Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ar putea lua, de la casieria
BNR, incepand din iunie, un salariu mai mic cu 25%, potrivit unui
proiect de lege care prevede, printre altele, ca si salariile
angajatilor BNR sa fie tăiate cu 25%, incepand de luna viitoare.
Decizia apare la numai trei luni dupa ce premierul Emil Boc
declara, la un post TV, ca l-a apreciat intotdeauna pe guvernatorul
BNR si ca acesta “poate sa-si puna ce venit doreste”.
Cititi mai multe pe
isare
Documentul pentru care Guvernul isi va angaja raspunderea in
Parlament, prevede ca cuantumul brut al
salariilor/soldelor/indemnizatiilor lunare de incadrare, inclusiv
sporuri, indemnizatii si alte drepturi salariale, precum si alte
drepturi in lei sau in valuta se diminueaza cu 25%. In situatia in
care astfel rezulta o valoare mai mica decat valoarea salariului
minim brut pe tara, suma care se acorda este de 600 lei.
Cititi mai mult pe www.mediafax.ro
In scurt timp, romanii vor plati impozite pe dobanzile obtinute
din depozitele bancare, pe tichetele de masa, cresa sau vacanta, pe
salariile compensatorii primite iar programatorii nu vor mai avea
nicio facilitate fiscala cand vine vorba despre impozitarea
salariilor. Masurile sunt cuprinse in proiectul de modificare a
Codului Fiscal propus de Finante, obtinut de Gandul, proiect care
se afla acum pe masa Guvernului.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Am discutat diferite opţiuni referitoare la mixul adecvat de
măsuri care ar fi necesar. FMI a sugerat o opţiune care ar fi pus
accentul pe venituri. Între măsurile discutate s-au numărat
majorarea TVA şi a taxei unice, dar şi o trecere la o impozitare
progresivă”, a spus şeful misiunii de evaluare a acordului, Jeffrey
Franks, citat în comunicat.
Totuşi, din cauza deficitului bugetar, măsuri de reducere a
cheltuielilor ar fi fost necesare în orice scenariu.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
El a opinat totodata ca declaratia lui Dominique Strauss-Kahn a
fost “usor ideologizata” si ca a fost facuta “mai degraba” pentru
Franta, el sustinand ca actualul sef al FMI ar intentiona sa
candideze la Presedintia Frantei.
Intrebat, intr-o emisiune a TVR1, depre declaratia directorului
general al Fondului Monetar International – conform careia FMI a
propus Guvernului majorarea impozitelor, in special pentru cei mai
bogati, dar autoritatile din Romania au luat decizia taierii
salariilor functionarilor -, Sebastian Lazaroiu a afirmat ca
aceasta “n-a creat un confort din punct de vedere al
comunicarii”.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Cei peste 1.360.000 de bugetari din Romania au de platit inapoi
la banci 4,8 miliarde de euro, adica o cincime din imprumuturile
totale acordate de banci persoanelor fizice. Asta inseamna, in
medie, ca fiecare bugetar are o datorie la banca de peste 3.500 de
euro. Situatia difera de la o banca la alta, unele avand o pondere
de 10% din total credite acordate bugetarilor in timp ce la altele
procentul ajunge si la 25%, conform unor surse bancare citate de
Mediafax, care fac referire la o situatie a creditelor din Romania
elaborata de BNR.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Disponibilizarea angajatilor este prevazuta intr-un document
oficial obtinut de MEDIAFAX si care se refera la initierea masurii
de reducere a numarului maxim de posturi finantate integral de la
stat in sistemul de sanatate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Doar “ambuscada” in care a cazut pedelistul Marcel Hoara,
presedintele Agentiei Romane pentru Dezvoltarea Durabila a Zonelor
Industriale, a aprins spiritele.
“Ceea ce se intampla aici, dovedeste ca lumea a ajuns la capatul
rabdarii si ca situatia este foarte grava. Genocid nu cred ca este
o expresie nejustificata, atunci cand vorbim despre politica
aberanta a actualului guvern”, a declarat Dragnea pentru
Gandul.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Problema aplicarii masurilor anticriza starneste discutii si in
coalitie: UDMR cere pastrarea valorii pensiei minime. PD-L ar fi de
acord, cu o conditie: sa fie aduse propuneri prin care sa se
pastreze “ecuatia bugetului”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Statul cheltuie anual aproximativ 4 miliarde de euro pentru
plata a 260.000 de bugetari din sistemele “speciale”, de siguranta
publica si aparare, care nu apar in statisticile oficiale, adica
38% din cheltuielile totale de personal cu angajatii din sectorul
public (10,7 mld. euro), potrivit unor estimari ZF pe baza
informatiilor de la Ministerul de Finante si de la Institutul
National de Statistica.
In negocierile privind reducerea de salarii ale bugetarilor apar
pentru prima data defalcari privind structura pe salarii si pe
institutii.
Cititi mai multe pe www.zf.ro