BusinessMagazin

Tag: buget

  • Buget de freelancer. Ce formă să alegi ca să rămâi în 2023 cu 10.000 de lei pe lună „în mână“

    ♦ PFA-ul va fi cea mai avantajoasă formă de organizare pentru freelancerii care vor câştiguri nete în valoare de 10.000 de lei pe lună în 2023, iar din 2024 microîntreprinderea cu un angajat devine mai avantajoasă.

    Cea mai avantajoasă formă de organizare pentru freelancerii care vor să rămână lunar cu 10.000 de lei net este PFA în 2023, însă pentru 2024 locul este luat de microîntreprinderea cu un angajat, potrivit Ioanei Arsenie, consultant de business şi strateg financiar la compania Trusted Advisor.

    „Mă aştept ca freelancerii şi companiile mici să piardă avantajul de preţ şi vor trebui să fie atenţi la câştigul net când îşi proiectează ofertele financiare. Taxele aferente fiecărei forme de organizare trebuie incluse în calculele manageriale. Chiar dacă PFA-ul pare forma cea mai avantajoasă pentru 2023 din punctul de vedere al taxelor şi contribuţiilor aferente, consider că varianta unui SRL cu un angajat este mai sigură şi mai puţin controversată din punctul de vedere al «criteriilor de dependenţă», cu un contract bine realizat şi documentat“, a explicat Ioana Arsenie.

    În funcţie de forma de organizare, taxele, contribuţiile, impozitele şi cheltuielile de contabilitate lunare ale unui freelancer care vrea să rămână cu un câştig net de 10.000 de lei pe lună în 2023 variază între 2.200 şi 7.000 de lei pe lună.

    În simulare a fost inclus şi costul lunar aferent contabilului, care este mai mare în cazul microîntreprinderilor decât în cazul PFA-ului.

     

  • Consiliul Fiscal, despre rectificarea bugetară: Faţă de ţintele de venituri asumate de Guvern va fi înregistrat probabil un gol de circa 9 mld. lei, respectiv 0,66% din PIB. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%

    Consiliul Fiscal consideră că, raportat la ţintele de venituri asumate de Guvern în proiectul de rectificare bugetară, va fi înregistrat un gol de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB, se arată în opinia publicată joi.

    De asemenea, pe partea de cheltuieli bugetare rectificarea aduce o majorare de proporţii, comparativ cu proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alte transferuri şi dobânzi.

    Pe partea de cheltuieli bugetare,  Consiliul Fiscal vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de Ministerul de Finanţe privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare.

    Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, Consiliul Fiscal apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată).

    ”Trebuie spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare)”, se arată în opinie.

     

    Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul bugetului general consolidat situându-se cu 3,2 mld. lei peste ţinta iniţială.

    Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului este de 5,84%, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB-ului nominal cu 55,2 mld. lei. 

    Potrivit Consiliului Fiscal, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale:  revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflaţiei ridicate, proiecţia deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%) şi  încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică şi gaze naturale.

    ”Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală”.

    Consiliul Fiscal consideră că resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil.

  • Discuţii în spaţiul public despre scăderile de la Pilonul II: Ministrul Budăi spune că deficitul la bugetul de pensii este exact cât virează românii pentru administrarea pensiilor private. Fostul ministru Năsui susţine că se pregăteşte naţionalizarea şi înfiinţarea unei companii de stat să preia activele

    Scumpirile din ultima perioadă, care au erodat portofoliile titlurilor de stat şi au adus scăderi în medie de 7% pentru fondurile de pensii private în prima jumatăte din 2022, devin subiect politic cu un ministru spunând printre rânduri că dacă nu s-ar mai vira cele 3,75% din salariul brut la Pilonul II atunci s-ar echilibra bugetul de pensii, iar un fost ministru susţinând că se vrea naţionalizarea Pilonului II şi chiar înfiinţarea unei companii de stat să preia activele de 15 mld. euro.

    Astfel Ministrul Muncii Marius Budăi a susţinut miercuri seară la o emisiune televizată că estimarea de deficit la bugetul de pensii pe anul acesta este de 12 miliarde de lei, exact suma ce este virată de stat către Pilonul 2 de pensii de către salariaţii români. “Nu vreau să creez o ştire de aici, că a spus Budăi că nu mai virăm către Pilonul 2, este exclus aşa ceva, este o lege”, a spus ministrul la Antena 3 care a continuat ca ASF să vină cu soluţiile necesare la Pilonul II după scăderile de la începutul acestui an. “Noi nu suntem afectaţi în Pilonul 1 în virarea contribuţiilor către Pilonul 2, deci pensia noastră nu este diminuată de transferul contribuţiilor către Pilonul 2”.

    Circa 800 de milioane de lei în medie virează salariaţii români lunar către administratorii de pensii private Pilon II pentru serviciul de investiţie privată a economiilor pentru bătrâneţe, prin transferul a 3,75% din venitul brut lunar. Potrivit unei OUG această contribuţie se va majora la 4,75% de la 1 ianuarie 2024.

    Activele fondurilor Pilon II au ajuns la aproximativ 90 mld. lei, însă dat fiind faptul că 60% sunt investite în titluri de stat, scumpirile din ultima perioadă şi aşteptările de creştere de dobândă au erodat preţul bondurilor şi astfel au adus pierderi în contextul în care marcările la piaţă sunt zilnice.

    Însă azi dimineaţă fostul ministru Claudiu Năsui, cu portofoliu la Economie din partea USR, a scris pe pagina de facebook că se pregăteşte naţionalizarea fondurilor Pilon II şi chiar înfiinţarea unei companii de stat care să preia activele de pensii private. Nu este pentru prima oară când se aduc în discuţie în spaţiul public naţionalizarea Pilonului II, fostul Ministru de Finanţe Mişa afirmând răspicat la televizor în urmă cu câţiva ani acest lucru. Reacţia de atunci a fost puternci negativă pentru bursa locală. Şi în timpul Guvernării Dăncilă prin OUG 114 s-a încercat o naţionalizare a Pilonului II.

    “În ministerul finanţelor se lucrează la un nou plan de naţionalizare a pilonului 2 de pensii. Totul e încă pe şest, dar intenţia e clară. Vor să vă ia contribuţia la pilonul 2. Acei 3.75% pe care îi cotizaţi lunar pentru asta. Vă scriu ca să ştiţi ce urmează. Nu avem ce să le facem prin parlament. Iar Avocatul poporului nu va ataca OUG-uri la CCR. Şi chiar dacă cumva ar face-o, CCR nu va cenzura guvernul pe teme importante”, a scris Năsui.

    ZF a solicitat un punct de vedere de la MFP şi îl va publica imediat ce instituţia condusă de Adrian Câciu va răspunde.

    “De data asta, planul este să gonească administratorii de fonduri din România, ca apoi să preia activele noastre administrate de aceştia, şi, evident, contribuţia lunară. Vor face o companie de stat ca să preia activele fondurilor care pleacă, sub pretext că „iată că a eşuat privatul şi tot statul trebuie să vină să vă salveze”. Adică să ne salveze de prăpădul pe care tot ei l-au creat. Şi cu ocazia asta mai fac o companie de stat. Mai angajează nişte activ de partid. Doar nu s-au terminat membrii de partid”, scrie Năsui.

    ZF a scris recent că din cauza inflaţiei şi ca urmare a unei expuneri semnificative pe titluri de stat a portofoliilor fondurilor de pensii Pilon II, câteva milioane de salariaţi români înregistrează o pierdere medie de 7% pentru economiile private de bătrâneţe în prima jumătate a anului.

    Astfel, în pofida faptului că salariaţii au contribuit lunar la fondurile Pilon II, respectiv un total de 5,4 mld. lei în prima jumătate din 2022, când îşi verifică zilele acestea conturile pentru a vedea cum îşi vor răsplăti nepoţii peste ani şi ce medicamente vor cumpăra constată că au pierderi din ianuarie în iunie.

    Mai exact, activele, adică portofoliile fondurilor de pensii private Pilon II – cei mai mari investitori ai Bursei de Valori Bucureşti, au scăzut cu 1,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că, dacă sunt excluse intrările de bani, adică viramentele de 5,4 mld. lei, scăderea totală este de circa 7 miliarde de lei.

    Cu alte cuvinte, cei ghinionişti care se pensionează acum prin Pilon II, numărul fiind totuşi extrem de scăzut raportat la numărul total de participanţi, încasează o pensie privată mai mică decât ar fi făcut-o în decembrie 2021. Însă miza de miliarde de euro este cum va arăta structura portofo­liilor Pilon II pe viitor mai ales în contextul în care o criză precum cea din prima jumătate din 2022 – război, inflaţie şi preţurile energiei la ceruri – taie ani de randamente şi investiţii?


     

     

  • 37% dintre români au mai puţini bani de vacanţă decât anul trecut – sondaj

    Peste 37% dintre români şi-au redus bugetele pentru vacanţă anul acesta, în timp ce mai mult de un sfert nu vor pleca deloc în concediu şi nu au alocat nici un ban în acest sens.

    În ceea ce priveşte sumele alocate, circa 38,5% au bugetul pentru concedii sub 3 000 lei pentru întreaga familie, iar din aceştia, aproape 11% vor să plece în vacanţă cu mai puţin de 1 000 de lei.

    Circa 37,5% dintre români şi-au redus bugetul pentru concedii în acest an, 27% dintre respondenţi declară că sumele sunt similare cu anul trecut, în timp ce doar 20% au în vara aceasta mai mulţi bani dedicaţi vacanţelor.

    Ponderea celor care sunt mai generoşi cu bugetele de vacanţă şi alocă peste 3 000 de lei este de 35%, iar dintre aceştia 21,1% plănuiesc să cheltuiască până în 6 000 de lei în vacanţă, 8,1% – între 6 000 şi 10 000 de lei şi doar 5,8% au un buget mai mare de 10 000 de lei pentru concediu.

    Dintre cei care au planuri să plece în vacanţă, peste 49% aleg ca destinaţie România, cu o preferinţă mai ridicată pentru litoral (26,2%), iar circa 20% preferă destinaţiile din străinătate. Diferenţa – de circa 25% dintre respondenţi spun că îşi vor face concediul acasă.

    75,05% dintre respondenţi declară că au strâns din timp banii pentru concediu (îl vor plăti din economii), 16,5% dintre ei folosesc tichetele de vacanţă şi primele de la angajator pentru plata unui sejur. La polul opus, 3,52% au în vedere creditele de la bănci pentru plata vacanţei, iar 5% – împrumuturile de la prieteni.

    Pentru a reduce costurile, 82,24% dintre respondenţi îşi fac singuri rezervările şi doar 17,76% apelează la o agenţie de voiaj. 74,84% dintre respondenţi îşi planifică vacanţa din timp şi doar 25,16% se bazează pe oferte de ultimă oră.

    Circa 38% dintre respondenţi se bazează pe cash în vacanţe – opţiune care a înregistrat cele mai multe răspunsuri, dar utilizarea cardurilor vine puternic din spate: 20,4% vor folosi atât numerar, cât şi carduri şi peste 18% se bazează exclusiv pe carduri de debit şi credit.

    Sondajul CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro a fost realizat online în luna iunie, pe un eşantion de 1.390 de respondenţi din toată ţara.

  • Execuţia bugetului general consolidat: deficit de 1,71% din PIB, în scădere faţă de anul trecut

    Execuţia bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scãdere faţã de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeaşi perioadã a anului 2021.

    Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scãdere cu 1,15 puncte procentuale pe primele şase luni ale anului 2022 faţã de aceeaşi perioadã a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

    Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similarã a anului trecut. Evoluţia favorabilã a acestora fost influenţatã preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii şi contribuţii de asigurãri, potrivit MFP.

    „Încasãrile din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumãtate a anului, consemnând o creştere de 18,4% (an/an), susţinutã de sporul încasãrilor din declaraţia unicã (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodatã, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,8%). Contribuţiile de asigurãri au înregistrat 68,46 mld lei în primele şase luni, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioarã dinamicii fondului de salarii. Încasãrile din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele şase luni, consemnând o creştere de 27,5% (an/an), susţinutã atât de avansul încasãrilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (+1,7 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de bãncile comerciale (+0,6 mld lei). Încasãrile nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creştere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele şase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţatã preponderent de evoluţia favorabilã a bazei macroeconomice relevante”, transmite Ministerul Finaneţelor.

    Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creştere de 0,7% (an/an), determinatã de avansul încasãrilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3% susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţã de aceeaşi perioadã a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

    Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumãtate a anului, înregistrând un avans semnificativ faţã de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasãrilor suplimentare din sectorul energetic.

    Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creştere de 62,7% (an/an), susţinutã de avansul veniturilor din proprietate dividende, redevenţe petroliere şi vãrsãminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 115/2011.

    Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãţilor efectuate şi donaţiile au totalizat 14,89 mld lei în primele şase luni, în creştere cu 19,4% (an/an).

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumã de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele şase luni ale anului 2022 au înregistrat o scãdere cu 0,28 puncte procentuale faţã de aceeaşi perioadã a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

    Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creştere cu 4,7% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintã un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici faţã de aceeaşi perioadã a anului precedent.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 31,98 mld lei, în creştere cu 16,4% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent. O creştere se reflectã la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate de 11,0%.

    Cheltuielile cu asistenţa socialã au fost de 87,88 mld lei în creştere cu 16,8% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socialã a fost influenţatã, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimã) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadreazã în aceastã categorie sã aibã un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaþii pentru persoanele cu dizabilitãþi.

    Totodatã, se reflectã majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel, alocaţia de stat pentru copii creşte, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstã de pânã la 2 ani sau pânã la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, aceastã sumã reprezintã subvenţii pentru transportul de cãlãtori, pentru sprijinirea producãtorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electricã şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

    Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeanã aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele şase luni ale anului precedent.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observã o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.

  • Salariile românilor cresc, dar sunt înghiţite de inflaţie

    ♦ În luna mai a acestui an, salariul mediu net a crescut cu 12,5% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, însă angajaţii români nu au avut o putere de cumpărare mai mare, având în vedere că rata inflaţiei a fost de 14,5% în mai ♦ Raluca Pârvu, BPI România: „Puţini angajatori vor fi în măsură să ţină pasul cu inflaţia. Marginal, unii anunţă că vor face ajustări salariale progresive în cursul anului“.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la peste 3.900 de lei în luna mai a acestui an, în creştere cu 12,5% faţă de aceeaşi lună din anul 2021 şi în scădere cu 1% faţă de luna aprilie din anul 2022, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Spre comparaţie, rata inflaţiei anunţată de INS pentru luna mai din anul 2022 a fost de 14,5%, cu două puncte procentuale peste creşterea salariilor.

    „Puţini angajatori vor fi în măsură să ţină pasul cu inflaţia. Marginal, unii anunţă că vor face ajustări salariale progresive în cursul anului. Totuşi, pe fondul zvonurilor şi informaţiilor contradictorii despre noi taxe, angajatorii vor aştepta să aibă date clare despre modul în care va fi construit salariul brut şi despre cine va suporta – compania, angajatul sau ambii – eventuale creşteri de cheltuieli sociale şi/sau impozit”, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Din partea angajatorilor, Mugur Tolici, director de resurse umane în cadrul Băncii Naţionale a României, afirmă că instituţia încearcă să ţină pasul cu inflaţia în salariile pe care le acordă angajaţilor săi. 

    „Încercăm şi noi să păstrăm un echilibru între ceea ce permite bugetul de salariu şi ceea ce erodează inflaţia. Abordarea noastră este foarte atent calibrată către sprijinul personalului cu salarii mai mici. Avem şi noi cam 20% persoane cu studii medii, în mare parte din zona de casierie şi activităţi de suport şi atunci creşterea salarială este diferenţiată, aplicată astfel încât salariile mai mici să fie protejate mai mult. Este un principiu pe care îl aplicăm de mai mult timp. În acelaşi timp, noi avem un exerciţiu de creştere salarială individuală, 2% din bugetul de salarii se acordă sub formă de creştere individuală”, a declarat Mugur Tolici în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.

    De la lună la lună, salariul mediu net pe economie a scăzut cu 1%, respectiv cu  39 lei. Raluca Pârvu spune că această scădere vine pentru că, de obicei, angajaţii primesc prime sezoniere sau bonusuri în luna aprilie.

    „În luna aprilie, salariaţii primesc adesea prime sezoniere sau chiar bonusuri şi de aceea valorile cumulate sunt în mod excepţional mai mari. Comparaţia fiabilă este cu anul trecut, aceeaşi lună”, a explicat ea.

    Afirmaţia ei este întărită şi de Institutul Naţional de Statistică, care spune că în luna mai 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut pentru că în lunile precedente angajatorii au acordat prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri.

    În ceea ce priveşte cele mai mari salarii nete din economia locală, industria de IT a rămas liderul şi în luna mai, cu salarii medii nete de aproape 9.200 de lei. Următorii în clasament sunt angajaţii din industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale, cu o medie a salariului net de peste 8.300 de lei. Top trei industrii cu cele mai mari salarii a fost completat de fabricarea produselor din tutun, cu salarii de peste 7.800 de lei în luna mai a acestui an.

    La polul opus au fost salariile din industria HoReCa, cele mai mici din economia locală, cu o medie de puţin peste 2.100 de lei, urmate de cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu aproape 2.170 de lei, şi de cele din fabricarea de mobilă, de circa 2.550 de lei.

    În sectorul bugetar au fost creşteri ale câştigului salarial mediu net din luna mai comparativ cu luna precedentă, în principal ca urmare a acordării de tichete de vacanţă, ?n învăţământ (Ă11,6%) şi ?n administraţia publică (Ă3,1%). ?n sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1,0%), conform datelor INS.

  • Companiile încep să crească bugetele pentru salarii în încercarea de a acoperi avântul inflaţiei. Cele mai mari majorări se vad în sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare şi în sectorul energetic

    Trei sferturi dintre companiile din România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, în timp ce restul au decis să menţină bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, arată o analiză a PwC România pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante la Barometrul de HR realizat de companie în luna iunie.

    Astfel, creşterea medie a bugetului salarial total în 2022 faţă de 2021 este de 9,4%.

    ”Companiile fac ajustări ale bugetelor pentru salarii în încercarea de a acoperi inflaţia galopantă, dar este foarte dificil să acopere integral această creştere aflată la maximul ultimilor 19 ani. De regulă, companiile care nu întâmpină dificultăţi financiare din cauza contextului actual sau pe fondul pandemiei au în vedere compensarea, celelalte sunt însă mai rezervate încercând totuşi să compenseze prin alte modalităţi”, spune Mădălina Paşca, Senior Manager People & Organisations, PwC România.

    Ea menţionează că având în vedere stresul financiar resimţit de angajaţi, multe organizaţii încep să pună un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului

    Datele sondajului arată că 41% dintre companii au revizuit în sus bugetul de creşteri salariale, însă insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflaţie, un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflaţiei pentru toţi angajaţii, iar 9% au ajustat cu inflaţia doar pentru anumite categorii de angajaţi.

    Rata medie a inflaţiei la care se raportează companiile respondente atunci când ajustează bugetul este în medie de 8,2%. Însă, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), rata inflaţiei a ajuns în luna mai la 14,5%, fiind cea mai ridicată din ultimii 19 ani în România. Cea mai recentă prognoză de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR) pentru finalul acestui an este de 12,5%.

    Cele mai mari creşteri ale bugetului salarial total în 2022 versus 2021 vor fi operate în sectorul de bunuri de larg consum/distribuţie, de 13,6%, în servicii financiare (bănci, leasing, IFN), de 12,8%, şi în sectorul de energie, de 10,3%, iar cele mai mici în asigurări, de 5,6%, şi farma, de 6,4%.

    În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal, majoritatea companiilor nu raportează schimbări semnificative în prima jumătate a anului, iar 36% plănuiesc noi angajări în trimestrul al treilea.

    În paralel, jumătate dintre companii intenţionează să aplice un model de lucru hibrid în funcţie de anumite reguli impuse (număr minim de zile de la birou, orar clar stabilit), colaborarea dintre angajaţi fiind principalul motiv menţionat pentru importanţa reîntoarcerii la birou.

    Dintre companiile care aplică munca hibrid, 66% spun că pe termen lung angajaţii lor vor lucra exclusiv sau majoritar de la birou.

    Potrivit sondajului, 37% vor lăsa alegerea la latitudinea fiecărei echipe/angajat modul de lucru, iar 9% vor aplica activitatea permanentă de la birou, obligatorie pentru toţi angajaţii. Doar 11% din companii permit telemunca din străinătate, în baza unei politici definite.

    Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în perioada 27-29 iunie 2022, pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante din IT&C, BPO, Produse industriale, Energie (utilităţi /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare  şi FMCG/Retail.

    Peste un sfert (27%) dintre companiile respondente au între 1.001 – 3.000, un procent similar între 101-500 angajaţi, 19% sub 100 angajaţi, 16% între 501 – 1.000 angajaţi şi 12% peste 3.000 angajaţi.

     

  • 2 miliarde de lei în plus la buget prin creşteri de taxe în 2022. Guvernul păstrează ţinta de deficit

    Guvernul vrea să încaseze la bugetul de stat 2,2 miliarde de lei în plus în 2022, prin majorarea unor taxe. În 2023, încasările suplimentare ar urma să fie de 13,4 mld. de lei din creşterile de taxe anunţate. Cu un buget strâns cu uşa, Ministerul de Finanţe a publicat luni seară un pachet extins de măsuri fiscale pentru a aduce mai mulţi bani la buget.

    Cele mai importante măsuri care vor intra în vigoare de la 1 august sunt creşterea accizelor pe tutun şi alcool şi impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie, aceste două  măsuri urmând să aducă peste jumătate din creşterea de venituri.

    „Nu mi se pare că este o decizie înţeleaptă, a mai fost discutată o astfel de măsură, dar a fost tot timpul considerată neadecvată pieţei din România. Până la urmă, dacă vrem să luptăm cu lupta la negru sau la gri, nu se poate face decât cu verificări. În caz contrar, ceea ce este gri se va transformă în negru dacă nu faci verificări“, spune Emilian Duca, consultant fiscal, despre supra-impozitarea contractelor part-time.

  • CE dă mai mulţi bani pentru inovaţii din domeniul mediului, al sănătăţii şi din domeniul digital

    Astfel, bugetul programului pentru 2021 şi 2022 se ridică în prezent la un total de aproape 16 miliarde de euro.

    Din suma suplimentară alocată, 507,1 milioane de euro sunt dedicate celor cinci misiuni ale UE. Lansate în septembrie 2021, aceste misiuni urmăresc atingerea unor obiective ambiţioase în materie de sănătate, climă şi mediu până în 2030. Vor exista 17 noi cereri de propuneri aferente misiunilor „Cancer”, „Un pact al solului pentru Europa”, „Adaptarea la schimbările climatice” şi „Refacerea oceanelor şi a apelor noastre până în 2030”. Este inclusă şi o cerere comună care cuprinde ultimele două misiuni, precum şi acţiuni suplimentare de sprijinire a tuturor celor cinci misiuni, inclusiv a misiunii „Oraşe”.

    În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, modificarea include, de asemenea, acţiuni de sprijinire a cercetătorilor activi anterior în Ucraina. 25 de milioane de euro sunt alocate pentru a le permite cercetătorilor obligaţi să se deplaseze să îşi continue activitatea în cadrul unor organizaţii-gazdă academice sau neacademice din state membre ale UE sau din ţări asociate la programul Orizont Europa şi pentru a-i ajuta pe aceşti cercetători să se restabilească în Ucraina atunci când va fi posibil.

    Totodată, sute de oameni de ştiinţă ucraineni vor putea beneficia de un buget majorat de 1 milion de euro acordat programului ştiinţific „Frontiere umane” pentru iniţiativa „Oameni de ştiinţă în ajutorul oamenilor de ştiinţă”, în cadrul clusterului 1 „Sănătate” al programului Orizont Europa.

    În plus, modificarea precizează faptul că entităţile juridice stabilite în Rusia, Belarus sau în teritorii ale Ucrainei care nu sunt controlate de guvern nu sunt eligibile să participe, în nicio calitate, la acţiuni sprijinite de Orizont Europa. Pot fi acordate excepţii de la caz la caz, pentru motive justificate.

    Modificarea adaugă o serie de noi acţiuni pentru a sprijini potenţialul de inovare al Europei. Vor fi sprijinite în acest an peste 100 de startup-uri conduse de femei, dar şi crearea de platforme şi reţele colaborative pentru industriile culturale şi creative, evaluarea impactului social al politicilor de tranziţie verde şi soluţii inovatoare pentru viitorul democraţiei.

    Prima rundă a viitoarelor cereri de propuneri va începe la 12 mai 2022, iar a doua se va deschide la 24 mai 2022.

    „Prin această revizuire a programului de lucru dăm un nou impuls eforturilor de a aborda, prin cercetare şi inovare, cele mai mari provocări societale actuale, cu ajutorul unor instrumente noi şi inovatoare, cum sunt misiunile UE. În plus, vom sprijini cercetătorii plecaţi din Ucraina să îşi continue activitatea de cercetare şi inovare”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

  • CE dă mai mulţi bani pentru inovaţii din domeniul mediului, al sănătăţii şi din domeniul digital

    Astfel, bugetul programului pentru 2021 şi 2022 se ridică în prezent la un total de aproape 16 miliarde de euro.

    Din suma suplimentară alocată, 507,1 milioane de euro sunt dedicate celor cinci misiuni ale UE. Lansate în septembrie 2021, aceste misiuni urmăresc atingerea unor obiective ambiţioase în materie de sănătate, climă şi mediu până în 2030. Vor exista 17 noi cereri de propuneri aferente misiunilor „Cancer”, „Un pact al solului pentru Europa”, „Adaptarea la schimbările climatice” şi „Refacerea oceanelor şi a apelor noastre până în 2030”. Este inclusă şi o cerere comună care cuprinde ultimele două misiuni, precum şi acţiuni suplimentare de sprijinire a tuturor celor cinci misiuni, inclusiv a misiunii „Oraşe”.

    În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, modificarea include, de asemenea, acţiuni de sprijinire a cercetătorilor activi anterior în Ucraina. 25 de milioane de euro sunt alocate pentru a le permite cercetătorilor obligaţi să se deplaseze să îşi continue activitatea în cadrul unor organizaţii-gazdă academice sau neacademice din state membre ale UE sau din ţări asociate la programul Orizont Europa şi pentru a-i ajuta pe aceşti cercetători să se restabilească în Ucraina atunci când va fi posibil.

    Totodată, sute de oameni de ştiinţă ucraineni vor putea beneficia de un buget majorat de 1 milion de euro acordat programului ştiinţific „Frontiere umane” pentru iniţiativa „Oameni de ştiinţă în ajutorul oamenilor de ştiinţă”, în cadrul clusterului 1 „Sănătate” al programului Orizont Europa.

    În plus, modificarea precizează faptul că entităţile juridice stabilite în Rusia, Belarus sau în teritorii ale Ucrainei care nu sunt controlate de guvern nu sunt eligibile să participe, în nicio calitate, la acţiuni sprijinite de Orizont Europa. Pot fi acordate excepţii de la caz la caz, pentru motive justificate.

    Modificarea adaugă o serie de noi acţiuni pentru a sprijini potenţialul de inovare al Europei. Vor fi sprijinite în acest an peste 100 de startup-uri conduse de femei, dar şi crearea de platforme şi reţele colaborative pentru industriile culturale şi creative, evaluarea impactului social al politicilor de tranziţie verde şi soluţii inovatoare pentru viitorul democraţiei.

    Prima rundă a viitoarelor cereri de propuneri va începe la 12 mai 2022, iar a doua se va deschide la 24 mai 2022.

    „Prin această revizuire a programului de lucru dăm un nou impuls eforturilor de a aborda, prin cercetare şi inovare, cele mai mari provocări societale actuale, cu ajutorul unor instrumente noi şi inovatoare, cum sunt misiunile UE. În plus, vom sprijini cercetătorii plecaţi din Ucraina să îşi continue activitatea de cercetare şi inovare”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.