BusinessMagazin

Tag: China

  • Marii investitori în fondurile private de acţiuni se plâng că sunt blocaţi în China şi nu mai pot ieşi

    Cei mai mari investitori în fondurile private de acţiuni din lume nu au reuşit în acest an să vândă sau să listeze companiile din portofoliul lor în China, pe fondul unor reguli mai stricte privind listările şi ale unei economii care continuă să încetinească şi să ţină captiv capitalul străin în ţară, scrie FT.

    „Există un sentiment din ce în ce mai răspândit în rândul investitorilor că este posibil ca ţara să nu mai fie la fel de atractivă din punct de vedere al investiţiilor  cum se credea odată”, a declarat Brock Silvers, director executiv al grupului de capital privat Kaiyuan Capital din Hong Kong.

    Conform datelor agregate de platforma Dealogic, niciunul din cei zece mari investitori în private equity care operează în China n-au reuşit să se atingă de listări noi sau să vândă participaţiile pe care le deţin.

    Este prima dată în ultimii zece ani în care investitorii trec prin această situaţie, deşi ritmul ieşirilor de capital privat a rămas lent şi nu a suferit modificări majore de când Beijingul a introdus în 2021 noi restricţii privind capacitatea companiilor chineze de a se lista.

    Investitorii în private equity se bazează pe posibilitatea de a vinde sau de a lista companiile, de obicei în termen de trei până la cinci ani de la achiziţionarea acestora, pentru a genera randamente pentru fondurile de pensii, companiile de asigurări şi alte persoane şi entităţi ale căror bani îi gestionează.

    Numeroase grupuri de private equity şi-au extins prezenţa în a doua cea mai mare economie a lumii, pe măsură ce aceasta a crescut rapid în ultimele două decenii. Fondurile globale de pensii au investit rapid capital în ţară, în speranţa că vor profita de boom-ul său economic.

    Cele 10 firme au investit 137 de miliarde de dolari în ultimul deceniu, dar ieşirile se ridică la doar 38 de miliarde de dolari, arată datele. Investiţiile noi ale acestor grupuri s-au prăbuşit la doar 5 miliarde de dolari de la începutul anului 2022.

  • Unde au mai călătorit românii în 2024? Albania a fost destinaţia anului, dar Egiptul, Tunisia, Indonezia, Japonia şi China au fost în topul preferinţelor

    Albania a fost destinaţia anului, iar cererea pentru vacanţele în această ţară au crescut soniderabil odată cu introducerea unor zboruri regulate din Bucureşti către Tirana, capitala Albanei. Totuşi, Egiptul, Tunisia, Indonezia, Japonia şi China au fost în topul preferinţelor românilor, potrivit datelor platformei de rezervări Kiwi.com.

    „Se înregistrează un interes tot mai mare, reflectat în numărul căutărilor, pentru ţările din Asia Centrală, precum Azerbaijan, Tajikistan şi Turkmenistan. Totuşi, dacă ne gândim la următoarea Albanie a anului 2025, după ascensiunea Albaniei ca destinaţie la modă în 2024, destinaţiile populare care arată o creştere puternică a interesului în funcţie de numărul de rezervări din 2024 includ Egiptul, Tunisia şi Indonezia, precum şi opţiuni pe distanţe lungi, cum ar fi Japonia, China şi Maldivele. Aceste destinaţii, cunoscute pentru cultura lor bogată, frumuseţea naturii şi experienţele unice, devin din ce în ce mai atractive pentru călătorii români”, spune Daniela Chovancová, Media Relations Manager Kiwi.com.

    Cele mai aglomerate luni din 2024 în privinţa rezervărilor de bilete de avion au fost mai, iunie, iulie, mai, august şi septembrie. Deşi perioada verii este cea mai aglomerată referitor la vacanţe, lunile mai şi septembrie, cumva aflate în extrasezon, devin tot mai populare în rândul românilor pentru vacanţe.

    „Aceste luni reflectă atât sezonul de vârf, cu un maxim al călătoriilor în timpul verii (iunie, iulie şi august), cât şi perioadele de tranziţie, precum mai şi septembrie, care înregistrează adesea o creştere a rezervărilor înainte şi după sezonul de vară. Aceste luni de extrasezon sunt populare, călătorii profitând de preţuri uşor mai mici şi de aglomeraţia redusă, făcându-le un moment atractiv pentru rezervarea zborurilor”, adaugă ea.

    Pentru vacanţa de Revelion, mare parte dintre turiştii români şi-au rezervat vacanţa cu circa o lună mai devreme, fiind printre cei mai spontani turişti din pieţele cheie ale Kiwi.com.

    „32% dintre clienţii români îşi rezervă zborurile cu 21 până la 60 de zile în avans, în timp ce 28% fac rezervări de ultim moment, achiziţionând biletele cu mai puţin de o săptămână înainte de plecare. Acest lucru indică o tendinţă spre flexibilitate şi luarea rapidă a deciziilor în rândul călătorilor români”, mai spune Daniela Chovancová.

    Prin intermediul rezervărilor făcute prin Kiwi.com, românii au parcurs peste 573 de milioane de kilometri, vizitând 134 de ţări şi peste 800 de oraşe. De la destinaţii clasice europene precum Londra, Milano şi Paris, până la favorite în ascensiune, cum ar fi Chişinău, Tirana şi New York, 2024 a evidenţiat un apetit în creştere pentru descoperirea de locuri noi.

    Kiwi.com este o platformă de rezervări ale biletelor de avion, care funcţionează ca un comparator de preţuri ale ofertelor companiilor. Pe lângă rezervarea biletelor de avion, platforma oferă şi serviciul Kiwi.com Guarantee, care funcţionează ca o asigurare în cazul în care turiştii întâmpina anumite probleme, prin care oferă credit instant pentru schimbările unei rezervări, check-in automat, suport permanent, live boarding pass şi asigurare.

     

     

     

  • Lovitură pentru TikTok. O ţară europeană interzice aplicaţia chineză / Şi în România au fost voci care au cerut suspendarea TikTok în urma alegerilor prezidenţiale

    Guvernul Albaniei a interzis TikTok pentru cel puţin un an, după moartea unui adolescent luna trecută, care a stârnit temeri cu privire la influenţa reţelelor sociale asupra copiilor.

    Premierul Edi Rama a confirmat interdicţia, ca parte a unui plan mai amplu de a face şcolile mai sigure, după o întâlnire cu grupuri de părinţi şi profesori din întreaga ţară.

    „Timp de un an, îl vom închide complet pentru toată lumea. Nu va exista TikTok în Albania”, a declarat Rama, potrivit The Guardian.

    Mai multe ţări europene, inclusiv Franţa, Germania şi Belgia, au impus restricţii privind utilizarea reţelelor sociale de către copii. În cadrul uneia dintre cele mai stricte reglementări din lume care vizează Big Tech, Australia a aprobat în noiembrie o interdicţie completă a utilizării reţelelor sociale pentru copiii sub 16 ani.

    Rama a acuzat reţelele de socializare, în special TikTok, că alimentează violenţa în rândul tinerilor în şcoală şi în afara ei. Decizia guvernului său vine după ce un elev în vârstă de 14 ani a fost înjunghiat mortal în noiembrie de către un coleg de şcoală.

    Presa locală a relatat că incidentul a avut loc după ce cei doi băieţi s-au certat pe reţelele de socializare. De asemenea, pe TikTok au apărut videoclipuri cu tineri care susţineau crima.

    Interdicţia ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor.

     

  • Lovitură pentru TikTok. O ţară europeană interzice aplicaţia chineză / Şi în România au fost voci care au cerut suspendarea TikTok în urma alegerilor prezidenţiale

    Guvernul Albaniei a interzis TikTok pentru cel puţin un an, după moartea unui adolescent luna trecută, care a stârnit temeri cu privire la influenţa reţelelor sociale asupra copiilor.

    Premierul Edi Rama a confirmat interdicţia, ca parte a unui plan mai amplu de a face şcolile mai sigure, după o întâlnire cu grupuri de părinţi şi profesori din întreaga ţară.

    „Timp de un an, îl vom închide complet pentru toată lumea. Nu va exista TikTok în Albania”, a declarat Rama, potrivit The Guardian.

    Mai multe ţări europene, inclusiv Franţa, Germania şi Belgia, au impus restricţii privind utilizarea reţelelor sociale de către copii. În cadrul uneia dintre cele mai stricte reglementări din lume care vizează Big Tech, Australia a aprobat în noiembrie o interdicţie completă a utilizării reţelelor sociale pentru copiii sub 16 ani.

    Rama a acuzat reţelele de socializare, în special TikTok, că alimentează violenţa în rândul tinerilor în şcoală şi în afara ei. Decizia guvernului său vine după ce un elev în vârstă de 14 ani a fost înjunghiat mortal în noiembrie de către un coleg de şcoală.

    Presa locală a relatat că incidentul a avut loc după ce cei doi băieţi s-au certat pe reţelele de socializare. De asemenea, pe TikTok au apărut videoclipuri cu tineri care susţineau crima.

    Interdicţia ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor.

     

  • Randamentele obligaţiunilor chineze ating minime istorice: Ce ascunde prăbuşirea şi cum va răspunde Beijingul în 2025

    Randamentele obligaţiunilor suverane pe termen scurt ale Chinei au atins vineri niveluri similare celor din timpul crizei financiare globale, pe fondul preocupărilor legate de cererea internă slabă, care au alimentat speculaţiile că banca centrală va continua să relaxeze politica monetară, scrie Financial Times.

    Randamentul obligaţiunilor pe un an a scăzut la 0,92%, cel mai redus nivel din 2009, în timp ce randamentele pe 10 ani au coborât cu 0,03 puncte procentuale, ajungând la 1,74%, după ce, la începutul lunii, depăşiseră pragul de 2%. Este important de menţionat că randamentele obligaţiunilor evoluează invers faţă de preţurile acestora.

    Această scădere survine după decizia Băncii Populare a Chinei (PBoC) de a menţine neschimbate ratele prime pentru împrumuturile pe un an şi pe cinci ani, ceea ce a întărit aşteptările pieţei privind noi reduceri de dobândă în 2025.

    Rata repo inversă pe şapte zile, considerată principalul instrument de politică monetară al PBoC, se situează în prezent la 1,5%.

    Creşterea cererii pentru obligaţiuni a fost determinată şi de datele economice din noiembrie. Vânzările cu amănuntul au fost sub aşteptări, iar importurile au scăzut mai mult decât se anticipase, amplificând îngrijorările cu privire la cererea internă slabă.

    Wei Li, manager de portofoliu la BNP Paribas Asset Management, a subliniat că, deşi datele recente arată că economia internă are nevoie de stimulente suplimentare, „măsurile recente de stimulare încep să-şi arate efectele”.

    El a mai adăugat că „cererea crescută de obligaţiuni de trezorerie din partea băncilor şi companiilor de asigurări, specifică sfârşitului de an, a contribuit la scăderea randamentelor”.

    Săptămâna trecută, China a relaxat politica monetară pentru prima dată în ultimii 14 ani. Guvernul a reiterat angajamentul de a stimula economia şi consumul intern în 2025, promiţând reduceri ale ratei rezervelor obligatorii ale băncilor şi ale ratelor dobânzilor pentru a menţine lichiditatea pe piaţă.

    Piaţa obligaţiunilor din China este adesea considerată un indicator al aşteptărilor legate de creşterea economică. Randamentele scăzute sunt interpretate de analişti ca un semnal negativ al perspectivelor economice.

    Randamentele datoriei suverane chineze pe toate scadenţele au scăzut de la începutul anului, pe măsură ce băncile chineze mai mici, cu opţiuni de investiţii interne limitate, au investit în acest activ relativ sigur.

    La începutul anului, randamentul obligaţiunii pe 10 ani era de 2,56%, în timp ce randamentul obligaţiunii pe 30 de ani era de 2,84%.

  • Titlurile de stat chineze sunt ocolite de investitori: Diferenţa între costurile de împrumut ale Chinei faţă de SUA este cea mai mare din ultimii 13 ani

    Diferenţa dintre costurile de împrumut americane şi cele ale Chinei a crescut la cel mai mare nivel din ultimii 13 ani, semn al divergenţei puternice în aşteptările pieţei de obligaţiuni pentru cele două mari economii ale lumii, scrie FT.

    Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ale Chinei au scăzut vineri cu 0,05 puncte procentuale, până la 1,77%, un nou minim record după semnalul Beijingului că ar putea scădea ratele dobânzilor. Randamentele obligaţiunilor americane pe 10 ani au fost, între timp, în creştere marginală, la 4,33%.

    Acest lucru a mărit diferenţa dintre cele două la mai mult de 2,5 puncte procentuale, cel mai mare din 2011, potrivit datelor LSEG.

    Evoluţiile din piaţă reflectă îngrijorarea că economia Chinei a intrat într-o spirală deflaţionistă, precum şi convingerea că Donald Trump, va adopta măsuri fiscale agresive pentru a stimula economia americană.

    „Acesta este rezultatul decuplării SUA-China”, a spus Ju Wang, head of China FX and rates la BNP Paribas, adăugând că performanţa economică divergentă a celor două ţări a fost parţial explicată de fenomenul de debglobalizare.

    Diferenţa de randament generează şi mai multe presiuni asupra renminbi-ului chinez, care s-a depreciat din cauza încetinirii economice a ţării şi a presiunilor unui viitor război comercial cu SUA.

  • A reuşit Trump să-l sperie pe Xi Jinping? China dă semnale tot mai puternice că vrea să coopereze cu viitorul preşedinte american: „Nu există câştigători în războaiele comerciale şi tehnologice”

    Preşedintele chinez Xi Jinping a transmis un puternic semnal că este dispus să coopereze cu viitorul preşedinte american Donald Trump pentru a rezolva conflictele comerciale dintre cele două ţări, scrie CNBC.

    Într-o scrisoare de joi adresată US-China Business Council, Xi Jinping a explicat că cele două parţi ar trebui „să aleagă dialogul în locul confruntării şi cooperarea faţă de un joc cu sumă zero”.

    Totodată, preşedintele chinez a ţinut un discurs marţi în care a spus că „nu există câştigători în războaiele comerciale şi tehnologice”, conform unei traduceri din mandarină realizată de CNBC.

    Politica comercială a lui Donald Trump reprezintă un pericol major pentru administraţia chineză, care deja se confruntă cu misiunea grea de a reînvigora economia, este de părere Shen Meng, director al Chanson & Co.

    În campania electorală Trump a promis că va impune tarife de până la 60% asupra bunurilor importate din China.

    Cu toate acestea, „China nu va ceda presiunilor americane, dacă se va ajunge acolo”, a explicat Daniel Balazs, cercetător la S. Rajaratnam School of International Studies. Astfel, la începutul săptămânii China a anunţat deschiderea unei investigaţii împotriva Nvidia.

  • China deschide o anchetă împotriva gigantului american Nvidia. Miza investigaţiei este o tranzacţie din 2020 care a propulsat compania în AI şi Data Centere

    China a lansat o anchetă legată de legislaţia antitrust împotriva Nvidia, în timp ce rivalitatea geopolitică cu SUA continuă să crească în zona tehnologiilor de ultimă oră, precum inteligenţa artificială, scrie FT.

    Potrivit presei de stat, au fost analizate acordurile semnate de Nvidia în timpul preluării Mellanox, un gigant americano-israelian cu activităţi în reţelistică, din 2020. Autorităţile chineze au autorizat în mod condiţionat tranzacţia în valoare de 6,9 miliarde de dolari.

    Tranzacţia a crescut nivelul tehnologic al Nvidia în zona de data centere şi high computing. Totodată, în ultimii ani, Nvidia a devenit cel mai important jucător din spaţiul AI.

    Ancheta autorităţilor chineze a pornit la doar o săptămână după ce SUA a anunţat noi restricţii de export care vizează China, aceştia reacţionând prin interizcerea exportului de materiale rare către America.

    Restricţiile de export impuse de SUA au forţat Nvidia să vândă versiuni mai slabe ale produselor sale în China. Astfel, a devenit mai dificil pentru companiile chineze să concureze cu cele americane în privinţa inteligenţei artificiale.

    Cu toate acestea, consumatorii chinezi au cumpărat procesoare grafice produse de Nvidia în valoare de 5,4 miliarde de dolari în trimestrul trei al acestui an, reprezentând 15% din vânzările la nivel global.

  • China, pe cale să atingă un nou record în domeniul energiei solare

    China va atinge un nou record din punctul de vedere al instalaţiilor de energie solară în acest an, chiar în condiţiile în care industria care produce echipamentele suferă de pe urma preţurilor şi marjelor de profit aflate în scădere, scrie Bloomberg.

    Ţara va instala capacitate solară de 230-260 GW în acest an, peste recordul de 217 GW de anul trecut.

     

  • Cutremur economic la nivel planetar: China loveşte în inima industriei americane de cipuri prin interdicţii şi sancţiuni care declanşează un război economic fără precedent

    China a confirmat public ceea ce până acum se discuta doar discret: ţara intenţionează să renunţe la cipurile americane, raportează Financial Times.
     
    Patru asociaţii industriale susţinute de guvern, care reprezintă majoritatea cererii de semiconductori din China, au lansat săptămâna aceasta declaraţii coordonate, îndemnând companiile membre să reevalueze achiziţiile de cipuri din SUA. Trei dintre asociaţii au descris aceste produse ca fiind „nesigure şi nesustenabile”.
     
    „Fiţi precauţi la cumpărarea cipurilor americane”, au declarat organizaţiile, încurajându-şi membrii să caute furnizori chinezi sau din alte ţări.
     
    Această mişcare vine pe fondul escaladării tensiunilor dintre Beijing şi Washington, generate de competiţia tot mai intensă în domeniul tehnologiilor avansate. Conflictul a accentuat tendinţa de separare a lanţurilor globale de aprovizionare.
     
    Marţi, Beijingul a reacţionat prompt la noile restricţii americane privind exporturile, anunţând interdicţia asupra exportului către SUA a unor metale şi minerale esenţiale, precum galiul, germaniul şi antimoniul. Aceste măsuri au urmat la doar câteva ore după ce Washingtonul a impus controale stricte pentru a limita capacitatea Chinei de a fabrica cipuri avansate.
     
    Noile restricţii americane includ:
     
    • Limitări mai severe la exportul de echipamente de producţie a semiconductorilor.
    • Interdicţia exportului de cipuri avansate de memorie, utilizate în inteligenţa artificială.
     
    La rândul său, China a restricţionat accesul SUA la grafit şi alte materiale critice, semnalând o disponibilitate mai mare de a riposta direct împotriva presiunilor tehnologice americane.
     
    „Beijingul devine din ce în ce mai frustrat de sancţiunile tehnologice ale SUA şi este pregătit să răspundă prin măsuri care să creeze dificultăţi economice pentru companiile americane”, a explicat Paul Triolo, expert în tehnologie la Albright Stonebridge Group.
     
    Restricţiile chineze vor pune presiune pe industria americană, inclusiv în sectoarele de apărare şi tehnologie, care depind de materiale precum galiul şi germaniul, pentru care China este principalul furnizor mondial. Potrivit estimărilor, o interdicţie totală asupra exporturilor acestor materiale ar putea reduce PIB-ul SUA cu 3,4 miliarde de dolari.
     
    Solicitarea Chinei ca firmele locale să renunţe la cipurile americane reprezintă o premieră, deşi directivele nu sunt ordine oficiale. Cu toate acestea, efectul descurajant este semnificativ.
     
    Directorul unei companii europene de proiectare de cipuri a dezvăluit că a fost contactat de clienţi chinezi îngrijoraţi, care doreau să confirme că firma sa nu are legături americane.
     
    Această schimbare ar putea afecta masiv companiile americane producătoare de semiconductori:
     
    • Intel, care a obţinut 27% din veniturile sale din China anul trecut.
    • Nvidia, care a generat 17% din vânzările sale în aceeaşi regiune.
    • Qualcomm, care a raportat că jumătate din veniturile sale anuale de 39 de miliarde de dolari provin din piaţa chineză.
    • Onsemi, ai cărei cipuri sunt integrate în jumătate din vehiculele electrice produse în China.
     
    Analiştii estimează că firmele chineze, care controlează aproximativ 40% din piaţa globală de smartphone-uri şi 23% din cea de calculatoare, pot influenţa semnificativ deciziile de aprovizionare la nivel global.
     
    Decizia Chinei de a accelera eforturile pentru eliminarea dependenţei de cipurile americane evidenţiază o reconfigurare profundă a pieţelor tehnologice globale, pe măsură ce cele două mari puteri economice se îndreaptă către o competiţie intensă şi pe termen lung.