Tag: Cipru

  • Coface: Islanda, singura surpriză plăcută într-un peisaj economic european tot mai întunecat

    În plus, datoria externă a ţării, deşi rămâne ridicată, s-a îmbunătăţit considerabil (de la 564% din PIB anului 2008 la 250% din PIB actual). Sectorul bancar a fost de asemenea, curăţat de active toxice. Ca urmare, Coface a pus sub supraveghere pozitivă calificativul de risc A4 acordat Islandei, după ce o depunctase în martie 2009.

    În afară de Islanda însă, peisajul economic în Europa şi SUA s-a înrăutăţit, constată Coface, care a pus sub supraveghere negativă opt ţări dezvoltate, iar evaluarea riscului de ţară pentru Grecia şi Cipru a scăzut cu un nivel, la C, respectiv la B.

    Criza de încredere, ilustrată de volatilitatea pieţelor financiare, a început să se răspândească în economia reală, apreciază analiştii Coface. Suişurile şi coborâşurile crizei din zona euro şi impasul politicii economice din SUA împiedică în prezent conturarea unui scenariu previzibil, iar aceste incertitudini ar putea duce la o deteriorare a consumului şi a investiţiilor. Neîncrederea faţă de bănci din cauza expunerii lor la riscul suveran ar putea afecta accesul la credite pentru companiile europene.

    În prima jumătate a anului 2011, nivelul creditării în Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda s-a contractat, iar acum, un risc major este reprezentat de posibilitatea de scumpire şi rărire a creditelor din nucleul UE. În acest context, plăţile restante înregistrate de către Coface indică din nou o tendinţă ascendentă, în special în economiile din zona euro periferică. Coface estimează pentru 2011 o creştere economică moderată faţă de estimările iniţiale de 1,6% în zona euro.

    În acest context, activitatea companiilor va suferi un declin, chiar dacă cererea din ţările emergente, care va creşte cu 5,8% în 2011, mai poate încă fi luată în considerare. În ciuda faptului că este în declin net în comparaţie cu 2010, comerţul global va continua să înregistreze rate pozitive ale creşterii.

    “Modificările negative ale evaluărilor riscului de ţară confirmă faptul că am trecut de faza de îmbunătăţire globală a comportamentului de plată al companiilor, observat din a doua jumătate a anului 2009. Are loc o scădere a încrederii actorilor implicaţi în economia reală, cu impact asupra activităţii”, comentează Yves Zlotowski, economistul-şef al Coface.

    Absenţa unui consens între actorii politici cu privire la soluţiile care ar trebui luate pentru a face faţă crizei datoriilor suverane sau creşterii slabe din America este unul dintre elementele care alimentează această criză de neîncredere, iar cea mai mare provocare pentru construcţia europeană este stabilirea unor măsuri pentru a împiedica răspândirea crizei datoriilor din Grecia în alte economii din zona euro. “Acest lucru va fi elementul cheie care va asigura că încetinirea nu se transformă într-o recesiune”, apreciază Zlotowski.

  • Reportaj: Acasa la Afrodita

    “Cipru este un fel de Republica Moldova a Greciei”, ma avertiza
    un prieten inainte de plecare. Dupa o vizita in Republica Moldova
    si una in Cipru, tin sa il contrazic. Acasa la Afrodita e cald si
    bine chiar si in luna martie. Mai mult, obiectivele turistice sunt
    la tot pasul, la fel ca si autostrazile. Singura asemanare cu
    Republica Moldova ar fi limba romana pe care o auzi la tot
    pasul.

    Desi harta o indica la capatul Europei, insula Cipru este la
    doar o ora si 45 de minute de zbor distanta de Romania. Cam de
    acelasi timp ai nevoie ca sa parcurgi distanta intre oricare dintre
    cele mai importante orase cu cel mai rapid mijloc de transport –
    masina -, pe care o poti inchiria inca din aeroport, cu circa 25-35
    de euro pe zi. Bineinteles, masina va avea volanul pe partea
    dreapta, fapt explicat de rolul pe care britanicii l-au jucat acolo
    unde grecii si turcii si-au disputat influenta zeci de ani la
    rand.

    Cuvantul “influenta” nu are insa forta necesara sa explice
    relatia dintre Turcia si Cipru. Insula a fost cucerita de turci in
    secolul al XVI-lea. A urmat apoi perioada cand Cipru s-a aflat sub
    administratie britanica. Statul si-a obtinut independenta in 1960.
    La mai putin de doua decenii mai tarziu, in 1974, Turcia invadeaza
    din nou Cipru si ocupa partea de nord a insulei. Nici in prezent,
    desi Cipru este membru al Uniunii Europene si al zonei euro,
    situatia nu s-a schimbat.

    Inainte de a pleca in Cipru nu am cautat minutios pe internet
    pentru a face liste cu ce urma sa vizitez. Stiam ca la aeroport
    exista un birou de informare turistica unde iti sunt puse la
    dispozitie toate aceste informatii. Am gasit acolo o harta a
    insulei si una a orasului, plus o carte cu principalele regiuni si
    obiectivele lor turistice. Toate gratuit. Si in limba engleza.
    Ciudat sau nu, nu exista si in limba romana, desi numarul de romani
    din Cipru este mare, de 60.000, a doua minoritate dupa bulgari, la
    o populatie totala de 800.000 de oameni.

    Romanii sunt insa aici pentru munca. Cele mai multe posturi de
    vanzatoare, soferi sau electricieni sunt ocupate de romani. In
    Larnaca, in prima seara la restaurant, doi dintre chelneri erau
    romani. A doua seara in Paphos, la fel. A fost aproape ciudat cand
    in a treia seara ne-au servit persoane de alta nationalitate.
    Totusi, in niciun moment nu a aparut o dificultate de comunicare,
    nici la restaurant si nici oriunde altundeva, pentru ca in Cipru
    absolut toata lumea vorbeste engleza. Absolut normal, de altfel,
    pentru o tara atat de turistica precum Cipru, dat fiind ca numarul
    celor care vin sa viziteze insula unde s-a nascut Afrodita
    depaseste de circa trei ori populatia.

    Nicosia, capitala statului, este impartita in doua. Un gard de
    sarma desparte cele doua parti ale orasului: partea turceasca de
    partea europeana. Pe la posturile de control se poate face
    trecerea, cu buletinul. Curiozitatea nu m-a impins “dincolo”, poate
    si pentru ca descrierile nu erau atragatoare. “Partea cealalta este
    saraca, pare parasita. Singurele care ii dau viata sunt cazinourile
    intalnite la tot pasul”, ne-a spus o cipriota. “Iti dai seama
    imediat ca ai trecut dincolo. Cladirile ingrijite din partea
    cipriota nu le gasesti in partea turca”, spune un turist care a
    trecut “bariera”.

  • Reportaj: Cipru, insula care da lectii despre cum se face turism

    Primul lucru care te surprinde cand ajungi in Cipru e acela ca masinile circula pe partea stanga. Surpriza trece, dupa ce iti auzi ghidul explicand ca, din 1878, insula a fost predata Marii Britanii de catre Imperiul Otoman, dupa 300 de ani de ocupatie turca.

    Desi englezii au incercat sa impuna reforme in viata politica si sociala, dorinta cipriotilor de a se uni cu Grecia avea sa creasca tot mai mult, chiar daca Londra se opunea vehement ideii. “Exista o legatura sufleteasca intre ciprioti si greci, in timp ce turcii nu sunt interesati decat de influenta geopolitica data de controlul asupra insulei”, sustine Heleni, ghidul nostru.

    In 1974, dupa ce a incercat sa se unifice cu Grecia, Ciprul a fost invadat de turci, iar 37% din teritoriu este si astazi sub administratia de la Ankara. Zona independenta a turcilor-ciprioti ocupa jumatatea de nord a insulei si nu este recunoscuta oficial decat de Turcia. In zona respectiva, bisericile ortodoxe au fost transformate in moschei. Chiar si cu regiunea nordica aflata sub ocupatie turca insa, Ciprul a devenit din 2004 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar din 2008 a adoptat moneda euro. In tratatul de aderare, Comisia Europeana a tinut sa mentioneze un protocol potrivit caruia insusirea acquis-ului comunitar se va face numai in zonele controlate de guvernul cipriot, lasand asadar deoparte zona nordica. Aceasta restrictie va fi insa ridicata de indata ce problema va fi, intr-un fel sau altul, rezolvata.

    Eforturile si negocierile pentru gasirea unei solutii functionale in problema insulei continua si in momentul de fata. “Si totusi, poate ar fi bine sa nu atatam focul care abia s-a linistit”, adauga Heleni, marturisind ca influenta turca in Europa este mult prea puternica pentru a putea spera vreodata ca turcii vor elibera jumatatea de nord. Capitala tarii, Nicosia, se afla tocmai pe linia de granita intre cele doua regiuni, iar accesul cipriotilor in regiunea sub ocupatie se face pe baza unei hartii pe care se aplica vizele. Nu de alta, dar folosirea unui pasaport oficial ar insemna recunoasterea acestei regiuni, considerata ilegitima de catre organismele internationale si mai ales de catre ciprioti.

  • Cum pot pleca pensionarii romani in vacante ieftine in Spania si Cipru

    Dupa modelul lansat in toamna anului trecut de guvernul spaniol,
    cipriotii pregatesc si ei o oferta turistica speciala in extrasezon
    pentru toti pensionarii europeni de peste 55 de ani, la preturi
    subventionate de stat. Programul nu a fost inca lansat oficial,
    insa agentiile de turism din Romania care au vandut sejururi in
    Spania si-au informat deja clientii fideli despre aceste pachete
    turistice. Astfel, un sejur de sapte nopti in Cipru, in orasele
    Ayia Napa, Paphos, Larnaca, Nicosia si Limassol, intr-un hotel de
    patru stele, cu demipensiune, va costa intre 365 si 395 de euro,
    suma care include si transportul cu avionul, inclusiv taxele
    aferente.

    Cel mai probabil, startul programului se va da tot in toamna,
    cum s-a intamplat in cazul initiativei guvernului spaniol, in 2009,
    astfel ca inscrierile vor fi posibile abia in septembrie, spun
    reprezentantii agentiilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info