BusinessMagazin

Tag: Cehia

  • Turiştii străini veniţi în România preferă city break-urile şi circuitele de nişă

    Anul trecut 1,7 milioane de turişti străini au vizitat România. Aceştia au petrecut 3,5 milioane de nopţi în ţara noastră, de 4 ori mai puţin decât în Bulgaria (14,3 milioane de înnoptări), de 3,5 ori mai puţin decât în Ungaria (12,3 milioane de înnoptări), de 6 ori mai puţin decât în Cehia (20,8 milioane de înnoptări) şi de 22 de ori mai puţin decât în Austria (78,1 milioane de înnoptări).

    Vizitatorii străini au cheltuit în România 4,79 de miliarde de lei (echivalentul a 1,08 miliarde de euro, respectiv  635,29 de euro de persoană). Turiştii străini reprezintă doar 18% din piaţa turistică a României, faţă de 67% în Bulgaria, 49% în Ungaria, 53% în Cehia şi 71% în Austria. Statele din care vin cei mai mulţi turişti, potrivit înregistrărilor la punctele de frontier, sunt Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia şi Austria”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

    ”Dacă autorităţile ar recunoaşte incomingul ca activitate de export de servicii, numărul turiştilor străini veniţi în România ar creşte şi am putea ajunge de la 2% din PIB la  6% – nivelul de potenţial estimat de World Tourism & Travel Council în cazul ţării noastre”, declară Lucia Nora Morariu, preşedinte al ANAT.

    În scopul de a atrage mai mulţi turişti străini în România, autorităţile au deschis birouri de promovare la Tokyo şi Bruxelles.

  • Un NOU RECORD pentru Simona Halep: Românca va ocupa locul 4 WTA

     Halep va obţine locul 4 indiferent de rezultatul pe care îl va înregistra la turneul de categorie Premier 5 de la Roma, unde va debuta, astăzi, în jurul orei 15.30, cu americanca Madison Keys.

    Aceast situaţie a fost posibilă datorită eliminării Petrei Kvitova din Cehia, în turul 2, şi neparticipării jucătoarei Victoria Azarenka din Belarus, actuala ocupantă a locul 4 WTA, la competiţia de la Foro Italico. Kvitova, cap de serie numărul 5 şi locul 6 WTA, a fost învinsă, marţi, de chinezoiaca Shuai Zhang, locul 43 WTA, cu scorul de 7-6 (6), 5-7, 6-3.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Staţiile de metrou din Bucureşti îşi schimbă temporar numele. Cum va arăta harta metroului mâine

     Unele dintre staţiile de metrou de pe magistralele 1 şi 2 vor avea, vineri, în intervalul 16.00 – 19.00, numele statelor membre ale UE.

    Astfel, pe magistrala 1, staţia Păcii se va numi Ungaria, Politehnica – Polonia, Eroilor – Finlanda, Izvor – Spania, Piaţa Unirii 1 – Danemarca, Piaţa Victoriei 1 se va numi Suedia, Timpuri Noi – Cehia, Grozăveşti – Olanda, Basarab – Germania, Ştefan cel Mare – Austria. Piaţa Iancului se va numi România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IFC şi APS Holding vor prelua credite neperformante de la băncile din regiune, inclusiv în România

     Acordul vizează achiziţia, în parteneriat de către IFC şi APS, a unor portofolii de active neperformante, inclusiv credite retail şi ipotecare, împrumuturi către companii mai mici sau mai mari, se arată într-un comunicat publicat marţi de IFC.

    “Numai în România, parteneriatul ar putea rezolva până la 30.000 de credite problematice, ar înlătura aceste active din bilanţurile băncilor şi ar elibera capital pentru creditare”, se spune în comunicat.

    APS Holding este o companie de management al datoriilor şi gestionarea investiţiilor neperformante cu sediul în Cehia şi cu operaţiuni în Cehia, România, Slovacia, Polonia şi Serbia.

    Acordul cu IFC vizează credite din România, Bulgaria, Muntenegru, Serbia şi, posibil, alte state din estul şi sudul Europei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IFC şi APS Holding vor prelua credite neperformante de la băncile din regiune, inclusiv în România

     Acordul vizează achiziţia, în parteneriat de către IFC şi APS, a unor portofolii de active neperformante, inclusiv credite retail şi ipotecare, împrumuturi către companii mai mici sau mai mari, se arată într-un comunicat publicat marţi de IFC.

    “Numai în România, parteneriatul ar putea rezolva până la 30.000 de credite problematice, ar înlătura aceste active din bilanţurile băncilor şi ar elibera capital pentru creditare”, se spune în comunicat.

    APS Holding este o companie de management al datoriilor şi gestionarea investiţiilor neperformante cu sediul în Cehia şi cu operaţiuni în Cehia, România, Slovacia, Polonia şi Serbia.

    Acordul cu IFC vizează credite din România, Bulgaria, Muntenegru, Serbia şi, posibil, alte state din estul şi sudul Europei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland şi-a dublat afacerile şi a angajat 5.000 de oameni în criză, cei mai mulţi sunt însă casieri plătiţi cu mai puţin de 1.000 de lei

    Cifra de afaceri a lanţului de hipermarketuri cu politică de discount a ajuns anul trecut la 1,63 mld. euro, în creştere cu 86,5% faţă de 2009, primul an de criză. Mai mult, Kaufland şi-a bugetat ca până în 2018 să ajungă la afaceri de 2 mld. euro. Cu toate acestea, vânzările per magazin ale Kaufland au scăzut cu 5,7%, potrivit calculelor ZF.

    „România a ajuns pentru grupul Kaufland în topul celor mai bune pieţe. Piaţa-mamă, Germania, are peste 700 din cele peste 1.100 de magazine, fiind astfel de departe cea mai importantă piaţă. România intră în competiţie cu pieţele apropiate, Cehia sau Polonia. Vânzările per magazin sunt în România apropiate de cele din Cehia, pe când în Polonia competiţia este mai acerbă, deci şi vânzările per unitate sunt mai mici“, potrivit unei surse apropiate com­paniei. Germanii mai sunt prezenţi şi pe pieţele din Bulgaria, Croaţia şi Slovacia.

    Într-o perioadă în care consumul a scăzut cumulat cu peste 15%, vânzările per metru pătrat (cel mai important indicator din comerţ) ale Kaufland au scăzut cu 5,7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate anterior de companie. În aceeaşi perioadă (2009-2013)vânzările per metru pătrat ale tu­turor magazinelor din comerţul modern au scăzut în medie cu aproape 40%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Holcim şi Lafarge ar putea vinde active cu profituri de 1 miliard de dolari pentru finalizarea fuziunii

    Activele respective urmează să fie vândute pentru ca cei doi producători de ciment să poată obţine acordul autorităţilor de reglementare din regiunile unde îşi desfăşoară operaţiunile, relatează Bloomberg.

    Ambele companii au capacităţi de producţie importante şi care se suprapun în Europa în ţări precum Franţa, Germania, Spania, Cehia, România şi Serbia, a afirmat Elizabeth Collins, analist la firma de cercetare Morningstar.

    Fabricile de ciment din America de Nord ar putea atrage interesul unor producători din Europa precum HeidelbergCement şi Titan Cement, dar şi a grupului mexican Cemex, potrivit Susquehanna International Group.

    Compania irlandeză CRH, care realizează jumătate din vânzări în Statele Unite, este un alt posibil cumpărător, anticipează Thompson Research Group.

    În cazul fabricilor de materiale agregate, între posibilii cumpărători se află Vulcan Materials şi Martin Marietta Materials, dar şi fonduri private de investiţii.

    “Unele dintre aceste active sunt de primă calitate, care nu sunt scoase prea des la vânzare, astfel că aproape toată lumea din industria de profil se va gândi dacă să cumpere. Această fuziune poate avea capacitatea să schimbe jocurile”, a declarat Ian Osburn, analisat la Cantor Fitzgerald în Loondra.

    Grupul elveţian Holcim şi Lafarge, din Franţa, ambele cu operaţiuni în România, au convenit la începutul acestei luni o fuziune prin schimb de acţiuni, care va crea cel mai mare producător de ciment din lume şi va presupune vânzarea de active, mai ales în Europa, pentru a obţine aprobările autorităţilor de reglementare. Tranzacţia este evaluată la circa 29 de miliarde de euro (40 de miliarde de dolari), incluzând şi datoriile nete.

    Grupul rezultat în urma fuziunii se va numit Lafarge Holcim. Acordul de fuziune a fost aprobat atât de conducerea Lafarge, cât şi de cea a Holcim.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Financial Times: Investitorii se aventurează dincolo de siguranţa Poloniei şi Cehiei, către România şi Ungaria

     Pentru fondul Globalworth, care pregăteşte finanţare de 200 milioane euro pentru investiţii în România, intrarea investitorilor pe piaţa românească ar putea pune capăt unei perioade în care concurenţa a fost modestă, potrivit Financial Times.

    “În prezent este ceva mai puţină concurenţă pentru afacerile de care suntem interesaţi. Toată lumea se uită la Polonia şi asta nu este rău pentru noi, deoarece putem ţinti active la preţuri atractive. Însă dacă este să credem în ciclicitatea pieţei şi a fluxurilor globale de capital, randamentele de la Varşovia şi Praga vor scădea la un nivel atât de scăzut, încât investitorii se vor reorienta către pieţele noastre”, a declarat pentru Financial Times directorul general adjunct al Globalworth, Dimitris Raptis.

    Cea mai mare parte din activele Globalworth sunt concentrate în Bucureşti. Globalworth deţine clădirile de birouri BOB, BOC, Tower Center International, City Offices, precum şi proiectele Herăstrău One, Bucharest One şi complexul de locuinţe Upground. Valoarea de piaţă a acestor proiecte era estimată în decembrie la 488 de milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorul de jucării Lego a investit 200 de milioane de euro într-o nouă fabrică

    Compania daneză Lego a deschis o nouă fabrică la Ungaria, în Nyiregyhaza. Investiţia a fost de 200 de milioane de euro iar construcţia a fost finalizată într-un an. La inaugurarea de marţi, premierul Viktor Orban a declarat că Ungaria primeşte toate investiţiile care pot transforma ţara într-un centru de producţie, relatează Daily News Hungary.

    Fabrica are o suprafaţă de 122 de mii de metri pătraţi şi va asigura 250 de locuri noi de muncă. Finanţarea a venit integral din partea Lego, iar unitatea va produce modele şi sisteme Duplo. Anul trecut, compania a extins fabricile din Cehia şi Mexic şi a început construcţia unei noi fabrici în China, aceasta urmând să asigure distribuţia pentru piaţa din Asia.

  • Ileana Sorina Bălţatu conduce vânzările Gazprom în România. Dezvoltă a treia reţea de benzinării din carieră

    A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ŞI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziţii şi procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălţatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internaţional care a încercat dezvoltarea unei reţele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operaţiuni.

    „Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile reţelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter şi m-am întors pe poziţia de director general al companiei. Au  urmat proiecte foarte interesante, am extins reţeaua şi am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălţatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiţii de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România. 

    FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REŢEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reuşit să rămânem profitabili, dar era dificil şi astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieşi treptat din România a venit atât din cauza difficultăţilor pe care grupul le avea la nivel internaţional, cât şi din cauza slabelor performanţe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacţiei. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.

    Deşi compania începuse să recupereze teren, iar creşterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea reţelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziţia benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al reţelei de distribuţie şi a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacţii: prima tranşă de 23 de staţii a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieşirea Shell din România, de 58 de staţii, a fost estimată la 70 milioane dolari. 

    În primul an după tranzacţie, Ileana Sorina Bălţatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona reţeaua pe care Mol o deţinea în Slovacia. „Acolo am găsit o situaţie şi mai dificilă„, povesteşte managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câţiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităţilor, primiseră nişte amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă nişte parametri de profitabilitate la Slovnaft şi m-am ocupat şi de acest aspect, pe lângă reţeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat şi reţeaua din Cehia„. În Slovacia, reţeaua era de 210 staţii, iar în Cehia de 30.

    DATORITĂ EXPERIENŢEI ÎN M&A, CÂŞTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACŢIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLŢATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIŢIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croaţia (tranzacţie prin care Mol a urmărit consolidarea poziţiei în Croaţia; cele 36 de staţii şi 20 de proiecte în construcţie au fost achiziţionate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deţinea rafinăria Mantova şi o reţea de 165 de staţii de alimentare, pe care Mol le-a achiziţionat în 2007), şi Pap Oil, în Cehia (cea mai mare reţea de benzinării din Cehia, cu 125 de staţii, a fost cumpărată de Mol în 2012).

    „Afacerile cu petrol mi-au plăcut şi îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineaţa să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălţatu de ce a acceptat să preia o nouă poziţie de downstream director şi de a construi o nouă reţea de staţii, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.