Alimentele de baza au fost cel mai putin afectat de scaderea
cheltuielilor si consumul lor s-a diminuat cu 3% in perioada
ianuarie – septembrie 2010 fata de aceeasi perioada a anului 2009.
Produsele pregatite acasa, care inseamna 22% din valoarea
produselor alimentare de baza, reprezinta o buna alternativa pentru
a face fata crizei si a sustine consumul.
Dimpotriva, produsele neesentiale nealimentare au inregistrat
cea mai mare scadere valorica (cu mai mult de 9%), principalul
motiv fiind o frecventa de cumparare mai mica. Cu toate acestea, in
aceasta categorie se remarca preferinta pentru ambalaje mai mari
(upsizing), ca masura de a economisi bani. Marcile proprii au
inceput sa fie o alternativa la marcile nationale si datorita
beneficiilor lor “de baza”. Desi ponderea valorii marcilor proprii
in totalul bunurilor de larg consum este una dintre cele mai mici
din Europa de Est (5%, fata de 18%), evolutia a fost accelerata in
cursul anului 2010 de la 4% in luna ianuarie 2010 la aproape 7% in
septembrie.
Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea
consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg
consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a
GfK Romania, pe un esantion de 2.200 gospodarii, reprezentativ la
nivel national.
Intr-un comunicat de presa al DGFP Constanta se precizeaza ca la
14 septembrie Arhiepiscopia Tomisului inregistreaza obligatii
fiscale restante catre bugetul general consolidat in valoare de
4.216.119 lei, din care 2.843.521 de lei reprezinta debit, iar
1.372.098 de lei – “accesorii”.
Facilitatile au fost anuntate, sambata, de premierul Emil Boc,
care a apreciat ca astfel poate fi contracarata evaziunea
fiscala.
“Vrem sa punem in practica, prin modificarile propuse la
inceputul toamnei la Codul Fiscal, astfel incat sa beneficieze de
bonificatii cetatenii care isi realizeaza amenajari ale casei, ale
apartamentului, prin deduceri fiscale. Acele lucruri pe care ei le
fac li se va scadea din impozitul pe care il au de platit. De
asemenea, o masura avuta in vedere este ca toti cei care vor avea
bonuri fiscale adunate pana la un anumit plafon sa beneficieze de o
prima din acea suma de bani, pentru a-i incuraja sa ceara bonuri
fiscale pentru produse care se cumpara in Romania, de la paine pana
la lucruri foarte scumpe si de folosinta medie sau indelungata ori
de lucrari”, a spus Boc.
Anul acesta toate institutiile publice din Romania sunt obligate
sa foloseasca platforma electronica de licitatii publice pentru 40%
din totalul bunurilor achizitionate, dupa cum a declarat Gabriel
Sandu, ministrul Comunicatiilor, citat de Mediafax. In 2009
plafonul a fost de 20%.
Ministrul a precizat ca decizia a fost luata in sedinta de
Guvern de miercuri si ca spera ca numarul autoritatilor publice
care folosesc acest sistem sa creasca anul acesta de la 12.500 la
25.000 de unitati.
Daca administratia Obama are o strategie pentru revitalizarea
productiei interne, Douglas Bartlett ar vrea sa o stie si el.
Sufocat de competitia din exterior, Bartlett a inchis recent
fabrica de placi electronice pe care tatal sau o infiintase cu 57
de ani in urma si i-a dat afara pe cei 87 de angajati ramasi. A
scos la licitatie utilajele si in curand va darama si cladirea
propriu-zisa din Cary, Illinois. “Nu-mi mai permit sa platesc
impozitele pe proprietate”, spune trist Bartlett, “asa ca voi
darama cladirea si o sa pastrez pamantul, pe care sper sa il pot
vinde dupa incheierea recesiunii, cand sper ca pretul terenurilor
sa creasca din nou”.
Chiar si unii dintre cei ce conduc companii care au schimbat deja
macazul, mutand productia in strainatate, incep sa traga semnale de
alarma. “Trebuie sa acordam o atentie serioasa productiei si
exporturilor. Este un imperativ national”, spunea Jeffrey R.
Immelt, presedinte si director executiv al General Electric,
intr-un discurs din luna iunie, in timp ce recunostea ca GE a fost
avantajat de operatiunile sale din afara SUA. Presedintele Obama,
acceptand aceasta viziune, a spus ca “lupta pentru productia din
America este lupta pentru viitorul Americii”.
Dar SUA sunt depasite de toate statele industrializate – cu
exceptia Frantei – in ce priveste ponderea productiei in totalul
activitatii economice – 13,9%, potrivit unui raport al Bancii
Mondiale, in scadere cu 4% in ultimul deceniu. Recesiunea inceputa
in urma cu 19 luni a contribuit decisiv la acest declin. Productia
industriala a scazut cu 17,3%, cea mai drastica scadere din timpul
unei recesiuni dupa criza din anii ’30. Pana acum, totusi,
administratia Obama nu a venit cu un plan formal care sa combata
declinul. In loc de aceasta a venit cu initiative ad-hoc – salvarea
General Motors si a Chrysler, spre exemplu – si cu planul de
stimulare a energiei verzi, prin sprijinirea producerii de
componente ca turbinele eoliene si panourile solare.
“Vrem sa fim siguri ca dezvoltam o baza de productie pentru energia
regenerabila”, spune Matthew Rogers, consilier principal la
Departamentul Energiei, explicand ca aceasta se realizeaza partial
prin impulsionarea acordarii de garantii de credite, “care erau
zero in mandatele presedintelui Bush”. Dr. Xunming Deng, fizician
si presedinte al Xunlight Corporation, se considera un beneficiar a
ceea ce el descrie drept garantiile de credit mai flexibile
acordate de administratia Obama. Fabrica lui din Toledo, Ohio, cu
100 de angajati, face primii pasi pentru producerea de panouri
solare, iar Deng planuieste deja sa extinda de patru ori
dimensiunile uzinei. A solicitat la Departamentul Energiei o
garantie de imprumut in valoare de 120 de milioane de dolari. Daca
o va primi, nu va mai trebui sa achite comisioanele impovaratoare
la care era obligat inainte de instalarea administratiei Obama.
“Daca scap de acele comisioane, garantia de imprumut devine foarte
atractiva si imi va fi de mare ajutor”, spune Deng.
“Nu putem creste prea repede fara ea.” Dincolo de energie,
abordarea administratiei de la Casa Alba are in vedere elementele
unei politici de productie – ceea ce Lawrence H. Summers,
directorul Consiliului Economic National, a descris drept “o serie
de masuri de sprijinire a productiei”. Salvarea sectorului auto, cu
toate improvizatiile care au insotit-o, a dat semnalul ca
administratia probabil va face la fel cu orice alt mare producator
pe care il considera prea mare (sau prea important) ca sa il lase
sa cada si ca va sustine si tranzitia furnizorilor acestor giganti
cazuti catre alte industrii.
"Factorul care a contribuit cel mai mult la evolutia trend-ului de bunuri de larg consum a fost cresterea in valoare a cosului de cumparaturi, influentata de cresterea pretului si sustinuta de un volum mai mare achizitionat", a declarat Andi Dumitrescu, directorul general GfK Romania.
Cea mai mare dinamica in volum au inregistrat-o produsele de ingirjire personala si de intretinere a locuintei, care au crescut cu 19%. A doua crestere ca volum a fost de 17% si a fost raportata pe segmentul de alimente si bauturi.
Bauturile non-alcoolice, cafeaua macinata si apa minerala au inregistrat o crestere de 9% in prima jumatate a anului, fata de perioada similara a anului trecut.
Sucurile necarbogazoase au inregistrat cea mai mica rata de crestere, de doar 5%, dupa ce anul trecut au crescut cu 20%, alaturi de ulei, care a crescut cu 2% in volum in pofida reducerii pretului.
Promotiile agresive la care au apelat retailerii pentru a stimula vanzarile a dus la schimbarea comportamentului de consum al romanilor. Astfel, promotiile de tipul cumperi 5 si primesti 1 gratis au facut ca romanii sa cumpere bunuri de larg consum mai rar, dar in cantitati mai mari, pentru a obtine un pret unitar mai mic.
Studiul a fost realizat prin monitorizarea a 90 categorii de bunuri de larg consum, pe un esantion de 2.200 de gospodarii.
“Este sfarsitul reformei sistemului bancar, inceputa in anul 1990.” Declaratia guvernatorului Mugur Isarescu nu se refera la vanzarea celei mai mari banci din tara, BCR, catre grupul austriac Erste Bank, ci la relansarea celei mai vechi institutii financiare din Romania, CEC, considerata de toti analistii drept cel mai important rebranding din acest an.
“Mi-as dori ca si CEC sa fie in primele zece branduri romanesti, ceea ce inseamna ca trebuie sa aiba o valoare de doua, trei sute de milioane de euro”, afirma Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, agentia responsabila de transformarea CEC in CEC Bank. Rebrandingul a insemnat alegerea ca logo a unei frunze de stejar, schimbarea numelui in CEC Bank , dar si o investitie de aproape 50 de milioane de euro anual intre 2008 si 2010 pentru amenajarea celor 1.400 de sedii ale bancii.
In acelasi timp, rebrandingul CEC ar putea ajuta firma infiintata si condusa de Aneta Bogdan sa isi creasca in acest an afacerile cu 50% fata de cele 775.000 de euro de anul trecut. Compania este principalul jucator pe o piata estimata anul trecut la aproximativ 2,5 milioane de euro, ritmul de crestere pentru acest an fiind estimat de Aneta Bogdan la 50%.
CEC nu este insa singura institutie financiara cu traditie care si-a schimbat anul acesta imaginea. Asirom, preluata anul trecut de catre Vienna Insurance Group, a cheltuit aproape un milion de euro pentru a avea un nou nume – Asirom Vienna Insurance Group, dar si o sigla noua. Unul dintre obiectivele campaniei de rebranding a fost cresterea notorietatii in Bucuresti, Asirom fiind un nume mai popular in provincie.
“Anul trecut, in iunie, Bucurestiul genera circa 16% din veniturile Asirom, in timp ce in luna iunie a acestui an, in Capitala s-au subscris 19% din prime, deci notorietatea noastra in Bucuresti este in crestere”, spune Boris Schneider, general manager al Asirom. Campania de promovare se concentreaza in special pe televiziune si panotaj stradal.
Un milion de euro a fost si bugetul campaniei de rebranding al Kiwi Finance, companie infiintata sub numele Gemini Capital Consult si achizitionata anul trecut de fondul de investitii Oresa Ventures. Campania de rebranding lansata sub sloganul “De acum creditele incep cu K” se desfasoara prin campanii BTL (promovare neconventionala, prin evenimente) si ATL (promovare prin presa), dar nu si pe televiziune. “Credem ca este inca prea devreme pentru televiziune. Publicul din Romania trebuie, mai intai, sa fie informat corect asupra domeniului brokerajului de credite. Chiar daca aceasta piata a crescut foarte mult si este in continua dezvoltare, inca mai trebuie insistat asupra informarii corecte a populatiei despre ceea ce presupune activitatea de broker de credite”, explica Anca Bidian, directorul executiv al Kiwi Finance.
De ce sunt atat de multe institutii financiare care investesc in brand?
“Este o perioada de consolidare. Pe de o parte este vorba de fuziuni si achizitii, iar orice fuziune sau achizitie implica si un rebranding, iar pe de alta rebrandingul este o modalitate de a atrage atentia. Este timpul bancilor si va mai fi in urmatorii sapte, opt ani”, comenteaza Aneta Bogdan.
Ultimii doi ani au reprezentat o perioada foarte dinamica pentru sistemul bancar, majoritatea rebrandingurilor fiind datorate schimbarilor de actionariat. Printre acestea se numara BCR Erste, Unicredit Tiriac Bank, Credit Europe Bank (fosta Finansbank) sau MKB Romexterra (fosta Romexterra)
