BusinessMagazin

Tag: cauza

  • Cele mai responsabile companii din România: Adobe România – Angajat şi voluntar

    Motivaţie

    Adobe România propune un concept pe care îl descrie drept „employee driven CSR şi SI (social impact)”.  Acesta presupune că fiecare angajat al companiei are libertatea de a se implica în orice cauză pe care doreşte să o susţină, iar compania susţine la rândul său acest demers. Angajaţii Adobe România sunt cei care iniţiază acţiunile de voluntariat, în funcţie de direcţia în care vor să aibă un impact social prin acţiunile lor.

    Descrierea proiectului

    Potrivit reprezentanţilor companiei, conceptul este neobişnuit în România, însă este unul care încurajează angajaţii să se implice în tipul de cauză cu care empatizează cel mai mult şi are ca scop dezvoltarea interesului pentru impactul social. Compania susţine asociaţiile şi ONG-urile prin mai multe modalităţi, extrem de simple, care permit o flexibilitate foarte mare din perspectiva proiectelor ce pot fi abordate.  Asociaţiile şi organizaţiile care au beneficiat de susţinerea Adobe România au fost alese în funcţie de preferinţele şi iniţiativele angajaţilor, din domeniile mediu, educaţie, protecţia animalelor, protecţia copiilor sau a vârstnicilor etc.

    Pe lângă posibilitatea de a face voluntariat câteva ore în timpul programului de lucru, angajaţii pot valorifica facilităţi precum: granturi pentru activităţi de team building în zona de corporate responsibility – Adobe donează 1.000 de dolari pentru fiecare 10 angajaţi care voluntariază minimum 3 ore (către ONG-ul beneficiar); ONG-ul poate fi propus de orice angajat al Adobe; granturi individuale – la 10 ore voluntariate introduse în platforma social impact se generează un grant de 250 de dolari ce poate fi donat către un ONG eligibil, grant de 100 de dolari pentru angajaţii noi, ce poate fi direcţionat către orice ONG, la alegerea lor; matching grants – Adobe dublează sumele donate de angajaţi, mai mari de 10 dolari; Employee Community Fund (ECF), un fond pentru susţinerea proiectelor depuse de ONG-urile invitate sau recomandate de angajaţi (se calculează în funcţie de indicatori precum orele de voluntariat, numărul de angajaţi, cererile de matching grants etc. Acest fond este alocat unor ONG-uri eligibile pentru susţinerea unor proiecte depuse anual.

    Valoarea fondului disponibil (ECF) este stabilită anual în funcţie de participarea şi implicarea voluntarilor în anul anterior. Cu cât implicarea este mai mare, cu atât valoarea fondului disponibil anul următor creşte. Această abordare oferă o mare flexibilitate angajaţilor, motivându-i astfel să se implice şi să aibă iniţiative.

    În Adobe România există o „echipă social impact” formată din voluntari activi, care, pe lângă responsabilităţile de job (analişti, developeri, computer scientist, QE etc.), şi-au asumat şi misiunea de a fi ambasadori interni ai responsabilităţii sociale. Ei sunt cei care oferă susţinere şi consultanţă celorlalţi colegi care au iniţiativă şi vor să se implice în diverse cauze şi tot ei propun proiecte şi îi invită pe colegi să se implice în acţiunile cu care rezonează cel mai mult.

    Rezultate

    În 2018, 58% dintre angajaţii Adobe România s-au implicat în cel puţin o acţiune de voluntariat, indiferent că vorbim despre donare de sânge, ajutor sau voluntariat pentru diverse asociaţii sau ONG-uri sau donaţii individuale. Astfel, anul trecut au fost donaţi 255.000 de dolari de către companie către ONG-uri şi asociaţii din România. Au fost înregistrate peste 1.000 de ore de voluntariat în cadrul a 20 de evenimente de echipă în beneficiul ONG-urilor locale. 237 de donatori de sânge au donat în sesiunile anuale organizate în companie. 55.000 de dolari au provenit din donaţii şi matching grants, iar 200.000 de dolari au provenit din Employee Community Fund (ECF), fiind distribuiţi către 10 ONG-uri locale.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    167,4 mil. lei

    Număr de angajaţi
    600

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Cele mai responsabile companii din România: Flanco/Fundaţia eMAG – Nouă ne pasă

    Motivaţie

    În 2015, Flanco a decis să sponsorizeze unul dintre proiectele de CSR derulate de Fundaţia eMAG, alegând să susţină un proiect social dedicat educaţiei de nivel primar şi gimnazial. Astfel, Nouă Ne Pasă a devenit primul proiect de CSR de anvergură din istoria companiei, ajuns, în 2019, în cel de-al patrulea an de desfăşurare.

    Misiunea programului este de a asigura condiţiile necesare pentru ca tinerii şi copiii din comunităţile defavorizate să-şi continue studiile – mai exact, să parcurgă complet anii de educaţie gimnazială şi să promoveze examenul de evaluare naţională, iar ulterior să se poată perfecţiona în domeniul ales.

    Prin acest proiect, Flanco a ales să susţină elevii din ciclul gimnazial care provin din comunităţi defavorizate, cu situaţii materiale dificile. Motivele pentru care sprijinul acordat acestor elevi reprezintă o necesitate sunt, potrivit reprezentanţilor companiei, multiple: potrivit datelor furnizate în luna mai 2018 de organizaţia Salvaţi Copiii, rata abandonului şcolar este de 26,6% în mediul rural, 17,4% în oraşele mici şi 6,2% în municipii, iar rata de părăsire timpurie a şcolii se află în continuă creştere, din cauza nivelului tot mai scăzut de trai, din cauza imposibilităţii familiei de a investi în educaţia copiilor şi, prin urmare, din cauza rezultatelor şcolare foarte slabe ale elevilor. Alte motive au fost: modelul educaţional oferit de familie, dezorganizarea familiei, implicarea în activităţi aflate la limita legii, intrarea prematură pe piaţa muncii, încrederea scăzută în educaţie, calitatea relaţiilor cu profesorii şi cu colegii.

    De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, în România aproape 38% dintre copiii care învaţă la sat nu promovează examenele naţionale, cifra fiind cu atât mai relevantă cu cât aproape jumătate din populaţia şcolară a României, 45%, studiază în zonele rurale, spun reprezentanţii companiei. Din cauza situaţiei materiale precare, pentru familiile elevilor din program şcoala nu reprezintă o prioritate, astfel că elevii primesc puţină susţinere în ceea ce priveşte continuarea studiilor şi necesitatea obţinerii unor rezultate bune la învăţătură.

    Descrierea proiectului

    Nouă Ne Pasă este un program derulat de Fundaţia eMAG, cu sprijinul Flanco, care implementează centre after-school cu activităţi de educaţie remedială pentru copiii din mediul rural care se află în pericol de abandon şcolar. 

    În anul şcolar 2018-2019, în programul Nouă Ne Pasă sunt implicaţi peste 600 de elevi şi 63 de cadre didactice, din 14 centre afterschool, localizate în opt judeţe: Măgura (Buzău), Ceraşu şi Slon (Prahova), Vaduri, Gâdinţi şi Bistriţa (Neamţ), Limanu şi Negru Vodă (Constanţa), Putineiu (Teleorman), Cernica şi Clinceni (Ilfov), Jacodu (Mureş), Moldoviţa şi Argel (Suceava).

    La nivel de organizare internă, echipa Flanco, atât colegii din magazine, cât şi cei din sediul central, prezintă proiectul şi invită clienţii şi cunoscuţii să doneze pentru susţinerea centrelor afterschool din program. Compania adaugă o sponsorizare proprie, din impozitul pe profit, apoi trimite banii colectaţi către Fundaţia eMAG, care se ocupă, mai departe, de implementarea propriu-zisă a programului. De asemenea, începând cu 2016, Flanco a făcut un apel către clienţii săi pentru a sprijini prin donaţii programul Nouă Ne Pasă şi a amenajat la casele de marcat ale tuturor magazinelor din reţea puncte de donaţie. Astfel, în 2018, aproximativ 100.000 de clienţi ai Flanco (mai mult cu 15% faţă de anul anterior) au donat peste 1,1 milioane de lei (mai mult cu 10% faţă de anul precedent).

    Elevii primesc o masă caldă în fiecare zi – pentru mulţi părinţi, acesta fiind principalul motiv pentru care le permit copiilor să meargă ore suplimentare la şcoală. De asemenea, elevii primesc consiliere psihologică şi vocaţională, dar şi rechizite, iar profesorii au la dispoziţie materiale didactice pentru predare.

    Rezultate

    Potrivit ultimei evaluări semestriale, elevii au reuşit să obţină note de trecere în proporţie de 80% la limba română şi în proporţie de 73% la matematică. De asemenea, pentru anul şcolar 2017-2018 a existat, în medie, o creştere de 1,20 puncte la limba română şi de aproximativ 1,52 puncte la matematică, iar în primul semestru al anului şcolar 2017-2018, absenteismul în rândul elevilor care au frecventat centrele afterschool a scăzut în peste 70% dintre cazuri.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    983 mil. lei

    Număr de angajaţi
    >1.500

    Valoarea investiţiei (2018)
    1.1 mil. lei

    Intervalul de implementare a proiectului 2016 – prezent

  • Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost internat în spital din cauza unor probleme cardiace

    Surse medicale au precizat pentru MEDIAFAX că fostul preşedinte Ion Iliescu a fost internat, luni, la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. C.C. Iliescu” din Capitală din cauza unor probleme la inimă.
     
    Fostul preşedinte are 89 de ani.
     
    Ion Iliescu a deţinut funcţia de preşedinte al României pentru două mandate, între 1992-1996 şi 2000-2004.
     

  • Roboţii i-ar putea înlocui pe chelneri: Aproximativ 1,5 milioane de persoane şi-ar putea pierde locul de muncă din cauza automatizării în Marea Britanie

    Comunicatul Oficiului Naţional pentru Statistică arată că femeile sunt cele mai predispuse să îşi piardă locul de muncă din cauza automatizării, cu şanse de 70%. Ocupanţii posturilor în regim part-time şi tinerii sunt, de asemenea, expuşi acestui risc.
     
    ONS a analizat locurile de muncă a 20 de milioane de persoane în 2017 şi a constatat că 7,4% dintre acestea prezintă un risc ridicat de a fi înlocuite.
     
    Autoritatea defineşte automatizarea ca fiind sarcinile care se efectuează în prezent de lucrători, care în viitor sunt predispuse a fi înlocuite de tehnologie. În această categorie ar putea intra programe de calculator, algoritmi sau chiar roboţi.
     
    Cele trei profesii cu cea mai mare probabilitate de automatizare sunt cea de chelner, activităţile de umplere a rafturilor şi ocupaţiile elementare din domeniul vânzărilor, toate curprinzând activităţi repetitive.
     
    Pe de altă parte, profesiile cu cel mai mic risc de a fi eliminate în urma automatizării sunt cele ale medicilor, cadrelor didactice din învăţământul superior şi profesioniştilor din domeniul educaţiei.
     

  • BREAKING Un tren cu cinci vagoane a deraiat în judeţul Hunedoara

    Potrivit CFR, trenul de marfă aparţine operatorului privat DB Cargo Rail România, care are în compunere 20 de vagoane şi circula în tranzit pe relaţia Curtici – Giurgiu Nord.

    „La faţa locului echipele de intervenţie feroviară ale Regionalei CF Timişoara vor acţiona pentru repunerea pe şină a vagoanelor cu un tren de ajutor cu vinciuri, care va fi îndrumat din staţia Simeria”, a declarat Oana Brânzat, purtătorul de cuvânt al CFR.
     
    Cauzele accidentului feroviar vor fi stabilite de comisia de anchetă.
     

  • A renunţat să lucreze pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere: Cum a ajuns o tânără antreprenoare să vândă 5.000 de scaune de birou pe lună

    „Deschiderea atelierului nu a fost un proces facil, iar locaţia fizică nu a ajutat prea mult, fiind necesare modificări ale spaţiului destinat producţiei care, ca prin minune, s-au putut face în doar patru zile deşi au presupus: ridicarea unei clădiri adiacente de 50 mp, instalarea completă a unui sistem de încălzire (calorifere, centrală etc.), schimbarea instalaţiei electrice şi montarea de corpuri de iluminat speciale pentru cusut, alinierea furnizorilor şi livrarea tuturor materialelor”, descrie Andrada Verdeş primele provocări întâmpinate la debutul celui mai recent proiect antreprenorial al său. La finalul anului trecut, Atelierul de scaune avea o capacitate de producţie de aproximativ 3.000 de scaune/lună şi comenzi aliniate pentru livrare chiar şi mai mari de atât pentru anul 2019, spune ea.

    Andrada Verdeş a devenit licenţiată în economie în anul 2004 la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori cu specializarea Bănci şi burse de valori. Cariera sa începuse însă încă din perioada studiilor, în 2001, când a fost recrutată de irlandezii de la Mivan Kier pe o poziţie de financial manager, urmând ca în 2004 să devină contabil-şef. Potrivit ZF, din 1998, Mivan opera în România ca parte a unui joint-venture Mivan – Kier (Mivan Limited – Kier International), care a realizat proiecte precum un program de locuinţe sociale şi de alimentare cu apă, derulat de guvern, în valoare de 140 de milioane de dolari.

    Andrada Verdeş a lucrat la Mivan Kier până în 2008, perioadă în care a gestionat stocurile pentru toate şantierele din ţară, managementul administrativ al societăţilor din proiectul România (două firme în România şi patru în afara ţării), relaţia cu clientul principal, cu autorităţile legat de autorizaţiile de construire şi culminând cu înlocuirea directorului financiar, ori de câte ori era necesar. Spune că din acest rol a învăţat cum să construiască şi să conducă o echipă.

    De asemenea, spune că în acea perioadă, în cadrul companiei, a implementat mai multe procese care la vremea aceea păreau avangardiste în România, cum ar fi: shared service centerul (conducea atunci o echipă de 20 de angajaţi care asigurau serviciile financiare pentru şase entităţi din cinci ţări), lean office (documentele companiei erau organizate lean până la nivelul de culoare de dosar şi erau auditaţi pe acest proces), business partnering, coaching & mentoring. „Toate acestea m-au ajutat ulterior să mă integrez în orice companie şi în orice domeniu”, spune Andrada Verdeş.

    Din noiembrie 2008 a început colaborarea cu Danone, pe poziţia de finance manager, continuând să fie implicată în toate proiectele care au avut impact operaţional direct, dintre care cel mai important a fost desprinderea departamentului de logistică într-un joint venture cu un partener internaţional, care a ajutat atât la optimizarea costurilor logistice, cât şi la creşterea şi dezvoltarea reţelei de distribuţie. Povesteşte că în grupul Danone a descoperit unul dintre oamenii de la care a avut mult de învăţat: Stephane Batoux, head of international busines pentru ETI, fostul director general al Danone pentru sud-estul Europei.

    El considera, printre altele, că obiectivele se setează în aşa fel încât genereze provocări, deşi pot părea de neatins uneori. După 14 ani în corporaţii, în 2015 a avut iarăşi o oportunitate de a învăţa un domeniu nou şi de a trece în zona de antreprenoriat. „Atâta timp cât eşti pasionat de ceea ce faci, îţi pasă de rezultatele pe care le ai şi te implici, faptul că lucrezi într-o corporaţie sau într-un antreprenoriat nu face nicio diferenţă, este de părere Andrada Verdeş.

    A început să lucreze pentru retailerul românesc de modă Preţuri pentru Tine (PPT), despre care spune că avea un potenţial de creştere imens. „Mi-a plăcut dorinţa celor patru asociaţi de a reorganiza compania pe principii corporatiste pentru că, la acel nivel de dezvoltare, era pasul firesc – adică structurarea, procedurizarea, urmărirea rezultatelor într-un mod uniform, structurarea deciziilor de business pe principii sănătoase şi verificabile, setarea de ţinte, care apoi să poată susţine o creştere şi dezvoltare sănătoasă”, explică Verdeş.
    De la cărămizi, iaurt şi fashion a trecut, în decembrie 2017, la lemn, prin preluarea afacerii Mobil Tileagd în calitate de acţionar majoritar şi director general.

    „Ce este dificil atunci când treci în antreprenoriat este că nu mai există safety net (o plasă de siguranţă – n.red). Deciziile pe care le iei trebuie să fie extrem de bine definite, pentru că nu va veni nimeni din urmă să te salveze, nu ai un grup în spate care să te ajute. Dacă într-o corporaţie este important topline-ul (cifra de afaceri şi marja – n.red.), în antreprenoriat este extrem de important cash flow-ul. Dacă nu ai lichiditate, nu ai realizat nimic, iar aceasta este lupta cea mai dificilă”, explică Andrada Verdeş.
    Mobil Tileagd este o fabrică de mobilă înfiinţată în judeţul Bihor cu peste 80 ani în urmă, mai precis în 1930, şi reconstruită în 1976. Fabrica, ce produce mobilier din lemn masiv, avea la momentul preluării, conform rezultatelor anului 2017, o evoluţie negativă, având o cifră de afaceri de 760.000 de euro şi 82 de angajaţi, în scădere faţă de anul anterior cu 27%.


    Andrada Verdeş a devenit acţionar în Mobil Tileagd în octombrie 2017, investind în afacere aproximativ 100.000 de euro, şi a început să se ocupe de producţia propriu-zisă în decembrie 2017. Dificultăţile nu au întârziat să apară.
    „Materiile prime, în special în cazul mobilei din PAL, au înregistrat creşteri de preţ substanţiale anul acesta. În cazul PAL-ului au fost deja trei creşteri de preţ începând cu luna februarie 2018. Totalul creşterilor a ajuns astfel la peste 15%”, descrie antreprenoarea una dintre provocările întâmpinate.
    La aceasta se adaugă concurenţa produselor din Asia. „Există o percepţie eronată că mobilierul din Asia este mai ieftin decât cel produs la noi. Nu este aşa. Din proprie experienţă şi pe date concrete pot să vă confirm că putem concura oricând cu industria asiatică la preţuri, la orice din piaţa lemnului, doar că standardele noastre de calitate sunt mai ridicate. În plus, produsele noastre sunt disponibile în piaţă mult mai repede şi cu costuri accesorii mai reduse (transport), iar termenul de plată este mult mai bun pentru cumpărători”, explică Verdeş.

    „Secolul XXI reprezintă epoca vitezei şi a internetului: cumpărătorul, cu bani sau fără, va cumpăra ieftin şi rapid. Nu doreşte să investească mult pentru că poate se schimbă moda şi, de asemenea, nu are timp să meargă în magazine, mobilierul se poate achiziţiona online. Cumpărătorul nu înţelege diferenţa de calitate, rezistenţă, utilitate şi posibilităţi dintre mobilierul din lemn masiv şi mobilierul din prefabricat PAL. Presupune că mobilierul din PAL este mai ieftin din principiu. În realitate nu este aşa, PAL-ul este mai scump cu aproape 100% faţă de lemnul masiv şi, ca structura de rezistenţă, este mult mai slab calitativ”, adaugă Andrada Verdeş.

    În acest context, ea observă că „piaţa mobilei a primit o formă de clepsidră, acest lucru afectând producătorii profund. Toţi au fost în situaţia de a se repoziţiona astfel: producţie de serie, produse ieftine sau producţie la comandă cu produse unicat foarte scumpe (mobilă stil)”.
    Iar fiindcă nu toţi producătorii au reşit să se replieze, s-a ajuns la sincope şi la o disponibilizare de personal masivă, iar „în unele cazuri, fabricile au ajuns să se închidă chiar”.

    În anul 2018, pe fondul schimbării portofoliului de furnizori, al optimizării costurilor şi al dezvoltării portofoliului de clienţi, pentru jumătate de an, Mobil Tileagd a înregistrat creşteri.
    „Aceste rezultate sunt de apreciat, luând în considerare evoluţia negativă a pieţei mobilei, cu impact major negativ în această vară, în care foarte multe fabrici de mobilă din nordul şi nord-vestul ţării a trebuit să restructureze personal şi / sau să închidă pe fondul lipsei comenzilor sau al scăderii acestora. În cazul nostru, Mobil Tileagd a prosperat şi a păstrat tot efectivul de personal, ba chiar a crescut de la 82 de angajaţi în decembrie 2017 la 87 de angajaţi în luna octombrie 2018”, descrie Andrada Verdeş rezultatele obţinute.

    Începând cu luna noiembrie 2018, Andrada Verdeş a  început să se ocupe exclusiv de Atelierul de Scaune. Mobil Tileagd a rămas în administrarea unuia dintre asociaţi, iar ea şi-a păstrat calitatea de acţionar majoritar al companiei. A pus bazele Atelierului de Scaune în urma unei investiţii iniţiale de 30.000 de euro, în totalitate din fonduri proprii. Atelierul se axează doar pe producţia şi distribuţia de scaune din nişă de tapiţerie low cost şi evacuare rapidă, în contextul în care piaţa este orientată spre volum şi ieftin şi forţează utilizarea tehnologiilor care aduc reducerea costurilor imediată, nu a implementărilor care aduc beneficii pe termen lung.

    Verdeş a ales nişa tapiţeriei după ce a observat că aceasta este singura care menţine o tendinţă pozitivă, atât la nivel naţional, cât şi european, fabricile şi atelierele care s-au axat pe tapiţerie înregistrând o evoluţie pozitivă. Astfel, nivelul crescut al cererii de scaune din partea retailerilor naţionali şi europeni, cât şi existenţa unei forţe de muncă calificate şi suficiente, disponibilă imediat datorită disponibilizărilor masive din piaţa mobilei din vara lui 2018, au determinat-o pe Andrada Verdeş să se orienteze spre nişa de tapiţerie.
    „Pentru mobilişti, adaptarea de la mobilă la tapiţerie (ca nişă a mobilierului) nu este dificilă. În zona Beiuşului, datorită mişcărilor negative din piaţa mobilei din acest an, şi specific din această vară, există o disponibilitate a forţei de muncă specializate. În acest moment, avem peste 200 de oameni disponibilizaţi, iar până la finalul anului, din păcate, probabil încă 100 de persoane”, observa Andrada Verdeş la momentul interviului pentru Business MAGAZIN, în noiembrie 2018.
    Printre clienţii atelierului se numără, de exemplu, Videnov Bulgaria, societate producătoare şi vânzătoare de mobilier, care s-a extins recent şi în România. În ceea ce priveşte piaţa de desfacere, Atelierul de scaune vinde  direct către magazine de mobilă şi la un distribuitor din Cluj, iar începând cu această lună, după ce site-ul va fi funcţional pentru comenzi, se urmăreşte extinderea vânzării către mai multe magazine şi direct la persoanele fizice.


    „Odată cu deschiderea Atelierului de Scaune, am creat deja 10 locuri de muncă noi şi am în vedere umplerea a încă trei poziţii pe primul schimb de lucru deja format. În măsura în care reuşim să găsim sursele pentru suficiente cadre de scaune în perioada următoare şi pe baza comenzilor suplimentare pe care deja suntem în proces să le atragem, sper să mai construim şi schimbul doi, adică încă 13 persoane, până la finalul lunii ianuarie”, descrie antreprenoarea obiectivele pe care şi le-a fixat pe termen scurt. 
    În plus, în planurile pentru anul 2019 intră şi dezvoltarea propriei secţii de tăiere a lemnului, pentru care ar fi necesare încă patru locuri de muncă. „Dacă Atelierul de Scaune rămâne la un nivel de producţie de aproximativ 5.000 de scaune / lună, numărul de locuri de muncă create ar fi de 30 până la finalul lunii aprilie 2019”, menţionează Andrada Verdeş. De asemenea, îşi doreşte ca în viitor să atragă fonduri europene pentru structuri industriale.


    Antreprenoarea a observat că există o tendinţă de creştere a numărului de IMM-uri şi de scădere a numărului de fabrici mari, cel puţin în ceea ce priveşte produsele tapiţate. „Piaţă mobilei din Europa generează venituri de aproape 100 de miliarde de euro şi angajează încă peste 1 milion de oameni, forţă de muncă calificată, chiar şi în condiţiile scăderilor înregistrate în acest an. Industria în sine este dintre cele mai creative, înregistrând peste 12% din patentele de creaţie la nivel european”, observă ea. 
    De asemenea, aminteşte Andrada Verdeş, creşterea pieţei la nivel european a fost calculată la 2% anual până în anul 2017, iar în condiţiile actuale aceasta rămâne la un nivel mai jos, de aproximativ 1% anual, nefiind previzionată o creştere semnificativă în anii ce vin. Totuşi, nişa de tapiţerie arată o creştere substanţială, potrivit antreprenoarei, iar din primele 50 de societăţi din piaţa mobilei din România, constată că în primele 10 se află cel puţin trei companii producătoare de tapiţerie, respectiv de canapele şi scaune: Italsofa din Maramureş, PGS Sofa & Co din Bihor, GP Sofa din Satu Mare – cu cifra de afaceri, în toate cazurile, de peste 38 de milioane de euro anual.
    „Scaunele, canapelele şi orice alte produse tapiţate au continuat să se vândă, ba chiar piaţa a crescut. Toate fabricile şi atelierele care s-au poziţionat doar pe partea de tapiţerie vor raporta cifre fabuloase în acest an şi creşteri atât în profitabilitate, cât şi ca personal. Aici delimitarea se face pe baza preţului şi a existenţei personalului, pentru că geografic există diferenţe de disponibilitate şi calificare”, susţine Andrada Verdeş, care consideră că, deşi piaţă mobilei va rămâne constantă, în cazul tapiţeriei se vor înregistra creşteri substanţiale încă 10 ani de acum încolo.

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Bilanţ DNA: În 2018 mai mult de o treime din inculpaţi, achitaţi din cauza dezincriminării abuzului

    Procurorul-şef interimar al DNA, Călin Nistor, a declarat, vineri, la bilanţul instituţiei, că anul 2018 a fost pentru Direcţie un an de răscruce, atipic, cu provocări deosebite, respectiv schimbări în conducerea instituţiei, schimbări ale legislaţiei cu relevanţă pentru funcţionarea sau activitatea D.N.A., decizii ale CCR cu efecte directe sau indirecte asupra cauzelor instrumentate (9 decizii în 2018 şi 9 anterioare cu impact asupra activităţii instituţiei), modificări în structura de personal, dar şi cinci controale din partea Inspecţiei Judiciare.
     
    Acesta a anunţat că, în 2018, s-a urmărit cu prioritate soluţionarea prin trimitere în judecată a dosarelor în care au fost create prejudicii mari bugetului de stat, cauze în care procurorii au dispus măsuri asiguratorii în vederea recuperării acestor pagube. Astfel, prin actele de inculpare s-au reţinut prejudicii în valoare de 412,7 milioane euro, în creştere cu 85% faţă de anul 2017, şi s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii de 400,1 milioane euro pentru repararea pagubelor produse prin infracţiuni, în creştere cu 139% faţă de anul 2017.
     
    Media dosarelor pe care un procuror le-a avut de soluţionat a fost de 84 cauze, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene şi în achiziţii publice, precum şi retrocedare a unor imobile.
     
    Astfel, la sfârşitul anului 2018, stocul de dosare rămase nesoluţionate s-a redus la 4.283 (faţă de 6.078 la sfârşitul anului 2017 şi 7.566 la sfârşitul anului 2016).
     
    S-au soluţionat pe fond 3.547 de dosare ( în scădere cu 9,7% faţă de anul 2017, dar în creştere cu 6,1% faţă de anul 2016). Totodată, au fost soluţionate mai multe dosare în maximum un an şi 6 luni de la data sesizării, în creştere cu 4,5% faţă de anul 2017.
     

  • Este oficial! Prima specie de mamifere care a dispărut din cauza oamenilor

    Extincţia Bramble Cay melomys (Melomys rubicola), o specie mică de rozătoare, este acum recunoscută oficial în Australia, care era şi singura casă a acestor mamifere de culoare maronie. Mamiferul, denumit de asemenea „şoarecele cu coada mozaic”, ajungea la maturitate la o lungime de 15 cm şi o greutate de 100 g.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro