BusinessMagazin

Tag: campanie

  • În anul 1958, Mao Zedong a ordonat uciderea tuturor vrăbiilor! Motivul a fost unul hilar, dar urmările au fost înspăimântătoare: zeci de milioane de oameni au murit

    Dezastrele ecologice au reprezentat, de-a lungul timpului, un lucru comun pentru omenire, dar niciunul nu se poate compara cu cel care a început în China în anul 1958. Mao Zedong, liderul Republicii Populare Chineze a decretat ca toate vrăbiile să fie omorâte pe motiv că mănâncă foarte multe cereale.

    Potrivit celor spuse de acesta, vrăbiile ar fi stat în calea dezvoltării economice a statului. În următorii trei ani de după 1958, 45 de milioane de oameni au decedat din cauza foametei cauzată de proasta gestionare a dezastrelor naturale şi a terorii statului.

    Mao Zedong a iniţiat campanii masive pentru susţinerea implementării unui stil de viaţă mult mai favorabil şi mai calitativ, astfel iniţiind Campania Patru Dăunători care era parte integrată din proiectul Marele salt înainte, iar uciderea vrăbiilor era un obiectiv important al acesteia. Mai mult, oamenii erau mobilizaţi să ajute la îndeplinirea acestei idei. Astfel, ei foloseau tamburine ce făceau gălăgie pentru a le înlătura şi forţa să zboare până când mureau din cauza extenuării.

    Nu există informaţii cu privire la numărul vrăbiilor din China de la acea dată, dar se presupune că acesta ar fi fost în jur de 600.000.000, iar sute de milioane au fost ucise, lucru care a cauzat o problemă gravă ce a marcat următorul an, şi anume creşterea numărului de insecte ce afectau culturile. Vrăbiile consumă astfel de insecte, precum lăcustele, dar în momentul în care acestea au fost ucise, numărul lăcustelor  a crescut, acestea distrugând efectiv aproape toate culturile. Astfel, producţia de cereale din unele zone rurale a scăzut drastic şi foametea a luat amploare, estimându-se că numărul victimelor s-a ridicat la 78 de milioane.

    Cititi mai multe pe wwwdescopera.ro

  • În anul 1958, Mao Zedong a ordonat uciderea tuturor vrăbiilor! Motivul a fost unul hilar, dar urmările au fost înspăimântătoare: zeci de milioane de oameni au murit

    Dezastrele ecologice au reprezentat, de-a lungul timpului, un lucru comun pentru omenire, dar niciunul nu se poate compara cu cel care a început în China în anul 1958. Mao Zedong, liderul Republicii Populare Chineze a decretat ca toate vrăbiile să fie omorâte pe motiv că mănâncă foarte multe cereale.

    Potrivit celor spuse de acesta, vrăbiile ar fi stat în calea dezvoltării economice a statului. În următorii trei ani de după 1958, 45 de milioane de oameni au decedat din cauza foametei cauzată de proasta gestionare a dezastrelor naturale şi a terorii statului.

    Mao Zedong a iniţiat campanii masive pentru susţinerea implementării unui stil de viaţă mult mai favorabil şi mai calitativ, astfel iniţiind Campania Patru Dăunători care era parte integrată din proiectul Marele salt înainte, iar uciderea vrăbiilor era un obiectiv important al acesteia. Mai mult, oamenii erau mobilizaţi să ajute la îndeplinirea acestei idei. Astfel, ei foloseau tamburine ce făceau gălăgie pentru a le înlătura şi forţa să zboare până când mureau din cauza extenuării.

    Nu există informaţii cu privire la numărul vrăbiilor din China de la acea dată, dar se presupune că acesta ar fi fost în jur de 600.000.000, iar sute de milioane au fost ucise, lucru care a cauzat o problemă gravă ce a marcat următorul an, şi anume creşterea numărului de insecte ce afectau culturile. Vrăbiile consumă astfel de insecte, precum lăcustele, dar în momentul în care acestea au fost ucise, numărul lăcustelor  a crescut, acestea distrugând efectiv aproape toate culturile. Astfel, producţia de cereale din unele zone rurale a scăzut drastic şi foametea a luat amploare, estimându-se că numărul victimelor s-a ridicat la 78 de milioane.

    Cititi mai multe pe wwwdescopera.ro

  • Câţiva tineri au făcut în Bucureşti un proiect unic în Sud-Estul Europei: “Ne-am dat seama că nu exista aşa ceva” – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.

  • O bibliotecă altfel – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.

  • Erou în Vietnam şi procuror special în SUA lui Trump: incoruptibilul Bob Mueller

    În acea zi, plutonul locotenentului Mueller, din compania Hotel, Batalionul 2, Regimentul 4 de marină – aşa-numiţii ”Bastarzi Magnifici“ – era în patrulare în provincia Quang Tri, când au fost întâmpinaţi cu foc masiv de 200 de nord-vietnamezi. Gloanţele au început să curme vieţi aproape imediat. Cu câteva ordine, Mueller a organizat un perimetru defensiv în care îşi încuraja soldaţii să lupte mergând la fiecare dintre ei. Au rezistat ore întregi. La un moment dat, Mueller a luat o echipă de şoc în teritoriul inamic pentru a recupera un subaltern rănit mortal. Restul unităţii sale a supravieţuit, iar locotenentul a primit Steaua de Bronz pentru acţiunile şi iniţiativele sale din acea zi.

    Aceea nu a fost prima luptă a lui Bob (Robert) Mueller şi nu a fost nici ultima. Patru luni mai târziu a fost împuşcat în picior cu un AK-47. În prezent conduce luptele într-o anchetă colosală privind amestecul ruşilor în alegerile pentru preşedinţia americană câştigate de Donald Trump. Ancheta are potenţialul exploziv al scandalului Watergate şi poate produce o criză constituţională în SUA.

    Ancheta l-a făcut celebru în SUA pe Mueller. Este un erou pentru unii şi un monstru pentru alţii.

    Mueller este un erou pentru revista Wired (de altfel, despre el scriu apreciativ multe dintre ziarele mainstream din America):

    Timpul petrecut în Vietnam i-a adus lui Mueller, acum procuror special, o greu câştigată perspectivă asupra luptelor birocratice în care avea să-şi consume o bună parte a restului carierei. El se consideră norocos că a supravieţuit războiului din Vietnam, iar sentimentul de recunoştinţă pentru acest lucru l-a făcut să-şi dedice viaţa serviciului public. Colegul său din colegiu David Hackett nu a avut niciodată şansa de a se întoarce acasă. Fostul locotenent vorbeşte frecvent despre sacrificiul lui Hackett. Chiar şi în vremurile cele mai grele ale lui Mueller în SUA – în lunile de după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când era directorul FBI, şi în 2004 în timpul unui spectacolul grotesc din camera de spital a procurorului general care l-a adus în conflict cu administraţia Bush din cauza unui program de spionaj intern – el a reacţionat cu calm la atacurile Washingtonului.

    Ca director al FBI, chiar dacă se confrunta cu teama zilnică de terorism, spionaj şi atacuri cibernetice, obişnuia să glumească: ”Acum îmi permit să dorm mult mai mult decât mi-am permis vreodată în Vietnam“.

    Însă este greu de crezut că Mueller mai poate dormi liniştit sub atacurile repetate ale administraţiei Trump şi ale republicanilor din Congres. Atacurile au ca ţintă atât investigaţia lui Mueller, cât şi cele două instituţii cărora acesta le-a dedicat cea mai mare parte din viaţă: FBI şi Departamentul de Justiţie.

    Departamentul de Justiţie al Statelor Unite i-a încredinţat lui Robert Mueller pe 17 mai anul trecut o misiune pe cât de simplă, pe atât de intimidantă: să investigheze eforturile guvernului rus de a influenţa alegerile prezidenţiale din 2016 din Statele Unite, să descopere orice coordonare între Moscova şi membrii campaniei lui Donald Trump, să aducă în faţa judecătorilor orice infracţiune comisă în acest proces, scrie Times, care l-a plasat pe Mueller pe locul 4 în topul persoanelor anului 2017.

    De când Mueller a preluat aceste sarcini, devenind procuror special, ancheta ţine ţara cu sufletul la gură. Susţinut de un buget independent, beneficiind de un sprijin bipartizan rar şi de o echipă de anchetatori şi procurori cu experienţă, Mueller a făcut ştiri chiar şi atunci când a încercat să nu facă. Avocaţii cu gura slobodă ai lui Trump şi asociaţii preşedintelui au ”scăpat“ detalii din anchetă mass-mediei. Frânturi de probe din investigaţii separate ale Congresului şi-au găsit drumul spre ochii publicului. Iar preşedintele, despre care se ştie că nu este personal ţinta investigaţiei, a împroşcat cu venin în condiţiile în care primul an din mandatul său a fost consumat de spectacolul istoric făcut de un procuror puternic, un ”incoruptibil“, aşa cum este descris, care a luat urma oamenilor preşedintelui.

    Tensiunea a crescut când procurorul special a început să-şi expună cazul. Pe 30 octombrie, Mueller l-a acuzat pe fostul preşedinte de campanie al lui Trump, pe Paul Manafort, şi pe adjunctul lui Manafort de spălare de bani şi de alte infracţiuni şi a obţinut un angajament de cooperare de la un consilier de campanie de nivel inferior. O lună mai târziu, pe 1 decembrie, fostul consilier de securitate naţională al lui Trump, locotenentul-general în retragere Michael Flynn, a pledat vinovat pentru o singură acuzaţie, de a fi minţit FBI, şi a jurat să îi spună lui Mueller tot ce ştie despre contactele pe care el şi ceilalţi le-au avut cu Moscova. Investigaţia se apropie de Trump. 

    În toată America sunt doar o mână de oameni cu reputaţia şi experienţa necesare pentru a-şi asuma sarcina de a derula o operaţiune de identificare a influenţei ruseşti într-una dintre cele mai dezorganizate campanii prezidenţiale din istoria recentă.

    După ce Trump l-a concediat pe directorul FBI James Comey în luna mai, declanşând o criză la vârful guvernului, în Washington s-au putut auzi suspine de uşurare când adjunctul procurorului general, Rod Rosenstein, l-a ales pe Robert Swan Mueller III pentru a investiga. Democraţii şi republicanii deopotrivă l-au apreciat pe fostul infanterist de marină. Chiar şi Newt Gingrich, un aliat apropiat al lui Trump, a scris pe Twitter în acea zi: ”Robert Mueller este o alegere superbă pentru poziţia de procuror special. Reputaţia lui este impecabilă, este onest şi integru“.

  • Omul care se poza cu femei în lesă a fost dat afară de pe reţelele sociale

    Contul care avea peste 800.000 de fani a fost închis pe 10 februarie fără nicio avertizare, a povestit Belinda Gavin, managerul contului Candy Shop Mansion, celor de la Daily Mail.

    “A fost o lovitură puternică pentru noi, pentru că eram în curs de implementare a unei noi campanii de marketing”, a declarat ea.

    Ea susţine că e vorba de o măsură discriminatorie, pentru că există conturi cu un conţinut mult mai vulgar care funcţionează în continuare.

    Cunoscut mai ales drept Candyman, Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.

  • Compania care a găsit soluţia pentru o problemă cu care se confruntă toate femeile

    Firma, Sheerly Genius, propune nişte ciorapi care nu se rup şi nu se agaţă, confecţionaţi din acelaşi tip de fibre ca vestele antiglonţ. Ciorapii Sheerly Genius sunt prezentaţi ca rezistând la cel puţin 50 de purtări, fibrele care intră componenţa lor fiind de zece ori mai tari decât oţelul şi astfel tricotate încât să nu permită ochi fugiţi şi să rămână moi la atingere.

    Pentru a intra în posesia unor asemenea ciorapi, doritoarele trebuie să aştepte încheierea campaniei de obţinere de finanţare de pe site-ul Kickstarter, putând face însă o precomandă cu livrare la toamnă la un preţ de 79 de dolari perechea.

  • Soros îşi sfidează criticii: oferă şi mai mulţi bani organizaţiilor anti-Brexit

    După ce oferise iniţial 400.000 de lire sterline, Soros a mai trimis încă 100.000 de lire asociaţiei care luptă împotriva Brexitului.

    “Sunt fericit să le răspund astfel celor care au încercat să denigreze în loc să aducă argumente”, a declarat Soros celor de la The Guardian.

    Recent, miliardarul George Soros a oferit finanţare 400.000 de lire sterline (456.000 de euro) unei mişcări politice care militează pentru anularea deciziei Marii Britanii de ieşire din Uniunea Europeană, informează publicaţiile The Telegraph şi The Independent.

    Investitorul este una dintre personalităţile marcante care au legături cu mişcarea pro-UE Best for Britain (Cel mai bine pentru Marea Britanie). Organizaţia nonguvernamentală va lansa în curând o campanie politică în sensul organizării unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană. În această campanie vor fi cooptaţi şi donatori din Partidul Conservator, în tentativa de subminare a poziţiei premierului Theresa May.

    Conform unui document obţinut de cotidianul The Telegraph, campania politică a organizaţiei Best for Britain are obiectivul de a “trezi ţara” argumentând că “Brexit nu este inevitabil, că “nu este prea târziu pentru oprirea procesului de ieşire din UE”.

    Implicarea lui George Soros, care are o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, fiind, potrivit Forbes, al 29-lea cel mai bogat om din lume, a apărut după întrevederea pe care a avut-o cu alţi donatori în vila sa din Chelsea. Potrivit cotidianului The Telegraph, la acest dineu au fost prezenţi şi omul de afaceri Stephen Peel, preşedintele mişcării Best for Britain, laburistul Mark Malloch-Brown, şi Martin Sorrell, de la compania de promovare WPP.

  • George Soros oferă finanţare unei campanii pentru rămânerea Marii Britanii în UE – presă

    Investitorul este una dintre personalităţile marcante care au legături cu mişcarea pro-UE Best for Britain (Cel mai bine pentru Marea Britanie). Organizaţia nonguvernamentală va lansa în curând o campanie politică în sensul organizării unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană. În această campanie vor fi cooptaţi şi donatori din Partidul Conservator, în tentativa de subminare a poziţiei premierului Theresa May.

    Conform unui document obţinut de cotidianul The Telegraph, campania politică a organizaţiei Best for Britain are obiectivul de a “trezi ţara” argumentând că “Brexit nu este inevitabil, că “nu este prea târziu pentru oprirea procesului de ieşire din UE”.

    Implicarea lui George Soros, care are o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, fiind, potrivit Forbes, al 29-lea cel mai bogat om din lume, a apărut după întrevederea pe care a avut-o cu alţi donatori în vila sa din Chelsea. Potrivit cotidianului The Telegraph, la acest dineu au fost prezenţi şi omul de afaceri Stephen Peel, preşedintele mişcării Best for Britain, laburistul Mark Malloch-Brown, şi Martin Sorrell, de la compania de promovare WPP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană va lansa o campanie de testare a produselor, pe fondul acuzaţiilor privind calitatea inferioară a produselor

    “Comisia Europeană tratează cu foarte mare seriozitate problema standardelor duble privind calitatea produselor alimentare şi a elaborat un plan de acţiune detaliat”, a declarat vineri Vera Jourova, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Comisiei Europene.

    “Protocolul comun de testare ar trebui să fie gata până în luna aprilie. În luna mai, ar urma să fie lansată o campanie de testare, cu participarea a cel puţin 16 ţări (selectate pe criterii geografice şi de mărime). Testele vor include formarea unui coş comun de produse comercializate în cele mai multe dintre statele membre; vor fi efectuate verificări privind compoziţia chimică şi gustul. Sperăm să prezentăm primele rezultate înainte de sfârşitul anului 2018”, a precizat Vera Jourova.

    Ţări central şi est-europene, în principal Slovacia, Cehia şi Ungaria, au denunţat de mult timp faptul că în Europa de Est sunt vândute produse de calitate inferioară – de la alimente la cosmetice – sub aceleaşi branduri şi ambalaje utilizate pe pieţele occidentale. Potrivit propunerilor formulate în 2017, Bruxellesul ar urma să aloce aproximativ un milion de euro pentru a ajuta autorităţile statelor membre să verifice produsele alimentare. În plus, vor fi elaborate planuri de armonizare a metodelor pentru depistarea produselor de calitate inferioară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro