Tag: Brasov

  • BREAKING: Cod ROŞU de inundaţii pe râuri din două judeţe. Cod portocaliu şi GALBEN în jumătate de ţară

    ”Ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate, a cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu efecte de inundaţii şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de pericol în bazinele hidrografice Homorodul Mic şi Homorodul Mare, judeţele Harghita şi Braşov”, se arată în avertizarea emisă marţi.

    Tot marţi, hidrologii au emis o avertizare cod portocaliu de inundaţii, valabil marţi de la ora 14.40 până miercuri, la ora 10.00, fiind vizate râuri din judeţele Harghita, Covasna şi Braşov.

    Totodată, a fost instituit cod galben de inundaţii pe râuri din judeţele Harghita, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Sibiu, Alba, Mehedinţi, Dolj şi Olt până miercuri la ora 9.00, Teleorman, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Prahova până miercuri la ora 12.00, Covasna, Braşov, Buzău, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi până miercuri seara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Cod PORTOCALIU de inundaţii în trei judeţe. Cod GALBEN în jumătate de ţară

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA), este cod portocaliu pe râuri din judeţele Harghita, Covasna şi Braşov.

    ”Ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, prognozate, a cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de inundaţie pe afluenţii mici ai Oltului aferenţi sectorului amonte Acumulare Voila, judeţele Harghita, Covasna şi Braşov. Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare în bazinele hidrografice Cormoş, Homorodul Mic şi Homorodul Mare”, arată hidrologii.

    Avertizarea cod portocaliu de inundaţii a intrat în vigoare marţi după-amiază şi expiră miercuri la ora 10.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2017, valoarea pieţei restaurantelor din Bucureşti s-a ridicat la 4,89 miliarde de lei

    În urma a două analize ale pieţei, una de sitting şi una de delivery, făcute de Hospitality Culture Institute, s-a văzut că 45% dintre români nu optează pentru oferte atunci când mănâncă la restaurant. Însă peste 20% dintre aceştia preferă meniurile de tip combo (mâncare+băutură/desert).

    Studiul a avut ca target un public urban de aproximativ 800 de persoane cu vârsta de peste 18 ani din cinci oraşe româneşti de referinţă (Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi) care au luat masa în oraş în ultima jumătate de an.

    „Este primul research independent de food service naţional. Se pare că mulţi dintre jucătorii acestei pieţe nu sunt puşi la punct cu tendinţele de consum ale românilor”, spune Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.

    La studiul realizat de Hospitality Culture Institute au participat mai multe branduri din industria Horeca precum grupurile Fratelli, City Grill, KFC, Coca-Cola, hipMenu, KZ Creative, Acvamarin Seafood, Trenta Pizza şi Jerry’s Pizza.

    Printre rezultatele aflate se numără date importante despre valoarea totală a pieţei de mâncare gătită, preferinţele culinare ale românilor, precum şi obiceiurile acestora.

    Se pare că pentru majoritatea consumatorilor, specificul românesc predomină ca opţiune în alegerea localului, dar mai importantă decât acest aspect este amplasarea restaurantului. Jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că obişnuiesc să cheltuiască între 30 şi 50 de lei la o ieşire la restaurant şi că, în general, valoarea produselor este considerată ca fiind una acceptabilă.

    Localurile preferate sunt cele în care primează calitatea şi varietatea produselor. Peste 52% dintre clienţi mănâncă în oraş sau comandă mâncare acasă determinaţi de foame şi lipsa timpului necesar gătirii.

    Din totalul celor intervievaţi, 87% dintre bucureşteni  şi 81% dintre cei din provincie au luat masa în oraş sau au comandat mâncare acasă cel puţin o dată în ultimele şase luni.

     

  • Oraşul din România care intră puternic în radarele dezvoltatorilor. Un grup de construcţii investeşte 11 mil. euro în sute de apartamente

     
    Proiectul este denumit House Residence 2 şi va fi primul proiect imobiliar de amploare din zona Dârste-Nouă. Complexul va cuprinde 240 de apartamente şi se va întinde pe o suprafaţă de 6.800 mp. Construcţia se va desfăşura în perioada iunie 2018 – noiembrie 2020 în trei etape de predare, dintre care prima va fi finalizată în noiembrie 2019.
     
    „Este o oportunitate să fim primii care construiesc aici. Cu House Residence 2 mizăm pe timp câştigat şi un stil de viaţă sănătos”, transmite Ruxandra Moraru, General Manager House Residence 1 si 2.
     
    Compania Eren Cons este deţinută de antreprenorul Paul-Iulian Enache, 37 ani, iar Primo-Pin este deţinută de mama acestuia, Lenuţa Enache, 57 ani, însă administratorul este tot Paul-Iulian Enache. Potrivit Ministerului de Finanţe, Primo-Pin avea în 2016 patru angajaţi şi a înregistrat un profit de 1,8 milioane de lei, la o cifră de afaceri netă de 6 milioane de lei.
     
    Constructorul Eren Cons însuma, la data de 31 decembrie 2016, 72 de angajaţi, profit de 1,79 milioane lei la o cifră de afaceri netă de 46,3 milioane de lei.
     
  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai rău şi ce cartier din Bucureşti este considerat cel mai prost

    Oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila, potrivitunui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    La polul opus, Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, urmat de oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii.

    În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • România va avea un nou AEROPORT. Şantierul va fi redeschis după o pauză de cinci ani

    Consiliul Judeţean Braşov este în curs de atribuire a licitaţiei pentru reluarea lucrărilor la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, iar o primă etapă de lucrări va presupune cinci obiective noi, iar lucrările vor începe la sfârşitul lunii aprilie şi vor dura patru luni.

    Primul este calea de rulare Alfa, care va face legătura între pistă şi parcarea avioanelor, cu o lungime de 200 de metri şi o lăţime de 23 de metri, plus acostamente. Aceasta va fi construită din dale de ciment cu o grosime de 41 de centimetri, ca de altfel şi parcarea, care va avea o dimensiune de 135 de metri pe 145 de metri. Aici vor putea staţiona trei aeronave categoria C, cu anvergura aripilor de 36 de metri.

    Totodată, un al treilea element din acest proiect este sistemul de canalizare complex, care va asigura atât preluarea apelor de pe pistă, cât şi de pe calea de rulare şi parcare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din România care i-a cucerit pe turişti. Preturile sunt la jumatate faţă de Poiana Braşov, iar condiţiile pentru amatorii sporturilor de iarna sunt bune

    Zapada este din belsug, iar privelistea pare cu adevarat desprinsa dintr-un basm, spun turistii care ajung sa se bucure de iarna aici, pe domeniul schiabil Transalpina.

    La peste 1300 de m altitudine , profesionistii in sporturi de iarna se considera cu adevarat rasfatati. Stratul de zapada este numai bun pentru o tura cu placa sau cu schiurile.

    Ramona Fodor, reprezentant complex partii: „E lume multa, cum ne-am asteptat dealtfel, lumea abia asteapta deschiderea sezonului. Ne dorim sa le oferim turistilor o partie perfect pregatita”.

    Turistii care au ajuns aici se considera fosti clienti fideli ai Poianei Brasov. S-au retras la Vidra, unde partiile sunt mai libere si preturile – mai mici. De pilda, un abonament pentru toata ziua pe partie costa numai 80 de lei.

    Preturile bune se aplica si la mancare. In pensiunile din muntii Lotrului, schiorii primesc mancare traditionala, stropita cu tuica fiarta, vin sau palinca.

    Partia de schi se afla la 34 de kilometri de statiunea turistica Voineasa, unde o noapte de cazare, de persoana, porneste de la 80 de lei, scrie tarameanaturala.ro

  • Cum şi de ce a ajuns România să importe forţă de muncă din Asia

    „Pentru mine, România e o mare provocare. E o provocare să mă duc în fiecare seară acasă, într-un apartament gol. Uneori, mă trezesc că stau pe canapea, cu o bere în mână, şi purtăm – eu cu mine – o discuţie imaginară: «Ce faci? Eşti bine?»; «Da, sunt ok. Sunt ok.»” John îmi povesteşte apoi de băiatul lui, care e pe cale să absolve facultatea, şi îmi tot repetă cât de importantă e educaţia pentru el, educaţie pe care, dacă ar fi rămas în Filipine, nu i-ar fi putut-o asigura copilului său.

    9.200 de kilometri îl despart pe John de familia sa; alte mii de străini sunt în aceeaşi situaţie. România nu e întotdeauna prima lor opţiune ca destinaţie, ci una care le aduce un venit decent.

    John, spre exemplu, a aplicat pe un site care facilitează munca în străinătate; de aici, CV-ul lui a ajuns la o agenţie de recrutare din Filipine care l-a invitat să participe la câteva interviuri pe Skype, în 2016. Un an mai târziu, el a ajuns la o companie din Braşov. „Mi-au dat şansa să vin aici şi mi-au trimis o viză valabilă pe trei luni. Totul a fost gratuit, inclusiv biletul de avion. Singurul lucru pe care l-am plătit eu a fost vizita medicală”, povesteşte el.

    România nu e însă prima ţară străină în care lucrează John; el face asta încă din 2000. A lucrat mai întâi în Dubai pentru aproape doi ani, după care s-a întors în Filipine. „Aveam un copil mic şi îmi doream să îi asigur o educaţie mai bună, dar banii câştigaţi în Manila nu erau suficienţi – trebuie să plăteşti chirie, transport, să cumperi mâncare, iar salariul era mic. Aşa că am decis să plec iar”, îşi aminteşte el. Au urmat o experienţă de aproape 10 ani în Kuweit şi una de alţi doi în Canada. „Filipinezii sunt cei mai muncitori oameni din Asia”, spune el. „Nu pierdem niciodată timpul şi vrem întotdeauna să demonstrăm, dar cu toate astea e greu, în multe ţări, să obţii cetăţenie.”

    A ajuns aşadar în 2017 în România, petrecând câteva luni la Braşov, iar apoi a preluat un post de bucătar în Bucureşti. E foarte greu şi foarte costisitor pentru angajatorii români să obţină permise de muncă, spune asiaticul, iar asta l-a făcut să aprecieze interesul noului său angajator. E mulţumit de situaţia sa actuală şi spune că reuşeşte să îi trimită, lunar, bani fiului său; mărturiseşte însă că l-ar ajuta un salariu ceva mai mare.

    Remuneraţia nu e însă întotdeauna negociabilă, după cum explică Oana Peca, manager al companiei de recrutare Prestige Recruitment. „Lucrăm cu agenţii din ţările din care urmează să aducem personal, iar salariile sunt standard: pentru un muncitor în construcţie un anumit salariu, pentru un tinichigiu la fel, iar angajatorul e informat despre valorile respective care sunt deja stabilite în ţările din care provin”, explică ea. Compania a început în 2013 cu recrutarea pensonalului domestic, bone sau menajere, iar de anul trecut a demarat procesul de aducere a personalului pentru mai multe domenii, aşa cum ar fi ateliere mecanice sau auto, restaurante sau muncitori pe zona de construcţii.

    „Pentru muncitorii domestici am început cu Filipine, iar acum lucrăm cu Indonezia, Nepal, Sri Lanka sau Bangladesh. La ei se declară salariul mediu brut, de 4.162 de lei; acela este punctul de început al negocierilor. Trebuie să le asigure şi cazarea şi masa, pentru că venind din altă ţară ei se bazează în totalitate pe angajator. Dincolo de asta, salariul va depinde de funcţia ocupată”, spune managerul firmei de recrutare. Ca termen de comparaţie, salariul minim în Vietnam este de 150 de euro pe lună, de 3,5 ori mai mic decât salariul minim pe care îl primeşte un vietnamez care lucrează în România.

    Criza de personal s-a acutizat la începutul lui 2017, spune Oana Peca, care adaugă faptul că aceasta nu este complet conştientizată de angajatorii români. „Doar corporaţiile, firmele mari au conştientizat fenomenul şi încep să apeleze la firme de recrutare şi la personalul din afara ţării, mai ales la cel asiatic. Într-un fel, criza a început şi de la mentalitatea angajatorilor români, care vor să munceşti cât mai mult pe salarii cât mai mici.”

    „Sunt foarte mulţi angajaţi veniţi din Asia: în 2017, la începutul lunii decembrie, s-a depăşit numărul de autorizaţii de muncă ce trebuia eliberate pentru anul în curs, iar asta a dus la un blocaj. A fost nevoie să se dea mai devreme legea cu numărul de autorizaţii ca să se poată acoperi cererea”, explică Oana Peca.

    Cererile pentru muncitori calificaţi vin mai ales din afara Bucureştiului, spune ea. În Capitală străinii lucrează mai ales cu restaurante, saloane de cosmetică – zona de servicii, în general. Anul trecut, Prestige Recruitment a adus în România în jur de 60 de persoane.

    Recrutarea durează între 3 şi 4 luni: se ţin interviuri în ţara de origine a candidaţilor, se stabilesc detaliile jobului, iar apoi se demarează procesul de obţinere a permiselor de muncă şi a vizelor. „Candidaţii nu pot călători în România fără un scop, dar dacă angajatorul doreşte, îi poate întâlni înainte de aducerea în România”, explică Oana Peca.

    „Interacţionând de-a lungul timpului atât cu angajaţii, cât şi cu angajatorii, cred că problema vine de la cei din urmă. Angajatorul este obişnuit să aibă forţă de muncă la dispoziţie şi să schimbe oamenii când vrea, fără a investi foarte mult în angajaţi; asta e mentalitatea generală în România”, explică managerul firmei Prestige Recruitment. „Acum, când e criză de personal şi nu prea mai ai de unde să alegi, sunt angajatori care ar investi în forţa de muncă, dar nu au de unde să mai găsească. Sigur, dacă ar fi investit înainte de criza de personal, nu cred că s-ar fi ajuns aici. Există, sigur, şi situaţii în care angajaţii sunt neserioşi – nu cred că România e singura ţară care se confruntă cu partea asta.”

  • Cel mai frumos centru istoric din România! Clujul, Braşovul şi Bucreştiul trebuie să ia lecţii de aici

    Primarii din Bucureşti, Cluj şi Braşov ar trebui să dea un telefon primarului din Oradea şi să-l întrebe cum a reuşit să transforme piaţa Unirii din Oradea, piaţa centrală a oraşului pe modelul celor din Viena sau Budapesta. Cu bani europeni, transformarea este uimitoare iar pozele nu pot cuprinde frumuseţea. Trebuie să fii acolo.
     
    Braşovul, renumit pentru Centrul său istoric are majoritatea clădirilor vechi la un pas de prăbuşire. Primarul George Scripcaru nu a reuşit să găsească o soluţie până acum. A schimbat de câteva ori pavelele din Piaţa Sfatului, a montat nişte stâlpi de iluminat şi gata.
     
    La fel, şi primarul din Cluj, Emil Boc, se chinuie să găsească o soluţie pentru a pune în valoare arhitectura din Piaţa Unirii. În această perioadă transformă în pietonal o latură din Piaţă, a plantat câţiva pomişori în apropiere şi cam atât.
     
    Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession, scrie romanibuni.ro