Tag: casa

  • Două dintre cele mai afectate meserii afectate de criză COVID-19

    Poate că izolarea ţi se pare acum cel mai greu de suportat, dar te-ai gândit ce efecte are coronavirusul asupra economiei? Sunt sute de afaceri care au de suferit. Unele pot supravieţui, dar micii întreprinzători se tem că nu-şi vor mai reveni după această criză.

    Răduţa este taximetrist. Are trei copii, doi nepoţi şi este singura care aduce bani în casă.

    „E bine de stat în casă, dar din ce trăim? Că sunt foarte multe familii şi persoane care n-au pus un ban deoparte. Din ce trăim, cine o să ne aducă de mâncare? Că nu o sa te ajute nimeni. Statul cu ce mă ajută? Cu nimic! Am o fetiţă care locuieşte cu mine şi are doi copilaşi. Şi nu munceşte niciunul din părinţi. Deci eu sunt singura care muncesc”, spune Răduţa Corneliu, taximetrist.

    Nici vânzătorii de flori nu o duc mai bine. Rar dacă mai vând de 30 de lei într-o zi. Coronavirusul i-a lăsat doar cu saci plini de flori ofilite şi cu griji multe.

    Iată ce spun cei afectaţi de criză:

  • Casă la cutie

    Astfel de locuinţe pot fi construite dintr-un singur container sau din mai multe, scrie The Guardian, şi pot avea chiar şi etaj. Cei care şi le amenajează într-un singur container o fac pentru uşurinţa mutării, cei care folosesc mai multe la noua lor locuinţă o fac pentru uşurinţa lucrului cu aceste „cărămizi”. Alţii sunt atraşi de faptul că, utilizând un astfel de material de construcţie, contribuie la reducerea poluării. Mai sunt şi cei care au locuit pe diverse ambarcaţiuni sau au avut posibilitatea de a se plimba ceva vreme pe ele şi atunci apreciază containerele pentru legătura lor cu mările şi oceanele. Mulţi dintre amatorii de astfel de locuinţe se află în Australia, unde există şi persoane sau companii care oferă servicii de construire şi amenajare de case din containere celor care-şi doresc aşa ceva, dar parcă nu s-ar înhăma la muncă. Containerul se dovedeşte interesant şi pentru retail, apărând malluri temporare cum ar fi Boxpark, la Londra, ori Re:START, construit în Noua Zeelandă, la Christchurch după cutremurul din 2011 şi care a funcţionat până în 2018, fiind o atracţie turistică. El poate fi şi înnobilat sub formă de cameră de hotel de lux pentru spaţii de cazare temporare în zone viticole, de pildă.

  • Trump scoate tunurile: Casa Albă pune presiune pe Congres să lanseze un pachet economic de 850 miliarde dolari în faţa crizei coronavirus

    Administraţia Trump plănuieşte să îi ceară Congresului astăzi să aprobe un nou pachet economic pentru a stimula economia, în valoare de 800-850 miliarde dolari, pentru a limita efectele pandemiei Covid-19, potrivit unor surse oficiale citate de FT.

    Cererea marchează o schimbare de strategie la Casa Albă înspre un răspuns economic mult mai agresiv pentru a opri răspândirea epidemiei – care a închis deja şcolile, barurile, restaurantele şi multe fabrici în toată ţara, şi a generat un declin abrupt al businessului, în special pentru liniile aeriene şi pentru industria ospitalităţii.

    Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei din SUA, a anunţat deja două proiecte de legisaţie pentru a ajuta economia americană să combată epidemia.

    Administraţia Trump a propus reducerea taxelor salariale – din care sunt finanţate pensiile guvernamentale şi programele de sănătate – şi stimuli pentru o serie de sectoare afectate în economie, în timp ce Democraţii vor măsuri specifice pentru familiile sărace, precum asistenţă de şomaj şi ajutoare alimentare.

    Unii politicieni, atât Republicani, cât şi Democraţi, susţin că soluţia ar fi plăţi directe către gospodăriile americane pe parcursul crizei, dar nu este clar dacă conducerea din Congres susţine astfel de măsuri.

     

     

     

     

     

  • Cehia nu-şi asumă niciun risc să ajungă ca Italia: Guvernul de la Praga a impus unele dintre cele mai stricte măsuri din Europa Centrală şi de Est

    Cehia a decis să anunţe carantină în mai multe municipalităţi din estul ţării şi să impună o serie de restricţii de circulaţie în ţară, în contextul în care se luptă cu răspândirea epidemiei, potrivit FT.

    Oficialii guvernamentali au transmis că oamenii au voie să iasă din casă doar pentru activităţi extrem de limitate, precum muncă, magazin sau rude, până pe 24 martie.

    „Oamenii pot merge la muncă, la cumpărături, dar trebuie să stea în casă cât mai mult posibil” a spus ministrul de Interne, Jan Hamacek.

    Măsura de carantină locală se va aplica în 21 de oraşe, inclusiv în Litovel şi Unicov, în estul ţării, şi include interdicţia totală de a intra sau ieşi din aceste oraşe. Circa 24.000 de persoane locuiesc în zona afectată de decizie.

    Într-o încercare de a limita impactul măsurilor stricte asupra indivizilor şi a businessurilor, ministerul de Finanţe a anunţat că va amâna termenul de plată pentru anumite taxe până în luna iulie.

    Cehia a înregistrat până acum 298 de cazuri de COVID-19 şi a luat unele dintre cele mai stricte măsuri din Europa.

    Guvernul de la Praga a declarat stare de urgenţă, a închis şcolile, magazinele neesenţiale, a impus restricţii la graniţă şi a interzis adunările de peste 30 de persoane.

     

  • Ce bijuterii mai poartă bogaţii lumii

    Dacă în anii ’20 ai secolului trecut s-a purtat Egiptul, în prezent, scrie Telegraph, se poartă India, sursa de inspiraţie reprezentând-o podoabele suveranilor acesteia.
    Casa Amrapali din Jaipur a lansat bijuterii în formă de flori de lotus, în timp ce casa Santi a profitat de colecţia creatorului Krishna Choudhary, veche de generaţii, încă de vremea ultimilor suverani ai Imperiului Mogul, reutilizând vechile pietre preţioase în bijuterii noi cu design contemporan şi mai puţin încărcat decât ceea ce se purta cu sute de ani în urmă.
    La Cartier, în seria Tutti Frutti s-a lansat colierul Maharajah, o combinaţie de culori vii obţinute în parte cu smaralde şi rubine, de şiragurile care vin la baza gâtului fiind prins un canaf format din nu mai puţin de 19 smaralde. Colierul face parte din seria bijuteriilor transformabile ale casei Cartier, putând fi purtat în mai multe feluri. Tot la inspiraţie indiană ar putea fi încadrat şi pandantivul cu diamante şi turmaline Woodland, al casei Boodles, a cărui formă de cupolă întoarsă duce cu gândul la Taj Mahal. 

  • Cum să-ţi creşti clienţi pentru licitaţii

    Pentru a-i atrage pe colecţionarii tineri, casa de licitaţii Philips, specializată pe arta secolelor XX şi XXI, le propune artişti din generaţia lor, în timp ce Sotheby’s, care urmărea să le vândă milenialilor lucrări ale vechilor maeştri (pictori europeni de până spre anul 1800), a apelat la Victoria Beckham, care a expus tablouri ale acestora în magazinul ei de la Londra. Pe de altă parte, Christie’s s-a asociat cu producătorul de skateboarduri şi îmbrăcăminte Supreme, scoţând la licitaţie trei skateboarduri create de Damien Hirst şi o maşină de pinball. 

  • Veşti proaste pentru toţi oamenii care vor să îşi cumpere o casă: preţurile continuă să crească. Oraşul care a depăşit Bucureştiul şi a devenit cel mai costisitor din ţară

    Preţurile apartamentelor au crescut în februarie cu 1,6% la nivel naţional. Cele mai mari creşteri sunt înregistrate în Cluj-Napoca, în timp ce, în Capitală, un metru pătrat util costă în medie 1.444 de euro, potrivit imobiliare.ro.

    În februarie, preţurile apartamentelor noi şi vechi s-au majorat, la nivel naţional, cu 1,6%.

    Potrivit indicelui Imobiliare.ro, suma medie cerută în ţară pe apartament a ajuns la 1.367 de euro pe metru pătrat util la finele lui februarie, faţă de 1.346 de euro pe metru pătrat la finele lui ianuarie.

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când un apartament putea fi cumpărat şi cu 1.233 de euro pe metru pătrat, valoarea actuală este cu peste 10% mai mare.

    În ciuda tendinţei general ascendente de luna trecută, patru dintre cele şase mari centre regionale monitorizate constant de Imobiliare.ro, inclusiv Capitala, au consemnat scăderi de preţ – iar acestea au fost susţinute exclusiv de segmentul rezidenţial nou.

    În Bucureşti, pe parcursul lui februarie, preţul apartamentelor disponibile spre vânzare a scăzut, per ansamblu, cu 0,3%. Acestea costă acum, în medie, 1.444 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.449 de euro pe metru pătrat luna trecută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ecosistemul din gunoi

    Pe aceste deşeuri, artista ataşează mici sculpturi pe care le pictează în culori vii, făcând să pară ca şi cum diverse plante şi vieţuitoare şi-au ales sticla sau recipientul drept casă, formând un mic ecosistem. Ideea pe care artista susţine că doreşte s-o transmită este cea a relaţiei dintre om şi natură, precum şi faptul că natura are capacitatea de regenerare dacă oamenii reduc poluarea. 

  • Familia care-şi schimbă blana, dar businessul ba

    „Provin dintr-o familie de blănari. Toţi unchii şi mătuşile mele au fost blănari şi câţiva au fost croitori de lux. Aş spune că avem o tradiţie de familie de 100 de ani în ceea ce astăzi se cheamă fashion business. Tatăl meu a început să lucreze ca ucenic în 1937, mama mea a început să lucreze în domeniu în 1955, fiind îndrumată de tatăl meu”, spune Daniel Mărgărit, proprietarul afacerii Casa de Blănuri MG şi preşedintele Asociaţiei Române a Blănurilor. El spune că a crescut de mic cu „planşeta întinsă pe masa din dormitorul părinţilor, unde era atelierul”, având în vedere că în perioada comunismului blănarii lucrau pentru clienţii lor acasă, având toate uneltele necesare acestui tip de activitate preponderent manufacturieră. „După moartea tatălui meu, mama a lucrat mai bine de doi ani şi jumătate în Germania alături de cei mai mari blănari români, emigranţi şi ei în perioada comunismului. S-a întors în 1989, iar între 1992 şi 1994 am lucrat doar noi doi şi am învăţat de la ea meserie. În 1994 am deschis atelierul unde produceam pentru clientela noastră, dar şi pentru magazinele de lux ale vremii”, povesteşte antreprenorul cum a luat naştere businessul Casa de Blănuri MG.


    La început, Casa de Blănuri MG îşi distribuia creaţiile în galeriile din centrul Capitalei, iar în 1997 Daniel Mărgărit împreună cu mama şi un unchi de-al său au deschis magazinul care se află şi astăzi pe şoseaua Ştefan cel Mare din Bucureşti. „De 23 de ani suntem în aceeaşi locaţie. În faţă avem showroomul, iar în partea din spate a spaţiului avem micul atelier cu o suprafaţă de circa 120 mp. Producem haine, jachete, veste, gulere, căciuli, prestăm servicii de reparaţii şi restilizare, executăm haine custom, modele bespoke după dorinţa clientului. Putem produce şi peste 50 de confecţii pe lună, dar şi doar 20, în funcţie de gradul de complexitate a produselor intrate în procesul de manufacturare, în funcţie de comenzi şi necesităţile magazinului”, descrie Daniel Mărgărit specificul activităţii lor.
    În prezent, în cadrul companiei lucrează opt persoane, iar cel mai nou dintre angajaţi a adunat deja o vechime de cinci ani în cadrul firmei. „Majoritatea colegilor lucrează la noi de 10-15 ani. În blănărie este o muncă foarte calificată. Orice coleg nou, blănar de o viaţă, are nevoie de doi ani să se adapteze la modul nostru de lucru. Unii nu au reuşit să se adapteze şi să lucreze perfect. Nu reuşeau să se debaraseze de ideea că «merge şi aşa».”
    Fiind o industrie mai mult pe cale de dispariţie atât în România cât şi la nivel mondial, blănarul Daniel Mărgărit spune că nu găseşte pe piaţa locală materie primă sau accesorii pentru a-şi putea derula activitatea în linişte. Astfel, materia primă folosită la crearea blănurilor este cumpărată atât de pe bursa de specialitate de la Copenhaga (Kopenhagen Fur), de la intermediari de piei din Danemarca, Germania, Grecia şi Marea Britanie, de la bursa din Helsinki SAGA, dar şi din Italia. „Blănurile de vizon le achiziţionăm în proporţie majoritară de la bursa de la Copenhaga. Uneori, unele culori pe care le folosim în cantităţi mici le cumpărăm de la angrosişti de piei din Italia. Vulpile le achiziţionăm uneori de la bursa din Helsinki SAGA, iar furnituri şi accesorii achiziţionăm din Italia, preponderent de la firma Micillo. Din România cumpărăm doar aţă de la firma Amann România, aceeaşi aţă pe care o cumpăram în trecut din Italia. Fiind o industrie mică, blănăria nu prea are în România furnizori de accesorii şi materii prime.”
    În cei 23 de ani de activitate, Casa de Blănuri MG a distribuit spre vânzare blănuri mai multor branduri, dar colaborările au încetat între timp deoarece „acestea nu au reuşit să vândă la nivelul dorit de noi”. În prezent, compania colaborează cu magazinele Gerard Darel din Băneasa Shopping City şi Calea Victoriei. De asemenea, blănurile şi produsele din blană create sub brandul Casa de Blănuri MG trec şi graniţele României, ajungând în toate colţurile lumii prin intermediul site-ului ce poartă acelaşi nume. „Nu exportăm direct, dar avem clienţi din toate colţurile lumii. Ne mândrim să avem printre clienţii noştri miniştri din câteva ţări şi suntem onoraţi să ne fie clientă majestatea sa sora regelui Qatarului.” Antreprenorul a povestit că ultimii doi ani de activitate în industrie au fost „mai duri decât anii anteriori”. Motivul principal se leagă de „invazia” hainelor de blană importate din Grecia, Turcia şi China pe piaţa locală şi de faptul că sunt vândute la preţuri mai mici faţă de cele impuse de producătorii locali. „Aici mă refer la concurenţa neloială, la cei care vând haine fără acte şi la preţuri infime prin intermediari, prin instituţii şi diverse birouri. Au ajuns să umble din coafor în coafor şi pe la sălile de sport cu genţile cu haine care de multe ori se rup rapid. O altă problemă o reprezintă cei care vând blănuri vechi prin târguri şi pieţe drept blănuri noi.”
    De asemenea, lipsa şcolilor profesionale care să livreze blănari pe piaţă este o altă problemă cu care se confruntă industria, este de părere Daniel Mărgărit. „Practic noi suntem căsătoriţi cu colaboratorii noştri. Nu avem de unde lua alţii. Din păcate, la nivel mondial blănăria este o meserie pe cale de dispariţie. Nu mai apar blănari noi, tineri, nicăieri în lume cu excepţia Chinei, unde apar specialişti în blănărie pe operaţiuni. Blănarul care să îţi facă o haină de la A la Z nu mai apare. Doar blănari pentru producţia de serie.”
    Daniel Mărgărit a menţionat că în ultimii zece ani industria s-a schimbat „mult în rău”. Astfel că, dacă în urmă cu zece ani oamenii mergeau la blănar pentru a le lua măsurile, pentru ca ulterior să le creeze o haină personalizată, în ultimii ani consumatorii şi-au îndreptat atenţia spre produsele de serie, vândute la preţuri mai accesibile. „O mare vină o poartă grecii. Ei au început să economisească de oriunde şi oricât în lupta de a crea haine cât mai ieftine, ajungându-se la paradoxul de a oferi ieftin un produs de lux, ideea de ieftin şi noţiunea de lux fiind total antagoniste prin definiţie. Am un exemplu pe care-l dau mereu. La o haină sunt 3-4 clipsuri de închidere. Cele pe care le cumpăr din Italia costă cam cu 0,35 euro mai mult decât cele pe care le folosesc grecii. De la hainele noastre sau de la cele fabricate în Italia am schimbat 5 bucăţi în 23 de ani, iar din cele greceşti schimb sute pe an la hainele clienţilor”, a explicat proprietarul Casei de Blănuri MG.


    În calitate de preşedinte al Asociaţiei Române a Blănurilor, Daniel Mărgărit are în plan să schimbe cursul industriei şi să reglementeze anumite aspecte. El spune că vizează în primul rând să modifice termenul de garanţie al unui produs din blană şi etichetarea acestora. „Conform legii, o haină de blană are o garanţie de 30 de zile. O blană poate costa câteva mii de euro şi are o garanţie de 30 de zile, în timp ce un amărât de mixer de bucătărie de 60 de lei are garanţie doi ani. Vreau să introducem garanţie obligatorie de 2-3 ani, pentru că haina de blană prin definiţie este un bun de folosinţă îndelungată. O blană are perioada de purtare de până la 40 de ani, fiind posibilă şi o restilizare sau două în primii 15 – 20 de ani de viaţă. Va trebui reglementată garanţia şi specificată metoda de remediere rapidă a defectului. De asemenea, îmi doresc şi voi face toate eforturile pentru a avea o piaţă cu etichetare corectă, o piaţă în care produsele second-hand să fie etichetate corespunzător. De multe ori au venit la noi la magazin persoane în vârstă care au cumpărat o haină de la un târg ambulant, haină care după prima purtare se rupea”, spune Daniel Mărgărit.
    În ceea ce priveşte businessul Casa de Blănuri MG, proprietarul spune că nu are planuri de extindere sau de dezvoltare în perioada următoare, însă şi-ar dori să îşi poată desfăşura activitatea într-un spaţiu mai mare decât cel pe care îl are în prezent la dispoziţie. „Ne-ar plăcea să avem un showroom de 500 mp şi un atelier de 200-300 mp. Din păcate ar trebui să ne relocăm. Am câştiga pe de-o parte, dar am pierde pe altă parte, ţinând cont că suntem de 23 de ani în acelaşi loc. Eu sunt de modă veche. Cred în prăvălia la stradă, transmisă din tată în fiu timp de decenii. Conceptul s-a pierdut din păcate în perioada comunistă. Poate că în viitor vom mai deschide un al doilea magazin Casa de Blănuri MG.” În prezent, Daniel Mărgărit se află în procesul de predare a businessului fiicei lui, care încearcă să deprindă cât mai mult din abilităţile tatălui ei pentru a duce mai departe tradiţia. „Acum predau ştacheta fiicei mele, care este nevoită să înveţe într-un timp scurt ceea ce eu am deprins în zeci de ani”, a conchis antreprenorul.

  • Veşti bune pentru tinerii care vor să îşi CONSTRUIASCĂ O CASĂ: într-un oraş mare din România, primăria ofera gratis parcele de pământ unde iţi poţi construi o locuinţă

     Planuri mari pentru 43 de hectare de teren de langa Timisoara. Este vorba de fosta pasune comunala a comunei Dumbravita care se va transforma total in urmatorii ani.

    Consilierii locali au votat deja, in prima sedinta din acest an, pentru proiectele care se vor realiza pe acest amplasament, pentru care insa administratia mai are de finalizat un demers, acela de a obtine de la Bucuresti aprobarea scoaterii terenului din circuitul agricol si introducerea lui in categoria ‘construibil’. Cele 43 de hectare sunt in acest moment in proprietatea publica a Primariei Dumbravita.

    S-a dat unda verde pentru intocmirea Planului Urbanistic Zonal pentru ca pe 7 din cele 43 de hectare sa fie acordate gratuit parcele, in baza Legii 15/2003, pentru tinerii care doresc sa-si ridice o casa.

    Tot la Dumbravita au fost aprobate amenajarea unui centru de ingrijire si recuperare pentru varstnici si un centru de sanatate cu program permanent, in vecinatatea Incubatorului de afaceri din localitate, dar si ridicarea unei baze sportive, pe 16 ha, langa centura ocolitoare, in apropiere de Ferma 1, scrie opiniatimisoarei.ro