BusinessMagazin

Tag: comenzi

  • Aplicaţia Clever Taxi comandă taxiurile pentru Aeroportul Otopeni

    Pasagerii care vor să comande un taxi în zona sosiri din cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coandă din Bucureşti vor putea folosi sistemul Clever Taxi, aplicaţie deţinută de Clever Tech şi sprijinită de Orange.

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti în colaborare cu Clever Tech  pune la dispoziţia pasagerilor două chioşcuri cu afişaj digital touch screen ce folosesc sistemul Clever Taxi. Cu ajutorul acestora, călătorii vor putea comanda un taxi şi vor fi preluaţi de acesta din zona sosiri, taxiurile comandate având acces în această zonă. Chioşcurile cu afişaj digital permit comandarea unui taxi în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi tipărirea unui bon cu detaliile privind compania de taxi comandată, numărul de indicativ al maşinii, intervalul de timp estimat până la sosirea taxiului, numărul de telefon al dispeceratului şi adresa de e-mail pentru sugestii şi sesizări.

    Comenzile transmise prin sistemul Clever Taxi vor fi preluate cu prioritate de şoferii taximetrişti din Bucureşti afiliaţi celor 12 companii de taximetrie care participă în program, susţine compania. De la lansarea din octombrie a aplicaţiei mobile Clever Taxi au fost preluate şi confirmate peste un milion de comenzi de taxi.

     

  • Scăderea vânzărilor Apple, un pericol pentru o reţea de furnizori

     Furnizorul de cipuri Cirrus Logic, care livrează Apple 91% din producţia sa, a anunţat în această săptămână o creştere a stocurilor care sugerează scăderea vânzărilor de iPhone-uri şi a anticipat venituri sub aşteptările analiştilor, pentru primul trimestru, transmite Bloomberg.

    Hon Hai Precision Industry, principalul furnizor al Apple, a raportat în această lună cel mai amplu declin al veniturilor din ultimii 13 ani, ceea ce sugerează vânzări mai mici de smartphone-uri, tablete şi computere.

    Creşterea veniturilor Apple la 156,5 miliarde de dolari în 2012, de la 24,6 miliarde de dolari în 2007, când a debutat iPhone, susţine un ecosistem de cel puţin 247 de furnizori la nivel mondial. Aceştia au atras din partea Apple comenzi de 30,1 miliarde de dolari, în ultimul trimestru pentru care au fost raportate date, potrivit Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea bancherului care face bani din prăjituri home-made

    De la opt seara până la 1 noaptea reuşeşte să facă 36 de brioşe pe care le vinde la 10 lei bucata, în condiţiile în care „în cofetăriile specializate preţurile se plasează între 12 şi 15 lei”. Sunt săptămâni în care coace dulciuri zilnic, dar şi perioade mai puţin încărcate. În lunile cu sărbători – Crăciun, Paşte, sau luna martie – încasările lunare pot ajunge la 2.000 de euro, însă marja de profit e mică, „pentru că vreau să fac cunoscut brandul”.

    „Îmi plac foarte mult dulciurile şi în copilărie nu-mi plăceau prăjiturile din cofetării”, spune Dana Toma, care a venit la interviu direct de la examenul de cofetari patiseri pe care l-a urmat pentru a avea „patalamaua” necesară întemeierii unei firme. De doi ani a început să facă „mai mult decât ca amuzament” cupcakes, biscuiţi, macarons şi torturi, iar de un an şi jumătate a început să le vândă firmelor care le trimit clienţilor sau chiar celor care vor dulciuri altfel decât pot găsi pe piaţă. Adică din ingrediente naturale, fără aditivi, fără gelatină şi personalizate. Are deja un nume pentru brandul pe care vrea să-l dezvolte „Dulce by Dana Toma” şi visează să facă, la un moment dat, un butic cu dulciurile sale. Butic şi nu o afacere de „linie”, punctează ea, povestind că la un moment dat un investitor i-a propus să o finanţeze, cu zeci de mii de euro, având ca ţintă să dezvolte, în câţiva ani, o reţea de cofetării. „Dar eu nu asta îmi doresc.”

    Visul ei este să aibă un laborator propriu, iar pentru utilarea cu echipamente profesionale bugetul ajunge la aproape 10.000 de euro. „Mi-a plăcut dintotdeauna să fac prăjituri, în casă la noi se găteşte mereu”, povesteşte ea despre înclinaţia pe care o are pentru prepararea dulciurilor. O dovadă în plus este chiar faptul că Dana Toma a participat la sezonul anterior al MasterChef, unde a trecut de două preselecţii. A primit şorţul, adică a trecut de primul filtru al selecţiei, cu un piept de pui în crustă de nucă, cu sos de ardei copt şi mentă, cu garnitură de ciuperci cu smântână şi mirodenii.

     

  • Cine sunt românii care fac haine pentru Zara, H&M şi C&A

    FIE CĂ MERGI LA LAS VEGAS, ÎN TOKIO, la Paris sau Bucureşti, nu trebuie să cauţi mult ca să găseşti bluze, rochii şi pantofi pe a căror etichetă să apară „made in Romania„. Unele sunt desenate în comuna Păuleşti, judeţul Prahova, altele sunt croite şi cusute la Caracal sau la Focşani. Există însă şi haine care sunt realizate 100% în România, de la desen la croială şi cusătură. Singurul care nu este „made in Romania” este brandul.

    O mână de designeri din Păuleşti, judeţul Prahova, o comună aflată la zece kilometri de Ploieşti, creionează modele de rochii şi bluze H&M care, după ce sunt aprobate de achizitorii gigantului suedez, prind contur şi apoi ajung pe umeraşele magazinelor. „O dată la două-trei luni realizăm o colecţie pentru H&M, mergem şi o prezentăm în Suedia, iar achizitorii lor aleg anumite modele. Acestea devin comenzi pentru noi„, spune Gabriela Gherghina, head-designer pentru compania Ottorose Rom. Numele Ottorose Rom a apărut pentru prima dată în prim-plan în urmă cu câteva zile, când retailerul H&M a făcut publică lista furnizorilor locali. Pe această listă apăreau nouă furnizori şi 20 de fabrici în care gigantul suedez realiza haine, iar cel mai des întâlnit pe această listă este numele Ottorose Rom, care lucrează atât în fabrica proprie, cât şi în alte cinci unităţi de producţie pe care le subcontractează. Pentru că nu face faţă comenzilor în micuţa fabrică proprie, care numără în total 25 de angajaţi.

    Numele fabricilor locale cu care lucrează retailerii internaţionali a fost, mult timp, unul dintre cele mai bine păstrate secrete. Deşi pe etichetele fustelor, bluzelor sau rochiilor Zara, H&M sau C&A apare „made in Romania„, nu apare însă nicio adresă. H&M a fost primul care a „desecretizat„ lista ce cuprinde 20 de fabrici româneşti, cu afaceri de circa 100 de milioane de euro şi cu un total de 7.000 de angajaţi. Datele dezvăluie faptul că România este, alături de Bulgaria şi Turcia, unul dintre principalii furnizori la nivel european. Cei mai mulţi sunt însă din Asia, din state precum China sau Bangladesh, unde toţi retailerii au ales să producă pentru costurile mai mici cu forţa de muncă.

    Producătorii şi retailerii refuză să dea date oficiale despre preţul articolelor, însă, potrivit informaţiilor Business Magazin furnizate de jucătorii din piaţă, preţul poate ajunge în magazine chiar de zece ori mai mare decât cel cu care un produs pleacă pe poarta fabricii. „În România sunt confecţionate multe din hainele comercializate de H&M. Vorbim, de exemplu, despre costume, jachete sau blazere”, spun reprezentanţii gigantului suedez. Ei precizează că România este recunoscută pentru expertiza pe care o are în ceea ce priveşte realizarea produselor, motiv pentru care compania a dezvoltat parteneriate cu producători locali cu mult înainte de intrarea sa pe piaţa locală acum doi ani. „Colaborarea cu furnizorii din România are o tradiţie de peste 20 de ani.„ Potrivit datelor făcute publice de compania suedeză, cele mai multe fabrici sunt amplasate în zona Moldovei, însă există şi câteva excepţii, printre care se numără şi Ottorose Rom.

    ABSOLVENTĂ A FACULTĂŢII DE ARTE DECORATIVE ŞI DESIGN DIN BUCUREŞTI, Gabriela Gherghina spune că biroul de design Ottorose Rom de la Păuleşti s-a axat pe realizarea unor produse mai speciale, „de aceea primim pentru fiecare model comenzi de 20.000 până la 150.000 de bucăţi”. România este prin tradiţie o piaţă de lohn, în care marii retaileri internaţionali – fie companii mass-market (H&M, Zara sau C&A), fie de lux (Gucci, Dolce & Gabbana) – realizează hainele care apoi ajung în magazinele din toate colţurile lumii. Modelul de business în acest caz presupune că fabrica primeşte de la retailer modelul şi doar îl execută – croieşte după un tipar deja existent şi apoi coase. În cazul Ottorose însă, procesul se schimbă şi hainele practic iau naştere la Păuleşti.

  • Băsescu: Sunt optimist privind economia României. Sunt semne bune în industrie şi exporturi

     “Uitaţi, chiar dacă deranjez pe cineva, pot să vă spun că România este stabilizată macroeconomic şi că veniturile pe primele trei luni s-au făcut la nivelul prognozat. Deci, din acest punct de vedere, nu înţeleg de ce e agitaţie pe piaţă. Mai mult decât atât, semnele sunt bune. Sunt comenzi pentru industrie cu 10% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut.

    Exportul, avem deocamdată datele din luna ianuarie, este plus 6% faţă de exporturile din ianuarie 2012 şi, lucru extrem de important, avem o creştere foarte puternică, în ianuarie şi februarie, la exporturile în afara spaţiului comunitar, ceea ce arată că firmele, oamenii de afaceri şi-au reorientat apetitul de a vinde la export, uitându-se cu atenţie şi la pieţe tradiţionale”, a afirmat Băsescu, la Digi 24.

    El a arătat că şi stabilitatea politică datorată acordului său de coabitare cu premierul Victor Ponta contribuie la optimismul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple a redus la jumătate comenzile de ecrane iPhone 5 pentru primele trei luni ale anului

    Compania a redus comenzile şi pentru alte componente, au declarat surse apropiate situaţiei, pentru Wall Street Journal.

    Apple a notificat în decembrie furnizorii în privinţa modificărilor.

    Măsura indică vânzări ale iPhone 5 mai slabe decât se anticipa, precum şi declinul cererii. De asemenea, decizia vine în contextul unei concurenţe mai puternice din partea rivalului Samsung şi a altor producători de smartphone-uri bazate pe sistemul de operare Android.

    Chiar dacă Apple a dat tonul pe piaţa smartphone-urilor de la lansarea primului iPhone, în 2007, Samsung, cu o ofertă mai variată, a reuşit să depăşească grupul american în funcţie de cota de piaţă. De asemenea, cererea pentru modele ieftine produse de companii chineze, precum Huawei, este în urcare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Craiova produce zilnic 500 de maşini Ford B-Max

    “Străinii au cumpărat deja maşina fără să o vadă în showroomuri. Ei au văzut B-Max doar la saloanele auto şi au citit despre acest model în ziare. Sunt mii de comenzi în Europa înainte ca noi să introducem maşinile în showroomuri. Abia acum se duc maşinile la dealerii din Vest. Abia acum încep lansările în fiecare ţară. În urmă cu câteva săptămâni la centrul de la Köln erau totalizate cam 3.000 de cereri – comenzi ferme – pentru B-Max, iar acum sunt mult mai multe”, spune Zoltan Brassai.

    Maşina a obţinut cinci stele la testul de siguranţă efectuat de Euro NCAP. La fabrica din Craiova se produce în prezent şi motorul de 1 litru EcoBoost, disponibil în două variante, de 100 şi 120 de cai putere.

  • Comenzile de tichete prin online şi aplicaţii au crecut cu 50%

    50% din companii utilizează aplicaţiile de comandă şi gestiune a tichetelor oferite de Edenred. În primul semestru din 2012, procentul de companii-client Edenred care comandă tichetele pentru salariaţi prin intermediul aplicaţiilor IT şi online oferite de emitent a crescut la 50%, faţă de 45% în 2011.
    Companiile-client Edenred pot alege dintre 3 tipuri de aplicaţii de comandă: platforma de gestiune Edenred Online, software dedicat sau soluţii informatice integrate cu diverse programe de Payroll & HR.
    Aproape 50% dintre companii preferă încă să comande tichetele pentru salariaţi prin metode tradiţionale, transmiţând prin fax comenzile.
    În general, cu cât companiile au mai mulţi angajaţi, cu atât recurg la aplicaţii de comandă mai sofisticate, care le uşurează munca de administrare a beneficiilor pentru salariaţi. Astfel, 75% din companiile cu peste 250 de salariaţi utilizează aplicaţii informatice (software si platforma online), procentul scăzând la 44% pentru companiile cu mai puţin de 10 angajaţi.

    Geografic, nu există diferente majore între obiceiurile de comandă ale companiilor, însă în unele judeţe există preferinţe clare pentru gestionarea informatizată a beneficiilor. Se observă o pondere mai mare a comenzilor informatizate în judeţele Ilfov (64%), Bucureşti (60%), Timiş şi Satu Mare (56%), faţă de media de 50% la nivelul ţării.

    Se remarcă o orientare crescută către comenzi online în judeţele Gorj (31%), Olt (30%), Mehedinţi (29%), Călăraşi (26%), Argeş, Neamţ şi Teleorman (23-24%), faţă de media naţională de 18%.

    «Aplicaţiile informatice de comanda permit companiilor o economie de timp considerabilă în calcularea necesarului de tichete, în distribuirea ulterioară a tichetelor către salariaţi şi în administrarea bugetelor şi costurilor cu personalul, sarcini consumatoare de timp pentru departamentele de resurse umane», a declarat Iulian Alexe, director de marketing al Edenred.
    Aplicaţiile de comandă sunt dezvoltate şi puse la dispozitia clienţilor gratuit de către Edenred.

    Prin aplicaţiile informatice şi online se pot comanda şi gestiona toate tipurile de tichete pe care compania le emite în România: tichete de masă Ticket Restaurant, tichete cadou Ticket Cadou, tichete de vacanţă Ticket Vacanta, tichete de creşă Ticket Cresa, tichete medicale Ticket Medica şi tichete sociale Ticket Asist.

  • Dacă vreţi mâncare ca la mama acasă

    Ca atare, mai nou au apărut, cel puţin în Statele Unite, servicii care se adresează celor cu asemenea nostalgii, dar lipsiţi de priceperea sau timpul necesar preparării mâncărurilor dorite. Există, de exemplu, site-uri ca Gobble.com, ce serveşte drept intermediar între clienţii care caută o anumită specialitate şi bucătari ce ştiu s-o prepare, aceştia din urmă înscriindu-se pe site cu preparatele pe care le gătesc. Bucătarii înscrişi pe Gobble.com fac de serviciu cu rândul şi mulţi dintre ei nu sunt absolvenţi de şcoli specializate.

    Pe lângă Gobble.com, o şcoală de gătit mâncare indiană din Chicago livrează preparate cu specific indian clienţilor, care preferă să le comande de la această firmă decât de la restaurant. Modelul de business cu preparate “ca la mama acasă” datează însă de prin anii douăzeci ai secolului trecut, când a apărut pentru a satisface cererea emigranţilor evrei din Germania şi Europa de Est.

  • Surpriza din sticla de vin (VIDEO)

    O mică firmă americană numită Rewinery preia comenzile prin intermediul unei aplicaţii pentru iPhone, prin Facebook ori telefonic şi în cel mult o oră aduce vinul solicitat.

    Clienţii nu ştiu niciodată ce marcă de vin primesc, deoarece Rewinery pune pe sticle propriile sale etichete create de diverşi artişti, iar vinul îl cumpără de la mici producători, pe baza sfaturilor unei echipe de experţi în domeniu, preferând să-şi lase clienţii să-l savureze fără a-i zăpăci cu descrieri savante.