BusinessMagazin

Tag: candidati

  • De ce se înscriu fotomodelele din România la Academia de Poliţie

    Cele două orădence vor fi din această toamnă studente la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.  830 de locuri au fost scoase în concurs, din care 640 sunt în regim fără taxă şi 210 în regim cu taxă. Nu mai puţin de 585 de candidaţi s-au bătut pentru 115 locuri la Facultatea de Ştiinţe Juridice – specializarea Drept. La Facultatea de Poliţie, 1.666 candidaţi s-au confruntat pe 253 locuri. La Facultatea de Jandarmi, pentru 44 locuri au fost 395 candidaţi, la Facultatea de Pompieri pe 34 de locuri au fost 277 candidaţi.

    La anunţarea rezultatelor, orădencele au avut satisfacţia să fie declarate admise.

    „M-am decis să particip la concursul de admitere pentru Academia de Poliţie după primul an de facultate, când am realizat că nu mă regăsesc în acel loc. Sunt o persoană care preferă stabilitatea şi am considerat că în acel moment a fost cea mai bună decizie pe care pot să o iau. Odată absolvită Academia de Poliţie, ai un loc de muncă asigurat şi posibilitatea de a evolua pe plan profesional. Deşi Poliţia în general e percepută ca fiind o lume a bărbaţilor, consider că şi o femeie poate face faţă cu brio provocărilor din domeniu”, spune Amalia Herlaş, fostă Miss Oradea şi model de succes la M Models România, agenţia manageriată de Marius Molan. Am întrebat-o pe Amalia dacă frumuseţea este un atu în cariera profesională.

    „Nu putem să negăm că frumuseţea este un atu în orice domeniu, aşa că de ce nu ar putea fi şi în Poliţie?”, consideră studenta la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

    Denisa Giorgi, cea de-a doua orădeancă care a reuşit să ocupe un loc în Academie, spune: „Academia de Poliţie a reprezentat cea mai mare dorinţă a mea, ea mi-a acaparat toată atenţia în acest timp de pregătire; din această cauză şi emoţiile au fost pe măsură. Nu e tocmai uşor să te concentrezi doar pe meditaţii şi ore de sport. Am ales să concurez pe locurile Poliţiei de Frontieră. Din totalul de 64 de locuri scoase la concurs, sunt mândră că am intrat a 16-a. Concurenţa a fost mare, prima probă eliminatorie a fost sportul (care implică: aruncarea mingii medicinale, viteză şi rezistenţă), unde au căzut 52% din totalul fetelor. Emoţii am avut la fiecare probă, însă pot spune că modellingul m-a ajutat în acest sens, deoarece am învăţat chiar din primele cursuri de modelling, în cadrul Agenţiei MMR, cum să-mi stăpânesc emoţiile, scrie bihor.ro

  • Cine este şi cum arată CEL MAI TÂNĂR DEPUTAT din România şi cum s-a remarcat în primele 6 luni

    Astfel, Mara Mareş, de la PNL, este cel mai tânăr deputat din actuala legislatură, fapt care i-a atras atât mediatizarea, cât şi notorietatea.

    În primele 6 luni ale mandatului său, Mara Mareş a iniţiat nu mai puţin de 18 propuneri legislative.

    Printre domeniile sale de interes s-au numărat modificarea Statutului funcţionarilor publici, modificarea Statutului aleşilor locali, organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici şi sistemul unitar de pensii publice.

    Mara Mareş a mai iniţiat, în calitate de co-semnatar, o propunere legislativă pentru combaterea ambroziei şi o alta pentru susţinerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

    Deputatul PMP Robert Turcescu, aflat şi el la primul mandat, a fost mediatizat la momentul anunţării candidaturii, dată fiind notorietatea sa ca jurnalist, dar şi scandalul mediatic în care s-a autoplasat prin propriile sale dezvăluiri ce vizau o presupusă activitate de ofiţer acoperit.

    Turcescu a co-iniţiat, în prima sesiune legislativă din acest mandat, 24 de propuneri legislative, printre care şi cea privind combaterea ambroziei, dar şi altele privind instituirea zilei de 15 mai – Ziua ardelenilor sau aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş “Autostrada Unirii”.

    Printre alte propuneri legislative semnate de Turcescu se numără şi cea privind protejarea agriculturii şi zootehniei în România, dar şi o alta, referitoare la sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este şi cum arată CEL MAI TÂNĂR DEPUTAT din România şi cum s-a remarcat în primele 6 luni

    Astfel, Mara Mareş, de la PNL, este cel mai tânăr deputat din actuala legislatură, fapt care i-a atras atât mediatizarea, cât şi notorietatea.

    În primele 6 luni ale mandatului său, Mara Mareş a iniţiat nu mai puţin de 18 propuneri legislative.

    Printre domeniile sale de interes s-au numărat modificarea Statutului funcţionarilor publici, modificarea Statutului aleşilor locali, organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici şi sistemul unitar de pensii publice.

    Mara Mareş a mai iniţiat, în calitate de co-semnatar, o propunere legislativă pentru combaterea ambroziei şi o alta pentru susţinerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

    Deputatul PMP Robert Turcescu, aflat şi el la primul mandat, a fost mediatizat la momentul anunţării candidaturii, dată fiind notorietatea sa ca jurnalist, dar şi scandalul mediatic în care s-a autoplasat prin propriile sale dezvăluiri ce vizau o presupusă activitate de ofiţer acoperit.

    Turcescu a co-iniţiat, în prima sesiune legislativă din acest mandat, 24 de propuneri legislative, printre care şi cea privind combaterea ambroziei, dar şi altele privind instituirea zilei de 15 mai – Ziua ardelenilor sau aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş “Autostrada Unirii”.

    Printre alte propuneri legislative semnate de Turcescu se numără şi cea privind protejarea agriculturii şi zootehniei în România, dar şi o alta, referitoare la sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Sondaj Undelucram.ro: Feedback post-interviu, inexistent în România?

    Prin al doilea sondaj, desfăşurat în perioada 11-25 iunie 2017, cu participarea a 500 de persoane, UndeLucram.ro şi-a propus să observe evoluţia relaţiei dintre departamentele de resurse umane şi candidaţi în ultimii ani, în ceea ce priveşte feedbackul, iar rezultatele redau un trend pozitiv.

    Până nu demult, participarea la un interviu, în special la unul care nu se concretiza cu obţinerea unui loc de muncă, rămânea la stadiul de incertitudine, singurul răspuns pe care un candidat îl primea fiind clasicul şi aproape mereu inutilul „vă sunăm noi.” Rezultatele celui mai recent sondaj arată că, de-a lungul timpului 91.4% dintre candidaţi  – altfel spus, 9 din 10 candidaţi – nu au primit niciun fel de răspuns din partea companiilor la care au participat la un interviu.

    „Suntem cu toţii conştienţi că activitatea de HR nu este una uşoară şi că poate deveni foarte complicat să gestionezi câteva zeci sau sute de candidaţi. Totodată, în calitate de profesionişti, nu putem lăsa la voia întâmplării carierele a mii de oameni, prin omisiunea transmiterii unor informaţii esenţiale pentru ei, în condiţiile în care avem la dispoziţie tehnologii moderne, care permit comunicarea rapidă şi eficientă”, spune Costin Tudor, fondator şi CEO al UndeLucram.ro. 

    În ultimii câţiva ani însă, a existat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte feedbackul din partea angajatorului, fie el negativ sau pozitiv. Aproape 73% dintre participanţii la sondajul UndeLucrăm.ro au răspuns afirmativ când au fost întrebaţi dacă în ultima vreme li s-a comunicat un refuz în privinţa angajării după un interviu susţinut.

    Problema este, spun cei care au răspuns întrebărilor, că, deşi li se comunică refuzurile de angajare, nu li se transmit şi motivele acestor refuzuri. 98% dintre respondenţi au spus că şi-ar dori să ştie motivul refuzului, pentru a îmbunătăţi acele aspecte care, la interviurile viitoare, le-ar asigura o poziţie mai bună în faţa angajatorului.

    Când vorbim de modalitatea de comunicare post-interviu cu angajatorul, contrar tendinţei la nivel mondial, românii încă preferă să li se comunice verbal, prin telefon informaţiile necesare sau rezultatele. Doar 54% au optat pentru modalităţile de comunicare moderne ca mesageria instant sau emailul.

    În urma sondajului, putem constata o evoluţie a relaţiei angajator-candidat în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte comunicarea răspunsurilor după un interviu. Din păcate, aceste răspunsuri îşi pierd  utilitatea, dacă nu sunt însoţite de o motivare care să îl facă pe candidat să înţeleagă eventualele puncte slabe.

     

    Despre Undelucram.ro

    UndeLucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală.

    Proiectul oferă, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare, structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.

  • Sondaj Undelucram.ro: Feedback post-interviu, inexistent în România?

    Prin al doilea sondaj, desfăşurat în perioada 11-25 iunie 2017, cu participarea a 500 de persoane, UndeLucram.ro şi-a propus să observe evoluţia relaţiei dintre departamentele de resurse umane şi candidaţi în ultimii ani, în ceea ce priveşte feedbackul, iar rezultatele redau un trend pozitiv.

    Până nu demult, participarea la un interviu, în special la unul care nu se concretiza cu obţinerea unui loc de muncă, rămânea la stadiul de incertitudine, singurul răspuns pe care un candidat îl primea fiind clasicul şi aproape mereu inutilul „vă sunăm noi.” Rezultatele celui mai recent sondaj arată că, de-a lungul timpului 91.4% dintre candidaţi  – altfel spus, 9 din 10 candidaţi – nu au primit niciun fel de răspuns din partea companiilor la care au participat la un interviu.

    „Suntem cu toţii conştienţi că activitatea de HR nu este una uşoară şi că poate deveni foarte complicat să gestionezi câteva zeci sau sute de candidaţi. Totodată, în calitate de profesionişti, nu putem lăsa la voia întâmplării carierele a mii de oameni, prin omisiunea transmiterii unor informaţii esenţiale pentru ei, în condiţiile în care avem la dispoziţie tehnologii moderne, care permit comunicarea rapidă şi eficientă”, spune Costin Tudor, fondator şi CEO al UndeLucram.ro. 

    În ultimii câţiva ani însă, a existat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte feedbackul din partea angajatorului, fie el negativ sau pozitiv. Aproape 73% dintre participanţii la sondajul UndeLucrăm.ro au răspuns afirmativ când au fost întrebaţi dacă în ultima vreme li s-a comunicat un refuz în privinţa angajării după un interviu susţinut.

    Problema este, spun cei care au răspuns întrebărilor, că, deşi li se comunică refuzurile de angajare, nu li se transmit şi motivele acestor refuzuri. 98% dintre respondenţi au spus că şi-ar dori să ştie motivul refuzului, pentru a îmbunătăţi acele aspecte care, la interviurile viitoare, le-ar asigura o poziţie mai bună în faţa angajatorului.

    Când vorbim de modalitatea de comunicare post-interviu cu angajatorul, contrar tendinţei la nivel mondial, românii încă preferă să li se comunice verbal, prin telefon informaţiile necesare sau rezultatele. Doar 54% au optat pentru modalităţile de comunicare moderne ca mesageria instant sau emailul.

    În urma sondajului, putem constata o evoluţie a relaţiei angajator-candidat în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte comunicarea răspunsurilor după un interviu. Din păcate, aceste răspunsuri îşi pierd  utilitatea, dacă nu sunt însoţite de o motivare care să îl facă pe candidat să înţeleagă eventualele puncte slabe.

     

    Despre Undelucram.ro

    UndeLucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală.

    Proiectul oferă, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare, structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.

  • Angajatorii din România au vrut să angajeze peste 220.000 de persoane în primele şase luni din 2017

    Topul primelor 10 domenii în care angajatorii au căutat personal în primul semestru al acestui an mai include alimentaţie/HoReCa cu peste 4.300 de anunţuri de angajare, IT Software cu 3.690 de anunţuri, construcţii/instalaţii cu 3.480 de anunţuri, transport/distribuţie cu 3.350 de anunţuri, relaţii clienţi/call center cu 2.770 anunţuri, inginerie cu 2.760 anunţuri şi domeniul auto cu 2.210 de anunţuri de angajare.

    În această perioadă, cei mai mari angajatori au fost agenţiile de recrutare personal, precum Adecco (cu peste 1.400 de anunţuri de angajare), APT Resources & Services (433 anunţuri) şi GI Group Staffing Company (377 anunţuri). Din rândul companiilor, printre cei mai activi 10 angajatori în funcţie de numărul de anunţuri de recrutare publicate pe platforma eJobs.ro în primele şase luni ale acestui an se numără şi Lidl (617 anunţuri), compania Emerson, care se ocupă cu furnizarea şi proiectarea de servicii tehnologice şi servicii de inginerie (458 anunţuri), Interbrands – cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie (445 anunţuri), Sensiblu (415 anunţuri), dezvoltatorul de jocuri video Ubisoft (372 anunţuri) şi producătorul german de componente auto Hella România (321 anunţuri).

    Cei mai mulţi candidaţi s-au orientat către companiile din domeniul retail. Astfel, aproape 57.000 de candidaţi au aplicat la poziţiile deschise de compania Profi Rom Food pe eJobs.ro în primul semestru, în timp ce Altex România a înregistrat peste 37.000 de candidaţi pentru joburile publicate. Totodată, foarte căutate au fost şi locurile de muncă oferite de Adecco Resurse Umane (33.400 de candidaţi), Kaufland România (peste 25.000 de candidaţi), Grup Renault România (25.000 de candidaţi) sau Pepco Retail (22.700 de candidaţi).

    „Prima jumătate a acestui an a fost foarte bună pentru cei care au căutat un nou job, numărul anunţurilor de recrutare depăşind atât nivelurile înregistrate în anii anteriori crizei economice (2007/2008), cât şi pe cele din perioada recentă. Astfel, s-a observat o creştere de peste 35% a numărului de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul de personal continuă să fie o problemă în aproape toate domeniile, dar mai ales în sectoare precum IT,  inginerie şi financiar”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Bucureşti şi Cluj, oraşele cu cele mai multe joburi disponibile în primul semestru

    Cele mai multe locuri de muncă disponibile în primele şase luni ale anului au fost în Bucureşti, unde companiile au publicat aproape 32.000 de anunţuri de recrutare. Capitala este urmată de Cluj-Napoca, unde companiile care angajează prin intermediul platformei eJobs.ro au avut aproape 6.500 de anunţuri, şi de Braşov şi Timişoara, care au înregistrat un număr similar de anunţuri, puţin peste 3.500. În clasament urmează şi Iaşi, cu circa 3.300 de anunţuri publicate de angajatorii din zonă.

    Următoarele cinci oraşe din top 10 cele mai atractive din punct de vedere al locurilor de muncă disponibile au fost, în primul semestru din 2017, Oradea (1.870 de anunţuri), Constanţa (1.830 de anunţuri), Sibiu (1.630), Arad (1.300) şi Ploieşti (1.270).