BusinessMagazin

Tag: business

  • Romanian Business Leaders: Strângem rândurile pentru libertate şi democraţie! Facem apel către toate forţele democratice pentru un front comun pro euro-atlantic

    Asociatia Romanian Business Leaders (RBL) face un apel la toate fortele democratice pentru a face front comun pro euro-atlatic la alegerile parlamentare şi prezidentiale, având în vedere rezultatul primul tur din 24 noiembrie.

    ”Alegerile din 24 noiembrie 2024 sunt un duş cu gheaţă pentru democraţia românească. Un candidat cvasi-necunoscut electoratului, declarat pro-rus reuşeşte să câştige primul tur al alegerilor prezidenţiale cu un scor de 22,95% cu un avans considerabil faţă de locul 2.

    Romanian Business Leaders este un susţinător ferm al valorilor europene: libertate, democraţie, piaţă liberă. Vrem Europa acasă cu tot ceea ce înseamnă ea: prosperitate, locuri de muncă bine plătite, educaţie, locul în care copiii noştri să îşi dorească să trăiască”, se arată în mesajul RBL.

    Asociatia liderilor de business sustine că România are nevoie de maturitate politică şi de un compromis politic major din partea partidelor pro occidentale pentru a ne asigura ca vom avea şi pe viitor libertatea pe care am câştigat-o greu acum 34 de ani.

    ”Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale trebuie văzut ca un vot de blam pentru actuala clasă politică. Teme populiste, anti UE, anti NATO au prins tracţiune în rândul a peste 2 milioane de alegători care au oferit un vot anti-sistem. E un moment de răscruce pentru societatea românească! Facem apel la PSD, PNL, USR şi UDMR şi la celelalte forţe politice democratice să creeze un front comun pentru apărarea democraţiei de vântul rece dinspre Est”.

    RBL atrage atentia că pentru un mediu antreprenorial prosper şi pentru o societate în care să vrem să trăim avem nevoie în continuare de o democraţie funcţională, de existenţa unui ecosistem de business ancorat în legislaţia europeană şi în piaţa unică, de stabilitate fiscală, instituţională şi politică. România trebuie să rămână angrenată activ în menţinerea progresului economic şi social, spun membrii asociatiei.

    În acest context, Romanian Business Leaders susţine menţinerea parcursului pro-european şi pro-atlantic, ”unica şansă a României de a se rupe de trecut şi de a privi spre viitor prin lentile europene. Susţinem parcursul pro-european şi pro-atlantic, singurul care ne-a adus prosperitate şi pace!„

     

  • Ce spune şeful unei companii de curierat despre cheia succesului în afaceri: Creşterea unui business cere multă muncă şi investiţii constante

    Dezvoltarea unei afaceri nu este un proces rapid sau uşor, din contra, implică foarte multă muncă din partea echipei şi a partenerilor de business, dar şi investiţii constante. Astfel, fiecare leu investit şi fiecare oră de efort adăugată devin pietre de temelie ale unui succes construit pe termen lung, consideră Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al Sameday Group, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de curierat.

    “Creşterea unui business este foarte scumpă. Implică foarte multă muncă din partea tuturor angajaţilor şi a partenerilor. În spatele nostru (Sameday Group-n. red.) există peste 400 de antreprenori, care ajută zi de zi în funcţionarea ecosistemului nostru. Creşterea este scumpă şi din perspectiva banilor pe care trebuie să-i atragem, să-I investim. Trebuie să existe planuri de business extrem de solide mai ales când vorbim de sume mari”.

    Pentru 2024, compania estimează o creştere de 40% a veniturilor, până la 1,2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna poziţionarea jucătorului din curierat în liga miliardarilor în lei.

    Estimarea este făcută pentru veniturile de pe piaţa locală, nu la nivelul grupului, Sameday fiind prezent şi în Bulgaria şi Ungaria.

    “În ultimii 16 ani, am crescut peste 50% an/an. Secretul companiilor care reuşesc să rămână dinamice este să continue să înşire oamenii din jurul lor, comunităţiile în care îşi fac businessurile, clienţii”, adaugă Lucian Baltaru.

    Compania şi-a început activitatea în 2007, cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro, bani puşi pe masă de Octavian Bădescu, partenerul de business al antreprenorului. Un moment decisiv în istoria businessului a venit la un deceniu distanţă, în primăvara anului 2017, când eMAG a anunţat preluarea unui procent de 80% din companie, achiziţionând pachetul majoritar deţinut de Octavian Bădescu, restul de 20% din acţiuni fiind deţinute la vremea respectivă de Lucian Baltaru.

    Între timp, în 2022 Dante Internaţional, compania din spatele eMAG, a ajuns la o participaţie de 93,3% din Delivery Solutions, compania care operează serviciul de curierat Sameday, după conversia unor împrumuturi de 90 mil. lei, potrivit ZF.

    Anul acesta, Sameday a investit peste 60 de milioane de euro în extinderea şi optimizarea operaţiunilor din România, Ungaria şi Bulgaria. Unul dintre cele mai importante segmente în care compania a pus bani a fost reţeaua de out of home, în special easyboxurile.

    Circa 30 de milioane de euro au fost investite în reţeaua de easyboxuri. Într-un an, compania a adăugat 2.000 de lockere în cele trei ţări, ajungând astfel la 5.000 de easyboxuri în România, 1.100 în Ungaria şi 900 în Bulgaria.

    “În 2018, ne-am asumat un drum în care am început să construim o infrastructură nouă de livrare – easybox, o infrastructură extrem de scumpă, dar care schimbă fundamentul curieratului traditional într-unul mult mai sustenabil, cu productivitate crecută de 7-8 ori şi fără de care industria noastră nu s-ar mai fi putut dezvolta. Am reuşit să convingem investitorul din spatele Sameday să investească în această idee. Conceptul de easybox l-am exportat şi pe alte pieţe. Dezvoltăm exact aceeaşi infrastructură în Bulgaria, Ungaria şi alte ţări în care vrem să mergem, şi practic legăm această infrastructură ca şi cum nu există graniţă între ţări”, spune Lucian Baltaru.

    Investiţiile în tehnologia generative AI reprezintă un alt pilon esential în strategia de dezvoltare a businessului. Astfel, şeful Sameday consideră acest aspect esenţial în păstrarea competitivităţii în piaţă şi explorarea de noi frontiere în industrie.

    “O componentă importantă în strategia noastră de business este să investim în generative AI, în următorii cinci ani. Folosim deja generative AI în zona de suport software pentru scris cod simplu în partea de dezvoltare”, a mai spus Lucian Baltaru.

     


     

     

  • Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme

    Diana Corina Enache este artist vizual, iar în 2017 a pus bazele propriului brand de îmbrăcăminte – Peplum Clothing, care creează integral piese vestimentare cu croiuri în linii urbane din materiale sustenabile şi ţesaturi naturale. Cum a ajuns Diana de la angajat la antreprenor în domeniul textilelor şi care sunt planurile pentru dezvoltarea Peplum ?

    Diana Corina Enache a făcut câţiva ani lucrări de restaurare de pictură pe lemn pentru Monumente UNESCO, însă ulterior s-a decis să nu mai cutreiere ţara şi să se stabilească în Bucureşti. Şi-a căutat un loc de muncă şi pentru că nu a găsit în domeniul în care a activat s-a angajat într-o croitorie, unde era omul bun la toate. Aşa s-a instalat pasi-unea pentru croitorie şi ideea propriei afaceri în domeniu, care astăzi poartă numele Peplum Clothing.

    „Am constatat că îmi place foarte mult domeniul şi atunci am învăţat prin muncă tot ce se putea învaţa. Mi-am dorit tare mult să pot îmbină domeniul meu profesional cu profesia mai nou dobândită, aşa că am lucrat la ideea această. Am început cu tricouri pictate manual, mi-am găsit nişte colaboratori fizici în Sibiu, Bucureşti şi Constanţa şi timp de un an am lucrat în paralel,  cu job şi cu paşi mici spre antreprenoriat”, povesteşte fondatoarea Peplum Clothing. În 2017, a aplicat pentru fonduri pentru dezvoltarea unei afaceri, proiectul ei a fost eligibil şi s-a apucat de treabă. A renunţat la job şi mai apoi s-a mutat în Buzău, oraşul natal, şi a început să lucreze la dezvoltarea brandului său de haine.„În prezent, atelierul Peplum Clothing creează integral piese de vestimentaţie cu croiuri în linii urbane din materiale sustenabile şi ţesături naturale. Conceptul brandului nostru este de a folosi piesa vestimentară ca suport de etalare a creativităţii, ca piesă artistică purtabilă, versatilă, de aceea croiurile au linii minimaliste, accentul fiind pus pe ac-cesorizări, aplicaţii deosebite sau picturi”, a punctat Diana. Antreprenoarea spune că deşi nu a avut cunoştinţe în domeniu, a avut dorinţă. Cunosc proporţiile, desenul, construcţia şi recunosc uşor frumosul”. Ea povesteşte că în-ceputul a fost cu mult entuziasm şi dorinţă, nu foarte anevoios, cu un avânt uşor inconştient şi cu o bucurie şi o dorinţă de exprimare, arzătoare! „Simţeam că urma să pot grai pe limba mea, că am libertate creativă. Sunt artist. Mă emoţionează când văd potrivire, când ascult o muzică bună, când văd o clădire cu proporţii frumoase, când mă uit în jur şi văd cum circulă culorile, uneori atât de echilibrat încât pare că totul e făcut că o pânză bine gândită, privi-tă din când în când de la distanţă pentru o vederea de ansamblu. De cele mai multe ori nu e nevoie de retuşuri. Aici e inspiraţia mea, în tot din jur, în oameni, momente…”, a mai spus Diana Corina.

    Produsele Peplum se găsesc atât pe site-ul propriu, cât şi în câteva magazine fizice din ţară, dar şi din afara ţării, de unde vine şi vine venitul principal pentru business.

    „Mai am proiecte capsulate pentru companii, în diverse perioade ale anului. Anul acesta am reuşit să structurăm un pic mai eficient direcţia creativă a brandului, să ne orientăm mai mult spre online şi să punem tot mai mult ac-ceant pe calitatea ţesăturilor pe care le folosim şi pe calitatea produsului nostru integral, pe trăinicia acestuia”, a menţionat Diana Corina Enache.

    Pentru a realiza produsele, antreprenoarea cumpără materiale din România, în special pânză topită.

    „Colaborez cu o făbricuţă de familie care produce ţesături naturale şi le colo­rează cu o tehnologie foarte făină, air-soft, o colorare uscată, fără toxice şi prietenoasă cu pielea noastră. Bumbacul organic pentru cămăşi îl iau, de regu-lă, de la nişte furnizori turci şi stofă din Italia”. Cât despre lucrurile pe care le-a învăţat până acum din experienţa an-treprenorială, Diana Corina Enache spune că pentru a construi, e mare nevoie de informare permanentă, timp, en-ergie şi dăruire sinceră. „Este nevoie din când în când să te tragi în spate şi să te uiţi la ansamblu, să înveţi să delegi oameni, să-ţi faci strategii şi să ai curaj”. Cât despre viitor, antreprenoarea spune că are o viziune optimistă, ca întotdeaună, şi vede brandul nişat pe câteva linii de produse, cu o mai mare expunere  pe online, cu acelaşi concept de promovare a unicităţii şi a produsului însoţit de o poveste.   

    „Este nevoie din când în când să te tragi în spate şi să te uiţi la ansamblu, să înveţi să delegi oameni, să-ţi faci strategii şi să ai curaj.“
    Diana Corina Enache, fondatoare, Peplum Clothing

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de an-treprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transil-vania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Formr Agency – agenţie de creaţie
    Fondatori: Ştefan Popescu-Dolj, Michael Cuptor şi Ada Antofi
    Prezenţă: Bucureşti (2 birouri)
    Cifră de afaceri 2023: peste 500.000 de lei

    Ikim Dance – şcoală de dans
    Fondatori: Ana şi Andrei Ikim
    Locaţie: Iaşi, dar şi online
    Număr cursanţi: circa 2.000
    Cifră de afaceri estimată 2024: 300.000 de euro

    House of Soup – restaurant
    Fondator: Mihai Bărdăşan
    Anul lansării: 2018
    Cifra de afaceri 2023: peste 500.000 de euro


    Kamera.ro – studio de design de interior
    Fondator: Radu Filip
    Cifra de afaceri 2023: peste 100.000 de euro

    PufaRina – atelier de haine şI accesorii
    Fondatoare: Claudia Filote
    Locaţie atelier: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre am-biţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, com-panii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • De la artist vizual la fondator de modă sustenabilă: cum a revoluţionat Diana Corina Enache industria textilă cu Peplum Clothing

    Diana Corina Enache este artist vizual, iar în 2017 a pus bazele propriului brand de îmbrăcăminte – Peplum Clothing, care creează integral piese vestimentare cu croiuri în linii urbane din materiale sustenabile şi ţesaturi naturale. Cum a ajuns Diana de la angajat la antreprenor în domeniul textilelor şi care sunt planurile pentru dezvoltarea Peplum ?

    Diana Corina Enache a făcut câţiva ani lucrări de restaurare de pictură pe lemn pentru Monumente UNESCO, însă ulterior s-a decis să nu mai cutreiere ţara şi să se stabilească în Bucureşti. Şi-a căutat un loc de muncă şi pentru că nu a găsit în domeniul în care a activat s-a angajat într-o croitorie, unde era omul bun la toate. Aşa s-a instalat pasi-unea pentru croitorie şi ideea propriei afaceri în domeniu, care astăzi poartă numele Peplum Clothing.

    „Am constatat că îmi place foarte mult domeniul şi atunci am învăţat prin muncă tot ce se putea învaţa. Mi-am dorit tare mult să pot îmbină domeniul meu profesional cu profesia mai nou dobândită, aşa că am lucrat la ideea această. Am început cu tricouri pictate manual, mi-am găsit nişte colaboratori fizici în Sibiu, Bucureşti şi Constanţa şi timp de un an am lucrat în paralel,  cu job şi cu paşi mici spre antreprenoriat”, povesteşte fondatoarea Peplum Clothing. În 2017, a aplicat pentru fonduri pentru dezvoltarea unei afaceri, proiectul ei a fost eligibil şi s-a apucat de treabă. A renunţat la job şi mai apoi s-a mutat în Buzău, oraşul natal, şi a început să lucreze la dezvoltarea brandului său de haine.„În prezent, atelierul Peplum Clothing creează integral piese de vestimentaţie cu croiuri în linii urbane din materiale sustenabile şi ţesături naturale. Conceptul brandului nostru este de a folosi piesa vestimentară ca suport de etalare a creativităţii, ca piesă artistică purtabilă, versatilă, de aceea croiurile au linii minimaliste, accentul fiind pus pe ac-cesorizări, aplicaţii deosebite sau picturi”, a punctat Diana. Antreprenoarea spune că deşi nu a avut cunoştinţe în domeniu, a avut dorinţă. Cunosc proporţiile, desenul, construcţia şi recunosc uşor frumosul”. Ea povesteşte că în-ceputul a fost cu mult entuziasm şi dorinţă, nu foarte anevoios, cu un avânt uşor inconştient şi cu o bucurie şi o dorinţă de exprimare, arzătoare! „Simţeam că urma să pot grai pe limba mea, că am libertate creativă. Sunt artist. Mă emoţionează când văd potrivire, când ascult o muzică bună, când văd o clădire cu proporţii frumoase, când mă uit în jur şi văd cum circulă culorile, uneori atât de echilibrat încât pare că totul e făcut că o pânză bine gândită, privi-tă din când în când de la distanţă pentru o vederea de ansamblu. De cele mai multe ori nu e nevoie de retuşuri. Aici e inspiraţia mea, în tot din jur, în oameni, momente…”, a mai spus Diana Corina.

    Produsele Peplum se găsesc atât pe site-ul propriu, cât şi în câteva magazine fizice din ţară, dar şi din afara ţării, de unde vine şi vine venitul principal pentru business.

    „Mai am proiecte capsulate pentru companii, în diverse perioade ale anului. Anul acesta am reuşit să structurăm un pic mai eficient direcţia creativă a brandului, să ne orientăm mai mult spre online şi să punem tot mai mult ac-ceant pe calitatea ţesăturilor pe care le folosim şi pe calitatea produsului nostru integral, pe trăinicia acestuia”, a menţionat Diana Corina Enache.

    Pentru a realiza produsele, antreprenoarea cumpără materiale din România, în special pânză topită.

    „Colaborez cu o făbricuţă de familie care produce ţesături naturale şi le colo­rează cu o tehnologie foarte făină, air-soft, o colorare uscată, fără toxice şi prietenoasă cu pielea noastră. Bumbacul organic pentru cămăşi îl iau, de regu-lă, de la nişte furnizori turci şi stofă din Italia”. Cât despre lucrurile pe care le-a învăţat până acum din experienţa an-treprenorială, Diana Corina Enache spune că pentru a construi, e mare nevoie de informare permanentă, timp, en-ergie şi dăruire sinceră. „Este nevoie din când în când să te tragi în spate şi să te uiţi la ansamblu, să înveţi să delegi oameni, să-ţi faci strategii şi să ai curaj”. Cât despre viitor, antreprenoarea spune că are o viziune optimistă, ca întotdeaună, şi vede brandul nişat pe câteva linii de produse, cu o mai mare expunere  pe online, cu acelaşi concept de promovare a unicităţii şi a produsului însoţit de o poveste.   

    „Este nevoie din când în când să te tragi în spate şi să te uiţi la ansamblu, să înveţi să delegi oameni, să-ţi faci strategii şi să ai curaj.“
    Diana Corina Enache, fondatoare, Peplum Clothing

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de an-treprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transil-vania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Formr Agency – agenţie de creaţie
    Fondatori: Ştefan Popescu-Dolj, Michael Cuptor şi Ada Antofi
    Prezenţă: Bucureşti (2 birouri)
    Cifră de afaceri 2023: peste 500.000 de lei

    Ikim Dance – şcoală de dans
    Fondatori: Ana şi Andrei Ikim
    Locaţie: Iaşi, dar şi online
    Număr cursanţi: circa 2.000
    Cifră de afaceri estimată 2024: 300.000 de euro

    House of Soup – restaurant
    Fondator: Mihai Bărdăşan
    Anul lansării: 2018
    Cifra de afaceri 2023: peste 500.000 de euro


    Kamera.ro – studio de design de interior
    Fondator: Radu Filip
    Cifra de afaceri 2023: peste 100.000 de euro

    PufaRina – atelier de haine şI accesorii
    Fondatoare: Claudia Filote
    Locaţie atelier: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre am-biţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, com-panii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Târgul de Crăciun din Craiova umple toate hotelurile din oraş

    ♦ „Craiova nu a fost proiectată ca destinaţie turistică, decât foarte recent, iar Târgul de Crăciun a avut un impact mare“ ♦ În 2023, peste 163.000 de persoane au vizitat oraşul Craiova, număr record înregistrat de hotelurile din zonă.

    Craiova, un oraş care a atras doar călătorii în scopuri de business până de curând, se conturează ca o des­tinaţie de city break, în special pen­tru bucureşteni, Capitala fiind la circa 3 ore şi jumătate. La trans­for­ma­­rea oraşului într-o destinaţie turis­tică a con­tribuit, în primul rând, orga­niza­rea Târgului de Crăciun, care a câştigat notorietate anul trecut.

    Ediţia din acest an va avea loc în perioada 15 noiembrie – 5 ianuarie, iar rezervările la hoteluri au început să curgă încă din luna octombrie.

    „Încă de acum trei săptămâni a­veam mare parte din camere rezer­vate pentru perioada în care are loc Târgul de Crăciun, atunci mai avem disponibile doar camerele de tip suite, care sunt cele mai scumpe“, spune pentru ZF Victor Berceanu, general manager al hotelului Rama­da Plaza din Craiova.

    Datorită notorietăţii câştigate anul trecut, târgul din acest an se va întinde pe o suprafaţă mai mare şi vor exista mai mulţi comercianţi. Lo­curile de cazare din Craiova pentru următoarele weekenduri sunt a­proa­pe de a fi epuizate. Cu excepţia câtor­va locuri de cazare oferite de hote­luri, multe cazări sunt în afara oraşului sau sunt apartamente listate de persoane fizice care îşi închiriază proprietăţile în regim hotelier.

    Pentru primul weekend de la des­chiderea târgului, mai există câ­teva camere disponibile la hotelurile din oraş, iar preţurile pornesc de la 1.000 lei pentru două nopţi de cazare într-o cameră dublă, potrivit paltfor­mei de rezervări Booking.com. Pe lângă oferta hotelierilor, multe dintre cazările rămase încă disponibile pe Booking sunt administrate de gazde private, adică persoane fizice care îşi închiriază apartamentele în regim hotelier, pe modelul Airbnb.

    Victor Berceanu spune că hote­lul Ramada are, până acum, un grad me­diu de o­cupare de peste 90% pentru perioa­da următoare, însă „cât de curând o să ajungă la 100%“, subli­niază el.

    Hotelul Bacolux Craioviţa nu mai are camere disponibile în week­endurile din următoarea perioadă.

    „Prima solicitare pe care am primit-o pentru perioada târgului a fost în luna ianuarie. Anul acesta, oamenii s-au mobilizat mai din timp, inclusiv agenţiile de turism au introdus pachete mai devreme. Sunt mai multe grupuri care au rezervat din timp, iar dintre acestea, 80% sunt străini. Craiova nu a fost proiectată ca destinaţie turistică, decât foarte recent, iar Târgul de Crăciun a avut un impact mare“, spune Laura Pătru, marketing manager Bacolux Hotels.

    Pe lângă rezervările din weekend, a crescut cererea şi pentru perioada din timpul săptămânii. Laura Pătru spune că sunt deja săptămâni în care nu mai au disponibilitate nici de luni până vineri.

    Craiova nu are o tradiţie în sectorul turismului, fiind mai degrabă un oraş industrial. Activitatea hotelurilor din oraş este mai mult susţinută de turismul de business, fiind mai mult fabrici în zonă, precum unitatea Ford Otosan, ETI, unde se produc dulciuri, Softronic, fabrica de material rulant, şi altele. Turismul de business generează venituri, în special, în timpul săptâmânii, iar weekend-urile fiind mais labe pentru hotelieri, până la deschiderea târgului de Crăciun.

    Cererea mare din weekenduri i-a determinat pe unii oaspeţi să aleagă zilele din timpul săptămânii pentru a vizita târgul de Crăciun de la Craiova, spune Berceanu.

    Notorietatea câştigată anul trecut de Craiova datorită târgului de Crăciun se vede şi în cifrele oficiale. În 2023, peste 163.000 de persoane au vizitat oraşul Craiova, fiind un număr record înregistrat de hotelurile din zonă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Numărul vizitatorilor ar putea fi mult mai mare în contextul în care în perioada târgului de Crăciun mulţi proprietari de apartamente şi-au listat locurile de cazare pe platformele online fără să activeze în legalitate.

    „Hotelurile au de câştigat, dar nu numai sectorul nostru, turiştii vin şi mănâncă, fac cumpărături, consumă. În plus de asta, imaginea Craiovei se poate schimbat, în sine târgul poate create efecte pozitive asupra oraşului“, mai spune Victor Berceanu.

    El este de părere că o astfel de efervescenţă în jurul Craiovei ar putea atrage, mai târziu, şi investitorii pentru a dezvolta businessuri în oraş.

     

     

  • Lecţia pe care Grecia a înţeles-o în energie. Georgios Stassis, PPC: Modelul nostru integrat de business ne permite să avem o poziţie puternică în sud-estul Europei. Avem tot ce ne trebuie pentru a trece de preţuri mari, mici sau prin volatilităţi extreme

    ♦ Niciuna dintre companiile energetice din România nu funcţionează după un model integrat de business, aceasta fiind una dintre cele mai importante lecţii de strategie pe care piaţa locală le-a ratat în sectorul cheie al energiei ♦ Grecia, în schimb, spune o altă poveste, iar prin PPC are acum ambiţii şi rezultate la nivel regional.

    Grupul energetic elen PPC a terminat pri­me­le nouă luni ale anului cu venituri de 6,6 miliarde de euro, peste cele 5,5 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut, şi cu un EBITDA ajustat de 1,35 mld. euro, peste cele 0,94 de miliarde de euro din primele nouă luni din 2023. În creşterea acestor rezultate, opera­ţiunile din România au contat mult.

    PPC a devenit unul dintre cei mai mari jucători din piaţa energiei din Ro­mânia după ce au preluat toate ac­ti­vele pe care le aveau italienii de la Enel într-o tranzacţie de 1,2 mld. euro. Mai departe, în vara acestui an, grecii au mai semnat o tranzacţie ma­joră. În august, PPC a anunţat că a încheiat un acord obligatoriu cu Evryo Group (fostul CEZ România), deţinut de fonduri gestionate de Macquarie Asset Management, pen­tru a achiziţiona portofoliul său de ge­ne­rare de energie regenerabilă din România, care este compus din 629 MW de energie din surse regenerabile în exploatare şi aproximativ 145 MW active aflate în dezvoltare. Acordul are o valoare totală a întreprinderii de aproximativ 700 de milioane de euro, iar evaluarea generală este în con­formitate cu tranzacţiile anterioare de pe piaţă, suma totală fiind supusă ajustărilor obişnuite, a anunţat la momentul semnării tranzacţiei grupul elen. Prin această tranzacţie, PPC a ajuns la un portofoliu de energie re­generabilă de peste 1,3 GW, capaci­tate cu care a devenit cel mai mare ju­cător din acest segment în România.

    Unul dintre factorii care i-au per­mis grupului elen această ascensiune la nivel regional este modelul integrat de business, care funcţionează ca o „po­liţă de asigurare“ indiferent de contextul din piaţă. Pe plan local, nicio companie din domeniul energe­tic nu are o poziţie integrată, toate fiind separate în funcţie de domeniul de activitate, iar sectorul de producţie de energie este la rândul său spart în funcţie de sursă, caz unic la nivel european. „Modelul integrat ne per­mite să avem o poziţie puternică în zona din sud-estul Europei. Conti­nuăm să investim în acest model care ne permite să livrăm valoare către clienţii noştri“, a declarat Georgios Stassis, preşedinte şi CEO al grupului PPC, în cadrul unei conferinţei pri­vind rezultatele din primele nouă luni ale grupului PPC şi de prezentare a strategiei pentru 2025-2027.

    Ca direcţie de dezvoltare, mode­lul integrat de business rămâne esen­ţial. O bună parte din investiţii se vor duce către proiectele de energie ver­de, dar şi aici modelul este echilibrat, cu bani pentru regenerabile, dar şi pen­tru proiecte convenţionale, cu e­mi­sii reduse, flexibile, care să echili­breze portofoliul verde. „Suntem pregătiţi pentru fluctuaţiile de preţ datorită modelului nostru integrat care ne oferă protecţie în vremuri caracterizate de volatilitate extremă. Când am pierdut pe generare, am câştigat pe retail şi invers. Mai de­parte, activele flexible ne vor permite să fim echilibraţi când producţia de energie verde nu ne ajută. Suntem convinşi că strategia noastră integrată este optimă şi ne va permite să creştem. Avem tot ce ne trebuie pentru ca să trecem de preţuri mari, mici sau de volatilitate.“

    Stassis a subliniat că energia verde este în mijlocul strategiei de creştere a grupului PPC.

    Ţinta este ca la finalul lui 2027, grupul să ajungă la o capacitate de 11 GW, aproape dublu faţă de cât are în acest moment, 37% urmând să fie realizaţi pe pieţele externe.

    „Avem deja 3,8 GW în construcţie sau în perioada de licitaţie. Avem opţiuni multiple privind investiţiile, dar vom fi selectivi. Portofoliul nostru va fi echilibrat“, a subliniat Stassis. Potrivit informaţiilor din prezentarea PPC, pe plan local, pe termen scurt, este în diferite stadii de dezvoltare un portofoliu de aproape 1,5 GW.

     

     

     

  • Şefii tuturor agenţiilor regional pentru fonduri UE vin luni, 11 noiembrie, la dezbaterea „România Competitivă”. Oamenii care au pe mână 12 mld. euro, la aceeaşi masă

    ♦ ZF, împreună cu ROREG şi BCR aduc la masa discuţiilor autorităţile regionale pentru fonduri europene, împreună cu antreprenori şi finanţatori, care vor dezbate oportunităţile de investiţii pentru business din fonduri europene regionale.

    Toate cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR), care gestionează, în total, fonduri europene de peste 11 mld. euro, vor fi prezente pentru prima dată într-unul dintre panelurile summitului România competitivă – De la idee la business intelligent cu fonduri europene, care va avea loc la Bucureşti, luni, 11 noiembrie 2024, şi va fi transmis live pe zf.ro.

    Vasile Asandei, directorul general ADR Nord-Est, Csilla Hegedus, director general interimar ADR Nord-Vest, Sorin Maxim, directorul general ADR Vest, Liviu Muşat, directorul general ADR Sud Muntenia, Alexandru Stănescu, director general ADR Sud-Vest, Dan Nicula, director general ADR Bucuresti-Ilfov, Jenica Crăciun, şef autoritatea de management ADR Sud-Est şi Ioan Leviţchi – director departament politici regionale ADR Centru vin la Bucureşti pentru a dezbate şi prezenta oportunităţile de finanţare pentru antreprenorii din ţară prin fonduri europene regionale.

    Caravana dezbaterilor ZF/ROREG/BCRa pornit în toamna lui 2022 cu o conferinţă la Timişoara, iar dezbaterile au continuat cu evenimente la Alba Iulia, Iaşi, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Brăila şi au adus la aceeaşi masă autorităţile care gestionează fondurile europene regionale, antreprenori, consultanţi şi finanţatori.

    Ediţia din această toamnă se desfăşoară la Bucureşti şi reuneşte, pentru prima dată public, reprezentanţii tuturor agenţiilor de dezvoltare regională. Cum construim viitorul României folosind inteligent fonduri Europene? Cu ce vine fiecare regiune în folosul mediului antreprenorial? Ce rol joacă băncile în creditarea afacerilor finanţate prin fonduri UE? Care este avantajul competitiv al fiecărei regiuni din România? Sunt câteva dintre întrebările la care speakerii evenimentului de la Bucureşti vor răspunde.

    Pentru dezvoltarea economică uniformă a ţării, dincolo de avansul PIB, cheia e la investiţiile regionale, la dezvoltarea businessului, coloana vertebrală a economiei, în toate zonele ţării. Fondurile europene joacă un rol central, mai ales în contextul în care, începând cu programul financiar 2021-2027, finanţările pentru regiunile României s-au descentralizat, de la Ministerul Fondurilor Europene către Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR).

    Cu ce vine fiecare regiune în folosul mediului antreprenorial? Care este avantajul competitiv al fiecărei regiuni din România? Ce finanţări europene sunt disponibile şi ce trebuie să ştie antreprenorii din cele 8 regiuni? Care sunt alternativele de finanţare pentru contribuţia proprie atunci când atragi fonduri europene? Sunt doar câteva dintre întrebările la care Ziarul Financiar, liderul presei de business din România, împreună cu BCR şi Asociaţia Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională din România (ROREG) vor răspunde în cadrul summitul România competitivă: De la idee la business intelligent cu fonduri europene. Conferinţa va avea loc la Bucureşti, pe 11 noiembrie şi va fi transmisă live pe zf.ro şi pe toate canalele ZF.

  • Cât de greu este pentru tinerii din România să-şi deschidă o afacere? Iată exemple de reuşite, în condiţiile în care jumătate din încercări eşuează rapid

    Fie că au pornit cu banii din economii în antreprenoriat, fie s-au avântat la investiţii importante aplicând la fonduri precum Start-Up Nation sau CĂ Femeia Antreprenor, tinerii debutanţi în afaceri merg pe drumul antreprenoriatului cu aceeaşi încredere în forţele proprii şi cu speranţa că vor reuşi să răzbească într-o economie în care studiile arată că aproape jumătate din afaceri se închid la scurt timp după ce îşi deschiD porţile. Care sunt ideile cu care răzbesc tinerii antreprenori în business?

    Din din domenii conexe celor în care activează acum ca antreprenori sau au pariat pe o pasiune ori pur şi simplu au observat o zonă în care au avut încredere că poate funcţiona un business, tinerii antreprenori au câteva lecţii pe care le-au învăţat în scurtul drum în lumea aceasta a afacerilor şi le-au dat mai departe şi altora prin intermediul interviurilor din emisiunea ZF Afaceri de la Zero.

    „Unui tânăr care ar vrea să intre în domeniul ciocolatei i-aş spune să se pregătească cu multă muncă, perseverenţă şi răbdare. Pentru noi faptul că am fost în doi a fost mai uşor. Am tras amândoi la aceeaşi la aceeaşi căruţă. Sincer, dacă aş fi fost doar eu sau poate dacă ar fi fost doar el, ar fi fost foarte greu, pentru că rezultatele vin, dar vin mai târziu. Însă, este important ca tinerii să nu-şi piardă speranţa. Dacă este pasionat, urmează-ţi pasiunea, dar cu multă muncă şi perseverenţă”, a punctat Roxana Cionca, cofondatoarea producătorului de ciocolată artizanală Chantia din Timişoara. Ea împreună cu soţul ei, Cosmin, au investit într-o fabrică de ciocolată, iar astăzi Chantia are cinci magazine, trei în Timişoara şi două în Oradea şi o echipă de 35 de oameni care se extinde constant.  „În primă fază a fost greu, deşi pentru că noi fiind veniţi dintr-un domeniu mult mai greu decât acesta, nu ni s-a părut atunci, fiind foarte tineri, greu. Ambiţia te motivează cumva”, a povestit Roxana. Cei doi antreprenori nu au renunţat nici când, având deja proiectul fabricii făcut şi toate planurile pe hârtie, fondul neguvernamental pe care trebuia să-l primească a fost anulat.

    Tot despre perseverenţă vorbesc şi Ana Maria şi Samuel Ivanciu, doi pasionaţi de cafea care s-au mutat în Târgovişte şi şi-au deschis propria cafenea. Cei doi tineri au investit peste 80.000 de euro în dezvoltarea Kastane.

    În interior, cafeneaua poate găzdui 12 persoane, iar la exterior aproximativ şapte. Cei doi tineri au ales ca furnizor de cafea Origo, unul dintre pionierii cafelei de specialitate din Capitală. În plus, Ana Maria şi Samuel povestesc şi că mergeau frecvent la o cafenea din Târgovişte, iar oamenii din cafenea i-au ajutat cu sfaturi în procesul de a deschide propria locaţie.

    „Trebuie să fii perseverent, să fie serios, să-şi stabilească obiective. În plus, întotdeauna trebuie să-i respecte pe cei cu care colaborează. Şi să creadă în lucrurile pe care şi le doresc cu adevărat pentru că se vor îndeplini. Noi am crezut în visul nostru, dar am şi muncit foarte mult. Anul acesta nu am plecat în vacanţă”, spune Ana Maria.

    Pe de altă parte, Natalia Popa, care realizează rochii personalizate sub brandul NATA spune că cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o în cei zece ani de când activează în acest domeniu ca antreprenor este să faci ce îţi place şi atunci vei avea şi câştiguri. „Este un lucru minunat şi cel mai important lucru este că faci ce vrei tu cu timpul tău. Eşti propriul tău şef şi lucrezi atunci când simţi, când poţi şi unde unde vrei. Mie mi se întâmplă să pictez nu neapărat în atelier, ci să-mi iau toate culorile cu mine şi produsele şi să plec de exemplu undeva la munte, să pictez acolo, ceea ce este extraordinar”, menţionează Natalia Popa. În schimb, Răzvan Tănase, un tânăr care a lăsat jobul în bancă pentru antreprenoriat şi dezvoltă servicii de psihoterapie, un centru de autism şi kinetoterapie sub brandul Fabrica de Emoţii, crede că atât timp cât nivelul de servicii pe care îl oferi este ridicat, totul merge conform planului. „Este loc pe piaţă, serviciile de tip medical tot timpul o să aibă cerere, dar focusul nostru este ca serviciile să fie la aceeaşi calitate pentru ca ulterior să facem loc la mai mult business.” Mai departe, sfaturile micilor antreprenoriale sunt cu atât mai importante cu cât acestea reprezintă un pilon important al economiei.

    Microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii, în număr de aproape 900.000 de firme, realizează 45% din cifra de afaceri din economie, în timp ce restul reprezintă contribuţia a  2.200 de firme mari, potrivit datelor Registrului Comerţului. Cu toate acestea, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii au realizat un profit net de 163 miliarde lei, adică 61% din total, faţă de doar 103 miliarde lei profitul net al marilor companii de pe plan local. IMM-urile sunt şi cei mai mari angajatori de pe piaţa locală, astfel că plătesc salariile a peste 64% din angajaţii din economie.  

    Cinci idei de afaceri de la zero

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

    Andreea Geamănu Atelier Creativ – atelier obiecte din sticlă

    Fondatoare: Andreea Geamănu

    Anul înfiinţării: 2021

    Prezenţă: online

    Chantia – producător de ciocolată artizanală

    Fondatori: Roxana şi Cosmin Cionca

    Investiţie iniţială: 500.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara, Oradea

    NATA – atelier îmbrăcăminte personalizată

    Fondatoare: Natalia Popa

    Prezenţă: online, târguri de profil

    Număr articole/târg: minimum 50

     

    Airi Corsets – atelier de corsete

    Fondatoare: Astrid Zwolfer

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    UAU – atelier de ceramică

    Fondatoare: Vanessa Singenzia

    Anul înfiinţării: 2017

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Cum văd executivii plafonarea preţurilor alimentelor: „Aceste măsuri ucid ideea de business“

    Posibila extindere a plafonării adaosurilor comerciale la toată gama de produse alimentare este contestată de producătorii de alimente, de la lactate, carne sau chiar snackuri, aceştia indicând faptul că intervenţia statului perturbă mersul firesc al afacerilor şi nu face decât să protejeze pe termen scurt consumatorii, fără însă a proteja producătorii locali.

    „Sprijinirea producătorilor locali este un lucru esenţial ! Dar nu trebuie puşi producătorii locali pe acelaşi palier cu producătorii locali care folosesc materie primă doar românească şi respectă standarde înalte de calitate, condiţie estenţială pentru dezvoltarea unei economii sustenabile. Aceşti producători contribuie semnificativ la economia locală prin crearea de locuri de muncă, menţinerea tradiţiilor şi asigurarea unor produse de calitate superioară“, spune Bea Rétyi, commercial manager în cadrul Societăţii Agricole Spicom.

    La rândul lor mai mulţi executivi şi antreprenori din industria alimentară spun că această măsură ucide ideea de business şi că statul ar trebui să se uite mai degrabă către subvenţionarea producătorilor locali şi să nu intervină în stabilirea preţurilor.

    Din august 2023, o Ordonanţă de Urgenţă, prin care se limitează adaosurilor comerciale ale procesatorilor şi retailerilor, a intrat în vigoare, măsura fiind luată pentru un număr limitat de produse. Ulterior, aceasta a fost prelungită şi extinsă la 21 de produse.

    Conform acestuia, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază sunt de maximum 20% la procesator, faţă de costul de producţie al produsului, maximum 5% pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul de „mâini” prin care trece, şi de maximum 20% la comerciant, faţă de preţul de achiziţie.

  • Dragoş Sîrbu, CEO Flanco: Suntem într-un proces de reaşezare a identităţii de brand, într-o fază de creştere a businessului. Cred că suntem la 15-20% din potential

    Flanco se află într-un proces de reaşezare a identităţii de brand, după o perioadă lungă şi agitată, într-o fază de creştere a businessului, care este undeva la 15-20% din capacitatea reală a companiei, este de părere Dragoş Sîrbu, CEO Flanco.  

    ”Cred că suntem una din mărcile emblematice din România, pe zona electro-IT, cu o istorie de 30 de ani. Am trecut prin multe. Am pornit cu un magazin în Bucureşti, am fost printre primele companii cumpărate de un fond de investitii, listată la bursă, intrată în insolvenţă, apoi am ieşit din insolvenţă, am trecut prin pandemie, post-pandemie. Suntem într-o fază de recuperare de business şi de creştere. Cred că suntem pe la 15-20% din ce putem noi ca companie. Avem încă un gap mare fată de ce putem face cu adevărat”, a spus managerul în cadrul conferintei ZF Branduri Româneşti.

    În prezent, circa 10% din produsele vândute de Flanco sunt fabricate local, o pondere mai mare decât în trecut, Dragoş Sîrbu mentionând că este important să fie perceputi ca un brand românesc şi să sustină economia locală.

    În opinia managerului, locul în care este fabricat produsul reprezintă doar unul din factorii care influentează comportamentul de consum. ”Pentru anumiţi clienţi, de generaţie 35+ şi mai sus, contează dacă e produs în România. Pentru alţii, contează mai mult preţul, serviciile de care pot beneficia la achizitie, lucrurile care oferă calitate vietii”. 

    Consumul din România a fost influentat în ultimii ani de o serie de factori, interni sau externi

    Am avut 4 tipuri de comportamente de consum în timp. Până prin 2019, cumpăram orice, şi dacă aveam nevoie şi dacă nu. Al doilea comportament, în pandemie, când stăteam în casă şi cumpăram foarte scump. Apoi am ieşit din pandemie şi am intrat într-o perioadă cu război la granită şi criză energetică, şi a fost interesant că electro-IT a împrumutat ceva din fashion, se cumpăra foarte ieftin sau foarte scump. Iar acum, de

    vreun an, un an jumătate, avem un comportament de consum foarte raţional, lipsit de emoţie”, spune Dragoş Sîrbu. O exceptie a fost perioada Campionatului de Fotbal, la care a participat şi echipa natională, iar timp de 2 luni s-a remarcat o creştere a vânzărilor de televizoare. În esentă, rămâne de actualitate un comportament profund rational.

    Retailerul electro-IT Flanco, al doilea cel mai important actor din sector după cifra de afaceri, a avut anul trecut vânzări de aproximativ 1,27 mld. lei, în creş­tere cu 20,5%, cu o retea de circa 160 de magazine şi platforma online. La începutul lui 2024  compania a anuntat că se repozitionează pe piată şi intră pe segmentul de discount, redenumindu-se Flanco Smart Discounter. În 2026 toate punctele de vânzare ale retelei ar urma să funcţioneze sub noua identitate.

    În ceea ce priveşte pietele externe, Dragoş Sîrbu a subliniat că nu există planuri imediate pentru a deschide magazine în străinătate, dar Flanco vinde în Bulgaria şi Ungaria prin canale digitale. ”Am învăţat multe lucruri despre aceste tări din online, deci dacă apare oportunitatea să deschidem un magazin acolo, avem primii paşi făcuţi”. În paralel, el spune că sunt încă oraşe din România în care retailerul nu a intrat.

    În prezent, la nivel national, conversia este la circa 20%, la un total de 50 de milioane de vizitatori.  

    Anticipând 2025, managerul spune că războiul din Ucraina încă are un impact vizibil asupra pietei locale, cu atât mai mult cu cât el a venit după pandemie şi s-a suprapus cu criza energetică, rezultatul fiind că şi consumatorul român a devenit mult mai precaut şi atent la pret. Acest comportament se va mentine şi anul viitor.

    ”Totuşi, cred că 2025 va rămâne un an mai mult sau mai puţin bun, dacă nu se întâmplă ceva foarte rău la est. În acelaşi timp, România poate fi o rampă de reconstrucţie ulterioară a Ucrainei, care va avea nevoie de materiale şi fortă de muncă”.