suprafaţa magazinului sau tipul de magazin. Costul pe metrul pătrat, exceptând valoarea stocului, poate ajunge şi la peste 1.000 de euro.

    Reprezentanţii companiei spun că ideea de a deschide în România un depozit destinat magazinelor online le-a venit în 2017. După vizite în nouă centre de logistică şi discuţii cu patru firme de curierat locale, patru brokeri imobiliari şi patru dezvoltatori, au încheiat parteneriate cu companiile Colliers International (brokeraj), WDP Developer, compania care a asigurat construirea unităţii logistice, Fan Curier (livrare), Kabar (infrastructură) şi Quehenberger logistics (partener de logistică). Noua unitate din Ştefăneştii de Jos a devenit operaţională la sfârşitul lunii iulie; la o lună de la inaugurare, vânzările în online au crescut cu 123%, iar în luna septembrie acestea au înregistrat o creştere de 100%. La sfârşitul lunii trecute, stocul din noua unitate logistică număra 400.000 de unităţi.

    În momentul de faţă în depozitul din apropierea Capitalei lucrează 137 de persoane, dar pe viitor, în perioada de maximă activitate, unitatea va funcţiona cu circa 300 de angajaţi. Peste scurt timp, aceasta va aproviziona şi magazinele fizice din România, urmând ca în viitor să se acopere livrările şi pentru Bulgaria şi Serbia, state în care compania plănuieşte să se extindă în online.

    Reprezentanţii LPP spun că pentru o activitate optimă a logisticii comerţului online este nevoie de doi factori: un plan bun de producţie – care poate fi atins prin alegerea resursei umane adecvate, o cantitate suficientă de echipamente, o capacitate tehnică la nivel maxim şi consumabile suficiente – şi un dialog deschis cu clienţii – de pildă, înştiinţarea acestora în prealabil că ar putea exista întârzieri în livrarea coletelor lor.

    Decizia clienţilor de a cumpăra prin canale online este influenţată, spun reprezentanţii LPP, de următorii factori: preţuri atractive, costuri mici de livrare, experienţe pozitive, timp scurt de livrare, promoţii şi oferte speciale, un sistem simplu de comandă şi metode variate de livrare. Aceştia se aşteaptă ca la sfârşitul acestui an vânzările din online să crească cu 60% faţă de anul precedent, până la 1 miliard de lei.

    Impulsionaţi de creşterile din mediul online, reprezentanţii LPP plănuiesc ca în perioada următoare să deschidă platforme de e-commerce în toate statele din Uniunea Europeană, în prezent compania fiind prezentă în online pe 12 pieţe; până la sfârşitul acestui an, urmează extinderea în online în alte 14 ţări.

    Pe zona de e-commerce, clienţii din Bucureşti aduc în jur de 30% din vânzările totale. „Aşteptările sunt ca anul acesta să se atingă 30 de milioane de unităţi vândute la nivel de grup”, explică Sylwester Dmytriwski, e-commerce fulfillment general manager în cadrul grupului LPP. „Dacă vorbim de comenzile din România comparativ cu ce vindem în celelalte pieţe, piaţa locală ar acoperi cam 10% – 3 milioane de unităţi. La nivel global, ne place să spunem că ne situăm în rândul celor mai mari jucători, adică Inditex şi H&M. Dar ne comparăm de asemenea şi cu Zalando sau Asos. În ceea ce priveşte comerţul online ne apropiem de acestea din urmă, dar ne focusăm totodată şi pe magazine fizice. Dacă vorbim de venituri, ne apropiem de aceşti jucători.”

    Cea mai mare provocare cu care grupul s-a confruntat pe piaţa locală este aceeaşi pe care au întâmpinat-o şi în Polonia: lipsa forţei de muncă. „Acesta este de altfel un motiv pentru care intenţionăm să automatizăm centrele logistice, atât aici, cât şi în alte state. Devine problematic în momentul în care trebuie să aduci angajaţi de la peste 50 de kilometri distanţă. Când ai nevoie de câteva sute de oameni într-un loc e greu să-i aduci de la o asemenea distanţă. Aşa că, dacă vrei să menţii o echipă stabilă, trebuie să automatizezi”, subliniază managerul de e-commerce al LPP.

    „În Polonia, afacerile merg destul de bine, mai ales pe zona de distribuţie: în 99% din cazuri, cei care comandă azi până la orele 18:00 vor avea produsele mâine. În cazul României, livrarea se face în două zile lucrătoare, însă pentru Bucureşti, ţinta noastră este livrarea produselor în ziua următoare”, spune Sylwester Dmytriwski, explicând beneficiile aduse de noua unitate de la Ştefăneştii de Jos.

    Ca grup, ţinta este ca 20% din vânzări să vină prin canale online până în 2021, de aici şi investiţiile în infrastructură. „România este un bun exemplu, pentru că aici am atins deja ţinta de 20% prin online”, subliniază Piotr Dopierala, director de logistică al grupului LPP. „De ce începem implementarea acestei strategii în România? Pentru că aici avem o foarte bună organizare, un business stabil, creştem atât ca număr de magazine fizice, cât şi din punctul de vedere al vânzărilor online.” Prin urmare, spune el, investiţia în noul centru logistic a fost justificată.

    „Suntem conştienţi că e o piaţă dificilă, vedem toate falimentele, dar avem o strategie bună pentru a continua pe plan local. Suntem încrezători şi că avem produse de calitate – sunt peste 750 de oameni care lucrează la colecţii. Este important că putem să urmăm tendinţele pieţei, să oferim clienţilor ceea ce aşteaptă de la noi. În al doilea rând, putem să oferim servicii de calitate clienţilor noştri; pentru multe companii, aceasta e o parte dificilă, încearcă încă să supravieţuiască cu modelele vechi de business şi le este dificil să se adapteze la noi situaţii din piaţă. Viteza şi flexibilitatea sunt două caracteristici pe care orice companie din acest domeniu trebuie să le aibă”, concluzionează Piotr Dopierala.

  • Primul magazin cu produse româneşti sub tutela Casei de Comerţ “Unirea” se deschide astăzi, 7 octombrie, la Sibiu

    Luni, 7 octombrie, se deschide primul magazin cu produse agroalimentare româneşti, în oraşul Sibiu, sub tutela Casei de Comerţ Agroalimentar “Unirea”, o companie cu capital integral de stat, potrivit informaţiilor de la Ministerul Agriculturii.  Acesta este primul punct de desfacere, urmând ca în cursul acestei luni să mai fie deschise încă şase, dar planurile reprezentanţilor companiei sunt să creeze o reţea de 60 de magazine.

    Adrian Izvoranu, preşedintele Casei de Comerţ Agroalimentar “Unirea” a anunţat recent că următoarele magazine vor fi deschise în oraşele Bucureşti, Piteşti, Slatina, Craiova şi Timişoara.

    Petre Daea, ministrul agriculturii, va participa la deschiderea magazinului, care se va numi “Brânzărie”. Acest va fi situat pe strada Turnului, numărul 19, lângă Piaţa Cibin.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România a avut în august cea mai mare creştere a comerţului din UE, în comparaţie cu august 2018

    România a înregistrat în august, în comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut, o creştere a comerţului de 7,4%, cea mai mare din UE, urmată de Malta (6,2%) şi Ungaria (5,9%)

    Scăderi ale comerţului au avut loc în Slovacia, cu 3% şi Luxemburg, cu 1,5%.

    Comerţul a crecut în UE28 cu 2,5% şi cu 2,1% în zona euro, în august, comparativ cu august 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • În primele opt luni comerţul cu amănuntul a crescut cu 7% faţă de anul trecut

    Conform INS, în luna august 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 2,3% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,4%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 6,7% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%.

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie brută, în luna august 2019, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 2,3% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,5%) şi la vânzările de produse nealimentare (+0,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Dimitriu, fostul şef al Camerei de Comerţ Bucureşti, a fost CONDAMNAT la închisoare

    Sorin Dimitriu, care a demisionat recent din funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare, într-un dosar ce viza fraude cu fonduri europene.

    „În baza art. 91 alin. 1 Noul Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani, care se calculează conform art. 92 Noul Cod penal”, se arată în minuta Curţii de Apel Bucureşti privind condamnarea lui Dimitriu.

    Decizia este definitivă.

    Instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, îl condamnase pe Dimitriu, la începutul lui 2019, la 4 ani şi o lună de închisoare cu executare.

    Sorin Dimitriu şi-a depus demisia din funcţia de conducere a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a informat, marţi, instituţia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • China şi SUA au avut discuţii constructive privind comerţul

    În cadrul întrevederii, cele două părţi au discutat detaliile unei întâlniri care va avea loc în luna octombrie, a mai informat presa chineză, fără a da mai multe detalii.

    Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că Administraţia de la Washington a făcut progrese impresionante în negocierile cu Administraţia de la Beijing, în contextul în care cele două puteri economice încearcă să încheie disputa comercială.

  • INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 7,1%

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 7,1% în primele şapte luni ale lui 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În primele şapte luni ale anului în curs (2019), volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,1%, fiecare, potrivit INS.

    În luna iulie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 8,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,7%. 

    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 8,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%.

    În iulie 2019, comparativ cu iunie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2019, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 8,7% datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,0%), vânzările de produse nealimentare (+6,2%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,7%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2019, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 0,7%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,6%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,8%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,2%.

    Comparativ cu luna iulie a a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie brută a înregistrat o creştere cu 8,3% în iulie 2019, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+9,6%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,9%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2019, comparativ cu luna iulie 2018 a înregistrat o creştere cu 7,9%, datorită creşterilor din comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,0%), vânzările de produse nealimentare (+8,7%) şi din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,7%).

    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul serie brută, în primele şapte luni ale lui 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+9,7%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Titanii se nasc în comerţul online: Ce este compania canadiană Shopify şi cum a reuşit să devină mai mare decât colosul eBay

    Tobi Lutke, CEO-ul Shopify, aplică în compania sa o regulă pe care Jeff Bezos a impus-o acum aproape două decenii în Amazon, adică le cere angajaţilor să nu urmărească în mod constant preţul acţiunilor companiei. Oricine este prins că face aceste lucru trebuie să cumpere gogoşi pentru toţi colegii.

    Aceasta este o gândire de tip startup inovator cu planuri gigant, care aplică experienţa acumulată de alţi titani ai investiţiilor în tehnologie, şi-anume că preţul acţiunilor contează doar pe termen lung şi foarte lung.

    Însă este cu atât mai dificil când compania ta a devenit deja un gigant. Acţiunile companiei canadiene Shopify, care s-a listat pe bursa din New York în mai 2015, au înregistrat un an spectaculos şi au crescut cu peste 150% de la începutul lui 2019 – ceea ce a transformat Shopify într-o companie mai valoroasă decât jucători cunoscuţi precum Twitter, Square şi Spotify, potrivit Financial Times.

    Capitalizarea de piaţă a Shopify a depăşit-o pe cea a colosului eBay anul acesta, încât acţiunile Shopify listare la New York se tranzacţionau marţi la ora 17.15 la 366 dolari, atingând o capitalizare totală de aproape 41 miliarde dolari, în timp ce gigantul eBay se tranzacţiona la 40 dolari per acţiune şi o capitalizare de aproape 34 miliarde dolari.

    „A trebuit să amintesc tuturor prin Slack (n.red: o aplicaţie de mesagerie pentru companii şi angajaţii lor), că preţul acţiunilor noastre se bazează pe cerere şi ofertă, şi că asta ar trebui să se întâmple pe Wall Street”, spune Tobi Lutke, şeful Shopify.

    Investitorii au dat năvală pe acţiunile Shopify deoarece compania de comerţ online se evidenţiază drept un competitor vrednic să atace poziţia dominantă a retailerului Amazon.

    În timp ce mulţi retaileri, atât tradiţionali cât şi online, au încercat să intre în competiţie cu magazinul „cu de toate” al Amazon – aşa cum a vrut Bezos să îl numească încă de la începutul anilor 2000 – Shopify chiar arată că are succes prin înarmarea comercianţilor individuali cu aceleaşi tehnologii şi capacităţi ca şi Amazon, dar oferindu-le mai mult control.

    Orice retailer poate folosi instrumentele Shopify pentru a construi un website, pentru a-şi lista produsele şi pentru a gestiona plăţi – toul sub domeniul şi brandul Shopify. Majoritatea clienţilor care au cheltuit în total peste 40 de miliarde de dolari la peste 800.000 de comercianţi de pe platformele Shopify anul trecut, habar nu aveau că ei tranzacţionau de fapt prin intermediul companiei canadiene.

    „Nu scria nicăieri Shopify. Am construit un brand în spatele altor branduri”, spune Lutke, care a început proiectul Shopify în 2004 ca hobby, în timp ce deţinea un magazin online de plăci pentru snowboarding.

    Absenţa Shopify din Silicon Valley nu este o coincidenţă. Tobi Lutke, originar din Germania, a rezistat atracţiei polului mondial de tehnologie şi susţine că lupta acerbă pentru personal din Silicon Valley şi valoarea ridicată a proprietăţilor reprezintă „unul dintre cele mai clare exemple de gândire de turmă”.

    Însă Lutke nu evită şi stilul ambiţios caracteristic Silicon Valley. Potrivit FT, compania a început un plan de tranziţie dinspre internet către lumea reală printr-o reţea de centre de suport şi ajutor, oferindu-se să pună la dispoziţia comercianţilor de pe platformă atât depozite cât şi o reţea logistică – oglindind un model de business aplicat şi de Amazon.

    Reţeaua logistică este o problemă pe care Lutke vrea să o rezolve de mai mulţi ani. Businessurile mici – care reprezintă majoritatea vânzătorilor de pe platformă – consideră că este extrem de dificil să ţină pasul cu businessul de livrare care este scump, precum şi cu inventarul în sine, în special în contextul în care Amazon oferă livrare într-o zi sau două.

    Lutke consideră că ei trebuie să pună aceste capcităţi logistice şi la îndemâna businessurilor mici.

    „Dacă nu facem asta, toate beneficiile platformei sunt obţinute doar de jucătorii mari”, spune Lutke.

    Numărul vânzătorilor de pe platformele Shopify a crescut spectaculor în ultimii ani, de la sub 200.000 în 2014, şi până la 800.000 în 2018.