BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Isărescu despre 2023: Rămânem pe creştere economică, dar din păcate consumul bate în continuare investiţiile. „Te orbesc farurile“

    „O economie se conduce şi cu frână şi cu aceleraţie, dar depinde cum le foloseşti, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi şi apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil şi nu câştigi nici în privinţa atingerii obiectivului. Nu avem intenţia să conducem economia ba pe frână, ba pe acceleraţie“.

    BNR anticipează că România nu va înregistra recesiune tehnică în anul 2023, ci doar o încetinire a creşterii PIB, însă problema este că ascensiunea econo­miei se bazează în continuare mai mult pe consum decât pe investiţii, după cum a declarat Mugur Isărescu, guverna­torul BNR. „Noi suntem echilibraţi şi credem că în 2023, în afară de încetiniri, nu vom avea recesiune tehnică. Vedem trafic intens, nu doar în Bucureşti, pe toate şoselele ţării, şi călătoriile în străinătate, toate arată consum major. Am fost în provincie, şi era coloană după coloană, şi pe o parte şi pe alta, nu este doar în Bucureşti. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie – n. red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investiţiile. Nu avem drumuri. Nu poţi să spui: sunt prea multe maşini; or fi. Dar este o realitate, nu mai poţi să priveşti, te orbesc farurile“, a spus ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    Creşterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, a conti­nuat guvernatorul BNR, care şi-a exprimat speranţa ca odată cu atragerea fondurilor europene, inclusiv prin PNRR, să vedem o creştere a PIB bazată mai mult pe investiţii.

    România a avut în prima jumătate a anului o creştere economică peste aşteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie şi cu evenimentele internaţionale şi cu im­pactul recesionist pe care îl au şi inflaţia şi întărirea politicii monetare, care acţionează pentru perioada următoare, a mai spus Isărescu.

    Economia a făcut în primul semestru (S1) din 2022 un salt de 5,7%. În 2021, creşterea PIB a fost de 5,9%, sub aşteptări, iar pentru anul 2022 majoritatea prognozelor sunt între 5-6%, după ce iniţial au fost ajustate sub 3%.

    Norii negri ai inflaţiei s-au adunat în acest an, planând ameninţător asupra perspec­tivelor economice, nu doar în România, ci şi în plan inter­naţional. Iar în lupta cu inflaţia, băncile centrale au trecut la majorări de dobânzi.

    Practic, dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice. Încă din lunile de vară din acest an guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că este foarte importantă calibrarea politicii monetare pentru a evita pe cât posibil intrarea în recesiune.

    O recesiune nu face bine nici corecţiei fiscale, după cum a spus guvernatorul BNR. „Recesiunea are efecte negative asupra veni­turilor fiscale, asupra corecţiei fiscale. Şi atunci corecţia fiscală care trebuie să continue ca să ieşim din poziţia de deficit excesiv se va face mult mai dificil. Şi acum se face dificil. Orice idee de majorare a impozitelor întâmpină dificultăţi, în principal politice“.

    Legat de politica monetară, Isărescu consideră că a fost o abordare bună ca BNR să folosească toate instrumentele.

    „O economie se conduce şi cu frână şi cu aceleraţie, dar depinde cum le foloseşti, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi şi apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil şi nu câştigi nici în privinţa atingerii obiectivului. Nu avem intenţia să conducem economia ba pe frână, ba pe acceleraţie“.

    Perspectiva creşterii temperate a inflaţiei până spre finele anului 2022 şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste aşteptări din septembrie, la aproape 16%, precum şi ameninţarea cvasistagnării economiei în trimestrele trei (T3) şi patru (T4) din acest an sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp) la cea de-a opta şi ultima şedinţă de politică monetară din 2022, de la 6,25% până la 6,75%.

    „Am mers gradual şi am urmărit un scop, am vrut să dăm timp şi celor cu credite în lei să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă şi cu faptul că perioada dobânzilor negative, a dobânzilor mici este depăşită şi că lumea intră în noul normal şi trebuie să ne obişnuim cu el“

    BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2022, de la 13,9%, la 16,3%, iar estimarea pentru 2023 este de 11,2%, faţă de prognoza anterioară de 7,5%.

     

    Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR despre:

    Inflaţie

    ♦ Inflaţia este mare, a lovit populaţia la buzunar, la buzunarul cheltuielilor curente.

    ♦ Efectele şocului enegetic au depăşit semnificativ ceea ce am anticipat noi la BNR. Am spus de la începutul anului că nu este de glumit cu preţurile la energie pentru că se duc în alte preţuri, sunt o componentă cvasipermanentă în toate preţurile.

    ♦ Niciodată nu s-au dus atât de repede, atât de mult costurile la energei în costul final. Majorările costurilor la energie s-au transmis mai rapid decât ne-am fi aşteptat asupra preţurilor altor produse, mai ales la cele alimentare. De ce? În trecut au fost doar creşteri ale preţului petrolului, acum le avem pe toate –  şi petrol, şi gaze, şi energie. În trecut au fost mai limitate majorările, acum majorările sunt importante, mai ales la gaze.

    ♦ Seceta severă extinsă şi prelungirea conflictului armat din Ucraina au contribuit semnificativ la menţinerea cotaţiilor materiilor prime agricole la un nivel ridicat.

    ♦ Rata anuală a inflaţiei IPC s-a menţinut pe o traiectorie ascendentă, dar şi-a încetinit viteza de creştere în iulie-octombrie 2022.

    ♦ În ultimele luni inflaţia s-a plimbat între 13-16%, s-a conturat un platou în traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC, începând cu luna aprilie pe fondul unei evoluţii relativ stabile a contribuţiei componentei energie electrică şi gaze naturale şi al influenţei dezinflaţioniste a grupei combustibililor.

    ♦ Rata anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) din România este a zecea din UE, poziţie mai favorabilă faţă de celelalte ţări din regiune şi statele baltice.

    ♦ Avem mai mulţi factori care au contribuit la crreşterea inflaţiei. Vorbim despre efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia, manifestate de-a lungul lanţului de producţie. Dacă în T2 am avut efecte directe, acum sunt efecte indirecte, adică transmiterea preţurilor cu energia în preţurile altor produse şi în preţurile de consum. Au contribuit şi seceta severă din acest an şi continuarea conflictului armat din Ucraina, care s-au reflectat în niveluri ridicate ale cotaţiilor materiilor prime agricole. Condiţiile de cerere  au rămas încă favorabile. Vedem menţinerea la un nivel ridicat a anticipaţiilor inflaţioniste ale agenţilor economici. Pe de altă parte, au existat măsurile de sprijin privind limitarea efectelor directe ale majorării cotaţiilor energetice respectiv, schema de sprijin pentru plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale şi compensarea cu 50 de bani a preţului unui litru de carburant, precum şi reducerea cotaţiei Brent

    ♦ Alături de petrol, şi pieţele metalelor, alimentelor şi îngrăşămintelor s-au detensionat într-o anumită măsură, dar efectele indirecte de-a lungul lanţului de producţie nu s-au epuizat.

    ♦ Inflaţia de bază resimte puternic efectele şocului energetic; transmisie mai amplă la nivelul componentei alimentare, suplimentată de impactul creşterii preţurilor materiilor prime agricole.

    ♦ Transmisia presiunilor acumulate la nivelul costurilor în preţurile finale ale alimentelor procesate pare a fi superioară celei observate în episoade similare de creştere a cotaţiilor materiilor prime.

    Cursul valutar

    ♦ Mişcările pe piaţa valutară înseamnă flexibitate în ambele sensuri, nu numai depreciere,. Şi am văzut că leul chiar s-a apreciat în 2 reprize, însă este o mişcare, nu înseamnă că va dura. Nu fac prognoză de curs.

    ♦ Nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb real efectiv. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, care s-a dus în toate costurile, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste.

    ♦ Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Mulţi înţeleg că este depreciere, însă în vară leul s-a apreciat. Lăsăm mai multă flexibilitate a cursului de schimb, vom vedea unde îl duce piaţa. Să vedem dacă execedentul de lichiditate care există ñ o să-l vedeţi – are efect în piaţă ñ să-I vedem în funcţiune, dacă se duce în dobânzi, în cursul valutar

    ♦ Avem stabilitate a cursului valutar fără să pierdem rezerva valutară. Avem rezerva valutară în creştere, a crescut şi cu intrările de capitaluri.

    PIB

    ♦ Noi suntem echilibraţi şi credem că în 2023, în afară de încetniri, nu vom avea recesiune tehnică

    ♦ Vedem trafic intens, nu doar în Bucureşti, pe toate şoselele ţării, şi călătoriile în străinătate, toate arată toate consum major. Am fost în provincie, şi era coloană după coloană, şi pe o parte şi pe alta, nu este doar în Bucureşti. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie-n.red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investiţiile. Nu avem drumuri. Nu poţi să spui: sunt prea multe maşini, or fi. Dar, este o realitate, nu mai poţi să priveşti, te orbesc farurile.

    ♦ Creşterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, sperăm că odată cu atragerea fondurilor UE să vedem o creştere a PIB bazată mai mult pe investiţii.

    ♦ România a avut în prima jumătate a anului o creştere economică peste aşteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie şi cu evenimentele internaţionale şi cu impactul recesionist pe care îl are şi inflatia şi întărirea politicii monetare, care acţionează pentru perioada următoare.

    ROBOR şi controlul Consiliului Concurenţei

    ♦ Dobânzile sunt stabilite în piaţă. O înţelegere în piaţă este inevitabilă, se bate palma, când mergeţi în piaţă vă înţelegeţi cu vânzătorul nu vă luaţi la bătaie cu el.

    ♦ Investigaţia Consiliului Concurenţei este absolut normală. Este dreptul şi datoria lor să facă acest lucru. Dar, investigaţia Consiliului Concurenţei este foarte dificilă, deoarece este vorba despre un anumit timp de înţelegere. Când legile anti-trust au apărut în SUA, pe la 1900, se refereau la dumping, la înţelegeri de preţuri scăzute, să scoţi concurenţa din piaţă, nu la înţelegeri la preţuri ridicate. Acum înţeleg că băncile s-au înţeles să fie dobânzile prea ridicate. Nu au cum să fie prea ridicate, dacă sunt la jumătate faţă de inflaţie.

    ♦ Păi, traderii vorbesc, cum să comunice, cum să stabilească, prin semne, prin telepatie?! Să fim mai atenţi la aceste discuţii! Şi să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenţei, când spun că au luat toate datele şi o să vedem dacă sunt înţelegeri artificiale, putem să folosim şi alte cuvinte – care sunt anticoncurenţiale, asta a spus şi preşedintele Consiliului Concurenţei.

    ♦ Nu tot ROBOR a ajuns vedeta. Avem mai multe ROBOR. ROBOR la 3 luni a fost făcut de presă vedeta. Toţi se uită la ROBOR la 3 luni, este o previziune, te gândeşti ce va face BNR peste 3 luni.

    ♦ Am zis că au cam sărit calul, nu că au sărit calul. Se referă la ROBOR la 3 luni. Băncile anticipau că BNR se duce vârtos înainte. Au greşit, că nu ne-am dus aşa vârtos. Au văzut mai pesimist decât noi. Putem să-i acuzăm că greşeau când analişti economici, şi unii de renume, cu funcţii în trecut, spuneau să creştem cu câte 1% (dobânda de politică monetară – n.red.) până ne ducem la 16%?!

    ♦ ROBOR nu este doar indicator de politică monetară. Nu am ce să-i reproşez ca indicator de politică monetară. Dar legea în 2010 a legat ROBOR la 3 luni de credite şi a devenit un indicator social. ROBOR cu funcţie monetară a ajuns şi la o funcţie socială.

    ♦ Să explice băncile de ce au văzut aşa de sus dobânda. Le-am spus: atenţie la ROBOR la 3 luni, care are şi rol social, ieşiţi şi explicaţi. Eu nu sunt avocatul băncilor, lucrez cu ele, dar nu sunt avocatul lor.

    ♦ Probabil că au fost influenţaţi de ce am declarat, dar aţi văzut că nu foarte mult. Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos. Dobânzile nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de inflaţie sunt scăzute. Ele vor rămâne la nivelurile actuale cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%

    ♦ Poate că şi controlul Consiliului Concurenţei ia influenţat, nu ştiu. Poate şi declaraţia mea. Eu le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu poţi să tratezi, cum mi-a zis un bancher mie o dată  – ìdle guvernator, vă uitaţi prea mult la televizorî-, Păi trebuie să mă uit la televizor, pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm.

    Profiturile băncilor comerciale şi expunerea mare pe titluri de stat:

    ♦Băncile s-au cam lăudat cu profiturile şi nici nu a venit marcarea la piaţă. Nu au ajuns la finalul anului şi marcarea la piaţă se face la finalul anului. Să discute cu auditoriiÖSunt vremuri grele. Să apari, în contextul în care se spune că băncile fac şi dreg, că iau pielea de pe om, să apari să te lauzi cu profiturile,..pentru cine? Poate pentru acţionari.

    ♦ BNR, ţinând lichiditatea strâns şi acţionând şi cu dobânda-cheie, a îngustat ecartul între dobânzile la depozite şi dobânzile la credite. Sursa de profit din ecartul dintre dobânzile la credite şi depozite a fost mişcorată şi pe segmentul populaţiei şi pe corporate. Ideea că băncile au profituri execesive trebuie nuanţată. Unele bănci s-au lăudat cu dobânzile, dar nu ajuns la final de an, nu au făcut încă punctare la piaţă. Mai este de gândit care sunt profiturile actualizate ale băncilor.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 4,82 miliarde euro în primele 9 luni ale anului

    „Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa variaţiei cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum şi de influenţa negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR, publicat luni, şi citat de Ziarul Financiar.

    Din volumul total, datoria externă este de 96,8 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 44,5 miliarde euro.

    Datele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 94,1 miliarde euro la 30 septembrie (66,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 47,2 miliarde euro (33,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 21,1% faţă de 31 decembrie 2021.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3% în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 4,82 miliarde euro în primele 9 luni ale anului

    „Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa variaţiei cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum şi de influenţa negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR, publicat luni, şi citat de Ziarul Financiar.

    Din volumul total, datoria externă este de 96,8 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 44,5 miliarde euro.

    Datele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 94,1 miliarde euro la 30 septembrie (66,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 47,2 miliarde euro (33,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 21,1% faţă de 31 decembrie 2021.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3% în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.

  • Ultima oră: BNR a majorat dobânda de politică monetară cu numai 0,5 puncte procentuale, la 6,75%. ”Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală”

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi, în cea de-a opta şi ultima şedinţă de politică monetară din 2022, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25%  pe an, precum şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an.

    De asemenea, BNR a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75%, de la 5,25% pe an, începând cu data de 9 noiembrie.

    Conducerea Băncii Naţionale a mai decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară şi menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

    Măsura adoptată astăzi de BNR a fost în linie cu aşteptările majorităţii analiştilor, care au anticipat că BNR va majora dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale (pp), de la 6,25% până la 6,75%, după ce în octombrie banca centrală a surprins piaţa cu o creştere de 0,75 pp, peste estimările celor mai mulţi economişti.

    Totuşi, în scenariile unor analişti a existat şi varianta creşterii ratei-cheie cu 0,75 pp, la 7%.

    La şedinţa de politică mo­netară precedentă, din octom­brie, BNR a majorat dobânda-cheie cu 0,75 pp, de la 5,5% până la 6,25%, du­pă ce şi în august creşterea a fost tot cu 0,75 pp, de la 4,75% până la 5,5%, iar în iulie ritmul de creştere a fost mai mare, cu 1 pp, de la 3,75% până la 4,75%.

    Mai jos, comunicatul integral privind hotărările CA al BNR pe probleme de politică monetară:

    Rata anuală a inflaţiei a crescut în septembrie la 15,88 la sută, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la sută în luna august, în principal sub influenţa continuării scumpirii alimentelor procesate şi a energiei electrice, contrabalansată doar parţial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotaţiei petrolului.

    Rata anuală a inflaţiei a înregistrat astfel o creştere şi în trimestrul III 2022, însă mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,05 la sută în iunie), în condiţiile descreşterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu precădere ca efect al scăderii preţului combustibililor, inclusiv ca urmare a compensării preţului carburanţilor.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se mărească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în trimestrul III, dar încetinit în raport cu prima parte a anului, urcând la 11,9 la sută în septembrie, de la 9,8 la sută în iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor creşteri consemnate de preţurile alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate şi în acest trimestru de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna septembrie la 13,4 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în septembrie la 11,8 la sută şi la 10,2 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv 7,9 la sută în iunie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

    Noile date statistice reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul II 2022, dar în încetinire considerabilă faţă de trimestrul precedent, la 1,8 la sută, de la 5,3 la sută în primele trei luni ale anului, implicând o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.

    Se reconfirmă, de asemenea, decelerarea uşoară a creşterii anuale a PIB în trimestrul II, la 5,1 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, însă în condiţiile unei structuri modificate a cererii agregate. Astfel, aportul majoritar la creşterea economică a fost adus în acest interval de consumul gospodăriilor populaţiei, iar un altul modest, dar în creştere a venit din partea formării brute de capital fix, în timp ce contribuţia variaţiei stocurilor a redevenit negativă. La rândul său, exportul net şi-a mărit marginal influenţa expansionistă în trimestrul II, în condiţiile consolidării ecartului pozitiv dintre ritmul de creştere a volumului exportului şi cel al volumului importului de bunuri şi servicii, ambele în scădere uşoară faţă de trimestrul I. Drept urmare, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a diminuat uşor dinamica anuală înaltă, inclusiv în contextul relativei restrângeri a decalajului nefavorabil dintre variaţia în ascensiune a preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent şi-a înjumătăţit avansul în termeni anuali în raport cu media trimestrului precedent, dată fiind şi ameliorarea evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare.

    Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele III şi IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB îşi va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat.

    Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerţul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei, contrabalansate doar în mică măsură de uşoara redresare a comerţului auto-moto. În acelaşi timp, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcţii s-au redinamizat puternic în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti.

    Importurile de bunuri şi servicii şi-au accelerat însă semnificativ creşterea în termeni anuali în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe; ritmul a crescut mai pronunţat decât cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial faţă de media trimestrului precedent, şi ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanţială a balanţei veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Această deteriorare a raportului de schimb este comună multor state din UE pe fondul crizei energetice şi al războiului din Ucraina.

    Efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în luna august, în condiţiile reducerii numărului de angajaţi în sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1 la sută în luna august. Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat uşor, dar în contextul unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum şi de incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate.

    Principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au reluat ascensiunea în octombrie sub influenţa majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accelerat creşterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul ameliorării sentimentului pieţei financiare internaţionale şi a percepţiei de risc asupra regiunii. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să se mărească în septembrie, deşi mai modest decât în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei.

    Pe acest fond, precum şi în contextul atractivităţii relativ ridicate a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat din nou o tendinţă de apreciere faţă de euro în octombrie, doar parţial şi temporar inversată spre finele lunii.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a întrerupt descreşterea în luna septembrie, rămânând la 16 la sută (15,9 la sută în august), în condiţiile în care noua decelerare a creşterii componentei în lei a fost contrabalansată de accentuarea trendului ascendent al variaţiei creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6 la sută în septembrie, de la 71,8 la sută în august.

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

    Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei.

    Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în august 2023 –, precum şi manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere şi închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.  

    Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili, în timp ce balanţa integrală a riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflaţiei se echilibrează, în contextul evoluţiilor recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi al determinanţilor majori ai acestora.

    Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

    Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

    Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de creştere a costului finanţării, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu impact asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, importante sunt caracteristicile următoarei rectificări bugetare din acest an, precum şi coordonatele proiectului de buget pentru 2023.

    Relevante sunt, de asemenea, conduita politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 8 noiembrie 2022, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 5,25 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 14 noiembrie 2022, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 22 noiembrie 2022, la ora 15:00.

    Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 ianuarie 2023.

     

     

  • Florin Cîţu, senator PNL avertizează: Dacă inflaţia depăşeşte 16%, BNR trebuie să majoreze dobânda de politică monetară până la cel puţin 11%

    Florin Cîţu, senator PNL şi fost ministru de Finanţe, a declarat luni, într-o postare pe Facebook, că BNR dă mâine testul independenţei de politic şi că trebuie să facă totul că rata inflaţiei să scadă, respectiv să crească dobânzile rapid până la cel puţin 11%.
     
    ”Singura instituţie din România care are ca obiectiv fundamental stabilitatea preţurilor este BNR. În acelaşi timp este singura instituţie care are şi instrumentele să stabilizeze preţurile ACUM. Preţuri stabile înseamnă o rată a inflaţiei în jur de 2% pe an. Acum rata inflaţiei este 16% şi chiar BNR estimează că o să mai crească”.
     
    BNR anunţă mâine decizia sa în ceea ce priveşte dobânda de politică monetară. În prezent, rata este de 6,25%.
     
    ”Lucrurile sunt simple: dacă BNR prezintă un scenariu în care inflaţia continuă să crească peste nivelul estimat anterior, atunci BNR nu şi-a făcut treaba. Altfel spus, trebuie să crească dobânzile rapid până la cel puţin 11%, atât cât este estimat CORE2”, a spus Cîţu.

    El apreciază că marţi este „o zi crucială pentru bunăstarea românilor”.

    În opinia lui, BNR a aşteptat, ”foarte mult şi degeaba, responsabilitate din partea MF-PSD. MF-PSD nu o să scadă deficitul bugetar”.

     
    ”BNR trebuie să se gândească la români şi să facă totul că rata inflaţiei să scadă acum. Românii sărăcesc în fieacare zi din cauza inflaţiei psd-iste. Dacă iar împinge vârful inflaţiei în viitor, atunci BNR îi abandonează pe români şi nu vrea să supere politicul. Sper ca BNR să nu uite că, atât mandatul său, cât şi cel al politicienilor, este dat de români. Iar rata inflaţiei mare, inflaţie psd-istă, îi afectează pe toţi românii şi cel mai mult pe cei săraci”, a mai scris fostul ministru de Finanţe şi premier.

     

  • Surpriză: Consiliul Concurenţei a descins ieri la cele 10 bănci care cotează ROBOR-ul, în cadrul unei investigaţii mai largi privind evoluţia dobânzilor

    ♦ BNR a afişat ieri un ROBOR la 3 luni de 8,19%, în uşoară scădere faţă de nivelul de luni, de 8,20%, în timp ce ROBOR la 6 luni este la 8,31% ♦ Dobânda-cheie a BNR este de 6,25%.

    Consiliul Concurenţei a început o anchetă legată de evoluţia dobânzilor la lei, iar ieri-dimineaţă a descins în birourile celor 10 bănci care cotează ROBOR-ul.

    Surse oficiale au confirmat pentru ZF această informaţie. Potrivit informaţiilor BNR şi ACI (asociaţia profesioniştilor pieţelor financiare din bănci), cele 10 bănci care participă la calculul ROBOR sunt Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank şi Intesa Sanpaolo România.

    ROBOR se calculează ca media aritmetică (după eliminarea extremelor) a dobânzilor cotate de băncile care participă la procesul de calcul al ROBOR în intervalul 10:45-11:00, la care aceste bănci „sunt dispuse“ să plaseze depozite celorlalţi participanţi.

    Indicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă în ultimele luni acesta s-a decuplat,†Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunând în vară că†băncile au îsărit calulì şi au dus ROBOR-ul mult peste rata-cheie.

    BNR a afişat ieri, 1 noiembrie, un ROBOR la 3 luni de†8,19%, în uşoară scădere faţă de nivelul de luni, de 8,20%, în timp ce ROBOR la 6 luni este la†8,31%.

    În acelaşi timp, rata de dobândă de politică monetară este de 6,25%.

     

  • Băncile sunt presate de BNR să-şi majoreze rezervele de capital pentru a face faţă atât scăderii valorii titlurilor de stat cât şi pierderilor efective care vor veni din criza economică. Şansa băncilor este că acum piaţa imobiliară nu a căzut iar cursul leu/euro nu a crescut

    Deşi suntem în plină criză – explozia preţurilor la energie, inflaţie, dobânzi în creştere, întreruperea unor activităţi economice din cauza preţurilor foarte mari la gaze şi energie electrică, războiul din Ucraina – România va raporta în acest an cel mai mare PIB din istorie – 1.400 miliarde de lei, adică peste 280 miliarde de euro, faţă de 1.181 miliarde de lei, adică 240 miliarde de euro, în 2021.

    Această creştere a PIB, care reprezintă valoare adaugată în economie într-un an şi este cel mai folosit indicator la nivel mondial, care arată puterea unei ţări, este susţinută de creşterea economică de peste 5% în acest an, de inflaţia care măreşte valoarea nominală (inflaţia va depăşi 15 %) şi de stabilitatea ireală a cursului valutar leu/euro (vedeţi ce se întâmplă cu forintul maghiar).

    De asemenea, cifra de afaceri totală a companiilor din economie va depăşi 2.000 de miliarde de lei, peste 400 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. Anul trecut cifra de afaceri totală din economie a fost de 1.780 miliarde de lei.

    Salariul mediu va ajunge la 4.000 lei net, adică peste 700 de euro, cel mai ridicat nivel din istorie.

    În aceste condiţii băncile din România vor raporta cel mai mare profit din istorie, aproape sau chiar peste 10 miliarde de lei, adică peste 2 miliarde de euro. La jumătatea acestui an profitul net raporat a fost 4,8 miliarde de lei, la active bancare de 664 miliarde lei. In 2021 profitul raportat de cele 34 de bănci a fost de 8,2 miliarde de lei, la active de 640 miliarde de lei. Peste 80% din acest profit este realizat de primele 10 bănci din sistem.

    Dacă anul acesta îl vom încheia în glorie din punct de vedere al statisticii macroeconomice, anul viitor vor începe să vină pierderile cauzate de această criză.

    Nu toate companiile pot face faţa la explozia preţurilor la energie. Nu toate companiile au de unde să acopere creşterea dobânzilor, nu toate firmele pot să facă faţă scăderii consumului care vine din reducerea puterii de cumpărare având în vedere ca salariile nu acoperă creşterea preţurilor, nu toate firmele pot să facă faţă reducerii comenzilor având în vedere recesiunea din Europa, care nimeni nu stie cât va tine.

    De asemenea, nimeni nu stie cât va ţine războiul din Ucraina.

    Pentru a nu se mai confrunta cu situaţia din criza anterioară – România a fost nevoită să ia 20 miliarde de euro de la FMI şi creditori internaţionali pentru a-şi echilibra poziţia externă şi situaţia sistemului bancar care era expus la valută şi la finanţări externe – BNR a început să ceară băncilor să facă rezerve suplimentare de capital pentru a acoperi problemele economice de anul viitor – creşterea dobânzilor, persoanele fizice de abia acum încept să resimtă acest lucru, creşterea creditelor neperformante, pierderea de joburi şi somajul, etc.

    Chiar dacă băncile vor raporta cel mai mare profit, ele sunt lovite în plin de scăderea valorii titlurilor de stat româneşti aflate în portofoliul lor din cauza creşterii dobânzilor.

    Sistemul bancar românesc are cea mai mare expunere pe titluri de stat dintre toate ţările UE, 20% din active, o expunerea la limita maximă, ceea ce îngreunează situaţia finanţării deficitului de stat şi a datoriei publice.

    Iar scăderea valorii tilurilor de stat trebuie acoperită de către bănci din capital, avand in vedere că discuţiile cu auditorii privind clasificarea acestor titluri nu le-a fost favorabilă băncilor.

    Băncile sau o parte dintre ele ar fi vrut să reclasifice titlurile de stat deţinute, din poziţia libere la trazactionare, în poziţia de deţinere până la scadenţă (hold to maturity), ceea ce nu ar fi implicat marcarea unor pierderi de valoare acum. Auditorii nu au fost de acord cu acest lucru aşa că băncile trebuie să acopere pierderile înregistrate acum.

    În aceste condiţii, băncile trebuie să-şi majoreze/întărească capitalul prin toate formele: limitarea acordării de dividende, transformarea unor depozite sau linii de finanţare de la acţionari în capital sau vânzarea de obligaţiuni care pot fi transformate în capital dace este nevoie (toate MREL).

    Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă si care are cea mai mare expunere pe titluri de stat, a aprobat un program de vânzare de obligaţiuni de tip capital în valoare de 4,4 miliarde de lei, adica 900 milioane de euro. In noiembrie, Banca Transilvania trebuie să iasă la vânzare cu prima tranşă de astfel de obligaţiuni, în valută sau în lei, iar piaţa aşteaptă să vadă care va fi dobânda, având în vedere că peste tot dobânzile cresc iar riscul, inclusiv riscul de ţară al României, este în creştere.

    BCR, a doua bancă din piaţă, a vândut la începutul lunii octombrie o serie de obligaţiuni de tip MREL în valoare de 334 mililoane de lei, pe 6 ani, la o dobândă de 9,58% pe an.

    Raiffeisen a vândut obligatiuni 325 milioane de lei, pe 5 ani, pentru care plăteşte o dobândă de 9,4%.

    CEC Bank se pregăteşte să iasă în piaţă cu acest tip de obligaţiuni pentru întărirea capitalului.

    Toate băncile au nevoie de capital suplimentar, fie direct de la acţionar, fie din piaţă pentru acoperirea pierderilor din titlurile de stat şi pentru majorarea rezervelor de capital pentru a face faţă pierderilor care vor veni la anul, şi în anii următori.

    Nu se poate să nu ai pierderi în criză, chiar dacă o parte din portofoliul de credite este garantat de stat prin programele guvernamentale- cum ar fi IMM Invest.

    Şansa acestei crize, cel puţin până acum, pentru bănci este ca nu s-a prăbuşit piaţa imobiliară şi a nu a explodat cursul valuar leu/euro ca în criză.

    În urmă cu un deceniu, preţurile de pe piaţa imobiliară s-au prăbuşit într-un an – 50% la apartamente şi 80-90% la terenuri, ceea ce le-a lovit în plin pe bănci. Garanţiile depuse pentru creditele imobiliare acordate au sărit în aer iar băncile s-au trezit cu pierderi foarte mari, care s-au întins ani de zile.

    Acum piaţa imobiliară rezistă destul de bine iar băncile au noroc ca preţurile nu au scăzut, ceea ce le permite să nu facă provizioane din reevaluări. În multe cazuri evaluările sunt mult mai mari faţă de momentul acordării creditelor pentru că preturile au crescut între timp.

    Este important ca băncile să aibă o poziţie solidă, lichidă şi solvabilă pentru a putea prelua şi gestiona pierderile care vor veni, fie cele de pe hârtie din scăderea valorii titlurilor de stat, fie cele care vor fi efective atunci când creditele vor sări în aer.

    Ironic, faptul că ponderea sistemului bancar este destul de redusă în timp, sub 50%, le permite băncilor să gestioneze mai bine situaţia şi să nu întrerupă finanţarea dacă lucrurile scapă de sub control.

    Neavând o piaţă de capital bine dezvoltată, companiile, persoanele fizice, nu au alte surse de finanţare decât sistemul bancar.

    Chiar şi statul se bazează cel mai mult pe băncile din România pentru acoperirea deficitului bugetar şi a datorie publice, dar de multe ori aceasta reprezintă o vulnerabilitate, atât pentru bănci, ca în cazul actual când au crescut dobânzile şi a scăzut valoarea titlurilor de stat, cât şi pentru Ministerul Finanţelor care trebuie să facă rost de bani, şi nu puţini, peste 25 miliarde de euro în fiecare an.

     

     

  • Adrian Vasilescu, BNR: Cum poate fi calmată inflaţia înrădăcinată fără să fie pusă în pericol creşterea economică

    A rămas mai puţin de o săptămână până când, marţea ce vine, vom intra în cea de-a 23-a lună  de dezordine gravă a preţurilor de consum. Dispunem, deja, de suficiente date care să conducă la consolidarea  opiniei că două mari bănci centrale ale lumii, Fed şi BCE, s-au înşelat când au susţinut, de-a lungul întregului an 2021, că lumea se confruntă cu o „inflaţie tranzitorie“. Şi că – în acest caz cu referire strictă la SUA şi la zona euro – în cursul anului 2022 preţurile de consum vor reveni în matca optimă de 2 la sută.

    Cursul inflaţiei însă, în ambele zone, de-a lungul celor 22 de luni, arată cât de departe de starea lucrurilor din teren

    s-au situat  cele două prognoze. Şi asta din două motive, ambele subiective. Unul fiind legat de imposibilitatea teoretică de a vedea, în vremuri de criză, cum o deflaţie ce se dovedise extrem de încăpăţânată s-ar putea transforma peste noapte într-o inflaţie persistentă.  În timp ce al doilea motiv, care a plecat de la  realitatea celor  patru decenii de creşteri moderate ale preţurilor de consum, în SUA şi în vestul Europei, ca premisă, a devenit concluzia, mai exact  convingerea că lovitura puternică dată de Fed inflaţiei după  şocurile petroliere din anii 1970 ar fi făcut imposibil un nou galop al preţurilor de consum mai devreme de o sută de ani.

    Acum nu mai pomeneşte nimeni de inflaţia tranzitorie. Frecvent, în dezbaterile publice, denumirea folosită este inflaţia înrădăcinată. Iar dacă, până în urmă cu vreun an,  încă era la ordinea zilei o separare categorică între carta BCE, potrivit căreia focalizarea politicii monetare era concentrată exclusiv pe inflaţie,  în timp ce în cazul Fed politica monetară continua să  aibă un triplu mandat. În contul băncii centrale a SUA fiind trei mari responsabilităţi:  lupta cu inflaţia, cu şomajul si cu sprijinirea sustenabilităţii creşterii economice.

    Argumentul tare, ce susţine opţiunea pentru acest triunghi, fiind  acela că priorităţile economice suferă schimbări de la o etapă la alta, mai cu seamă în vremuri de criză, ceea ce înseamnă că politica monetară nu poate fi direcţionată către un singur obiectiv. Fiind  deci firesc ca, în corelaţie cu priorităţile fiecărei etape, să intervină schimbări de paradigmă si în politica monetară.

    Astăzi, când vremurile cer schimbări istorice, actuala echipă de la Fed n-a ezitat să-şi focalizeze intervenţiile către unul dintre principalele obiective ale economiei americane în acest moment: protejarea societăţii, a companiilor din economie, a gospodăriilor populaţiei de flagelul inflaţiei. Fără să abandoneze celelalte două obiective. Dimpotrivă, asigurând o legătură puternică între ele, o cerinţă de bază fiind combaterea inflaţiei fără să fie pusă în pericol creşterea economică.  Această schimbare de paradigmă, în politica monetară, a intervenit însă târziu, fiind consolidată abia în martie 2022. Fiind însoţită de convingerea că trecerea de la un comportament relaxat, de dragul dobânzilor apropiate de zero, la unul înăsprit, care să calmeze inflaţia, nu se face la întâmplare.

    Astăzi, acest punct de vedere este generalizat în toată lumea. Important cu deosebire, în politica monetară, fiind scopul:  să nu fie vindecate răni provocând alte răni, uneori şi mai dureroase. Mai cu seamă că istoria băncilor centrale fiind bogată în nenumărate exemple când politici menite să frâneze şomajul, au slăbit  hăţurile inflaţiei, sau invers, încercări de a proteja  inflaţia au lăsat şomajul să crească,  soldându-se si cu şomaj, şi cu inflaţie în creştere.

    Tocmai evitarea unui astfel de pericol este acum prioritară pentru toate băncile centrale, mari s-a mici. Iar argumentaţia preşedintelui Fed, Jerome Powel, nu lasă loc niciunei alte interpretări. Îl citez: „Ceea ce întreprindem reflectă viziunea noastră  că o piaţă solidă a forţelor de muncă poate fi suţinută fără a genera o explozie a inflaţiei“.

    Acest adevăr, desigur esenţial, le-a scăpat acelor formatori de opinie, din lume si de la noi, care s-au grăbit să deplângă „politica inflaţionistă a Fed, ce va duce la creşteri de preţuri si la scumpirea traiului zilnic“. N-au înţeles, de fapt, că schimbarea tabloului  politicii monetare a băncii centrale a SUA s-a produs  într-un moment în care economia americană se confruntă cu  două cerinţe stringente: să scadă pericolul de recesiune, umflat de actuala criză, si să vadă inflaţia stabilizându-se în matca normalităţii, ceea ce nu-i deloc simplu.

    Tradiţional, ţările europene se tem mai mult de şocurile ce se resimt în mişcarea preţurilor, pentru că de-a lungul istoriei s-au confruntat de multe ori cu inflaţii dintre cele mai dure.

    Recesiunea şi  inflaţia, două boli specifice crizelor, răspund bine la tratamente diametral opuse. Desigur, în raport cu politica monetară, pentru că altfel şi o boală, şi alta au nevoie să fie susţinute de creşteri economice sustenabile, de bugete si de balanţe de plăţi sănătoase. În raport cu politica monetară însă, pericolul de recesiune  scade când dobânzile băncilor centrale scad si ele, în timp ce inflaţia se calmează când aceste dobânzi urcă.

     

  • BNR: Rata inflaţiei va creşte peste prognozele din vară tendinţa alimentată de creşterile preţurilor alimentelor; nu se ştie care va fi impactul plafonării preţurilor la energie; scăderea consumului privat va avea o influenţă semnificativă în PIB în T3

    BNR a publicat joi după-amiază minuta şedintei Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale din 5 octombrie atunci când s-a decis majorarea dobânzii de referinţă de la 5,5% la 6,25%.

    Rata dobânzii lombar, la care se împrumută băncile de la BNR, a crescut de la 6,5% la 7,25%.

    BNR menţionează în minută că inflaţia actuală este peste prognozele din vară, iar creşterea preţului la produsele alimentare începe să se vadă.

    După o creştere economică peste aştepări în T1 şi T2, în T3 se va vedea o scădere a economiei din cauza reducerii consumului privat.

    BNR încă nu poate cuantifica ce impact va avea asupra inflaţiei eliminarea plafonărilor preţurilor la energie.

    BNR mai menţionează că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie şi iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat.

    Dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni mărindu-şi implicat ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei.

    BNR mai menţionează că se remarcă un punct de inflecţiune în dinamica creditării în sensul că creşterea dobânziilor a încetinit vizibil acordarea de credite.

     

    Mai jos aveţi minuta integrală a şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR din 5 octombrie:

    „Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

    În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

    În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, depăşind marginal previziunile, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. S-a remarcat că noua creştere a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, incluzând categoria LFO, al cărei impact a fost contrabalansat totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor – pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului –, precum şi de efecte de bază asociate evoluţiei preţurilor energiei.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în iulie-august, dar încetinit faţă de trimestrele anterioare, mărindu-se la 11,2 la sută în august, de la 9,8 la sută în iunie. Totodată, contribuţia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un nou maxim al ultimelor trimestre, în principal ca efect al scumpirii materiilor prime şi energiei, în timp ce aportul segmentului mărfurilor nealimentare a rămas modest, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit practic nul, inclusiv pe fondul evoluţiei în termeni anuali a raportului leu/euro, au observat membrii Consiliului.

    În urma analizei, s-a convenit că ascensiunea ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat din iulie-august este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei – amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate –, dar şi secetei extinse la nivel european din acest an, ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au fost potenţate şi în cursul verii de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de continuarea manifestării unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. Impactul inflaţionist al şocurilor pe partea ofertei a continuat să crească recent şi în Europa, precum şi în alte ţări dezvoltate, inclusiv la nivelul inflaţiei de bază, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului, evocând mărirea ratei anuale a inflaţiei în luna septembrie la 10 la sută în zona euro şi între 15 la sută şi 19 la sută în ţări vecine României.

    Au fost evidenţiate însă şi majorările mai estompate de dinamică consemnate în iulie-august de preţurile producţiei industriale pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, pe seama decelerării creşterii preţurilor celor de folosinţă îndelungată, precum şi ajustările descendente suferite în ultimele luni de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici din industrie, comerţ şi construcţii, de la nivelurile foarte ridicate atinse anterior. S-au făcut, de asemenea, referiri la expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari, care s-au mărit doar foarte uşor în acest interval, dar în condiţiile plasării lor deasupra intervalului ţintei, precum şi la tendinţa tot mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de creşterea valorii negative a dinamicii salariului mediu net real în debutul trimestrului III.

    În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul II faţă de precedentele trei luni – la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută –, dar mult mai puţin decât s-a anticipat. S-a concluzionat că evoluţia face probabilă o nouă creştere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar aşteptărilor.

    Şi creşterea în termeni anuali a PIB a continuat să depăşească semnificativ previziunile, decelerând doar uşor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul anterior. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor, în timp ce contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei, secundară ca mărime, s-a diminuat vizibil faţă de trimestrul precedent, iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor, au observat membrii Consiliului.

    Totodată, exportul net a redevenit puternic contracţionist, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au diminuat totuşi dinamica anuală în trimestrul II – mai pronunţat în cazul celui din urmă –, pe fondul atenuării marginale a decalajului nefavorabil dintre dinamica preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, dar şi cu aportul ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare. Dimensiunea şi ritmul de adâncire a deficitului extern rămân însă deosebit de îngrijorătoare, chiar dacă, în ultima perioadă, acestea sunt atribuibile în bună măsură înrăutăţirii raportului de schimb şi acţiunii unor factori conjuncturali, resimţite acut şi în alte economii europene, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului.

    În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie-iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar prelungirea scăderii ratei şomajului, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoţită în cursul trimestrului II de restrângerea uşoară a ratei locurilor de muncă vacante, în premieră pentru ultimele şase trimestre. Totodată, dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni, mărindu-şi implicit ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei, evoluţie acompaniată însă de o nouă accelerare a creşterii în termeni anuali a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, ca efect al accentuării considerabile a pierderilor de productivitate, pe fondul crizei energetice ce afectează activitatea industrială autohtonă şi pe cea a partenerilor comerciali.

    În acelaşi timp, s-a remarcat că cele mai recente sondaje de specialitate indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă consemnată de la finele anului 2020, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. Această conjunctură – implicând o probabilă atenuare a gradului de tensionare a pieţei muncii în semestrul II din acest an –, este de natură să frâneze creşterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat, chiar şi în condiţiile actualelor rate mai înalte ale inflaţiei, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

    Totodată, s-a reiterat că dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, punctate incertitudinile notabile ce decurg din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.

    În discuţiile referitoare la condiţiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare s-au stabilizat în perioada recentă marginal deasupra valorilor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări descendente înregistrate în august, pe fondul deciziei de politică monetară a BNR şi al semnalelor transmise de banca centrală în acest context. S-a remarcat, totodată, că randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial în septembrie descreşterile consemnate în precedentele două luni, urmând o traiectorie moderat ascendentă, în linie cu evoluţiile din economii dezvoltate şi din regiune, în contextul semnalelor/deciziilor băncilor centrale majore privind continuarea întăririi ferme a politicii monetare, asociate cu o creştere a aversiunii globale faţă de risc. Rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, şi ca efect al măririi IRCC în debutul trimestrului III, iar cea aferentă depozitelor noi la termen a continuat să avanseze alert, inclusiv pe segmentul populaţiei, nivelul ei real rămânând totuşi semnificativ negativ, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

    În această conjunctură, dar şi pe fondul epuizării acţiunii sezoniere din vară a unor factori interni, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, iar în raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a depreciat, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale, au arătat membrii Consiliului. Totodată, s-a convenit că riscuri la adresa evoluţiei ratei de schimb a leului – cu potenţiale consecinţe asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă –, continuă să vină din nivelul şi tendinţa dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum şi dintr-o eventuală deteriorare suplimentară a percepţiei de risc asupra pieţelor financiare din regiune, în contextul escaladării războiului din Ucraina. Influenţe de sens opus sunt totuşi de aşteptat din restrângerea diferenţialului ratei dobânzii pe termen scurt, în condiţiile cvasi-stopării creşterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune, au susţinut unii membri ai Consiliului.

    Totodată a fost evidenţiată inflexiunea recentă produsă în evoluţia dinamicii anuale de două cifre a creditului acordat sectorului privat. Astfel, după o ascensiune cvasi-continuă de aproape doi ani, aceasta a început să se reducă gradual în debutul semestrului II, coborând la 15,9 la sută în august, de la 17,5 la sută în iunie, în principal ca urmare accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei, pe seama evoluţiilor de pe ambele segmente majore – populaţie şi societăţi nefinanciare –, chiar şi în condiţiile unui aport uşor crescut al programelor guvernamentale. Drept urmare, ponderea creditului în monedă naţională în total s-a redus marginal, la 71,8 la sută în august, de la 72,0 la sută la jumătatea anului.

    În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreştere uşoară previzionate pe orizontul scurt de timp în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III şi intrarea ulterioară a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar uşor sub punctul central al ţintei la finele orizontului prognozei.

    Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinanţii majori continuă să fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energia electrică –, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, în timp ce efecte de bază dezinflaţioniste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, dată fiind şi recenta prelungire a schemei de plafonare a preţurilor carburanţilor.

    S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor continua să afecteze, în perspectivă apropiată, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate ceva mai mare decât s-a prezumat în august, însă mult diminuată în raport cu prima parte a anului.

    S-a convenit, totodată, că impactul exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili rămâne dificil de previzionat şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei continuă să fie dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul secetei din acest an, fiind totuşi posibile şi corecţii descendente relativ mai pronunţate ale cotaţiilor unor mărfuri, incluzându-le pe cele agroalimentare, precum şi ameliorări ceva mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare.

    În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creşterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate –, însă după un avans mult peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul II. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere mai pronunţată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere uşoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.

    Potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, este de aşteptat ca evoluţia consumului privat să frâneze însă semnificativ creşterea anuală a PIB în trimestrul III şi ca influenţele expansioniste majore să vină din redinamizarea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, au sesizat membrii Consiliului. În acelaşi timp, din partea exportului net este posibilă o contribuţie negativă mai redusă la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat doar marginal variaţia anuală în luna iulie, iar importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Acestea au avut însă drept consecinţă reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deteriorare a evoluţiei soldului balanţelor veniturilor secundare în această lună.

    Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat în mai multe intervenţii membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

    În acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

    Incertitudini şi riscuri majore rămân însă asociate şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la caracteristicile execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, la actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi la seturile de măsuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populaţiei şi firmelor, de natură să afecteze parametrii bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele următoarei rectificări bugetare din acest an.

    Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectaţiilor inflaţioniste, în condiţiile unor costuri cât mai reduse în termenii creşterii economice, având în vedere şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

    Totodată, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută, de la 5,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută, de la 6,50 la sută şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”

     

     

  • Banca Naţională a României ţine lecţii cu elevii despre inflaţie, funcţiile banilor, bugetul de venituri şi cheltuieli, cererea şi oferta de pe piaţă

    Banca Naţională a României, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Inspectoratele Şcolare

    Judeţene, a desfăşurat ieri o lecţie naţională de educaţie financiară despre care reprezentanţii BNR spun că a avut drept scopul creşterea nivelului de conştientizare a importanţei educaţiei financiare în rândul elevilor. Astfel, la sediul băncii centrale au venit cu această ocazie 50 de elevi de clasa a VIII-a din Bucureşti, însoţiţi de profesorii lor. 
     
    „La Banca Naţională facem educaţie financiară de mai bine de 30 de ani, adică de când a început reforma bancară în România. În fiecare an, odată cu dezvoltarea sistemului bancar şi emanciparea societăţii româneşti pe noul drum, acela spre o economie descentralizată, de piaţă, am adus elemente noi şi am răspuns la provocări diferite”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă organizată după lecţia de educaţie financiară. 
     
    Astfel, elevii au învăţat despre ce face Banca Naţională a României, ce funcţii îndeplineşte şi care este relaţia acesteia cu băncile comerciale, ce funcţii au banii şi cum se poate asigura o bancă centrală că aceştia nu-şi modifică valoarea, despre avantajele economisirii şi investiţiilor inteligente, despre preţurile care oscilează în funcţie de cerere şi ofertă, determinând consumatorii să-şi adapteze comportamentul de cumpărare, precum şi despre forma banilor – fizică şi virtuală.
     
    „Anul trecut, 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat fizic sau online cu echipele de educaţiei financiară din BNR. Peste 600 de unităţi de învăţământ au fost implicate în activităţile BNR de educaţie financiară atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Societatea românească are nevoie de mai mult pentru a face faţă provocărilor economiei financiare moderne, atât din perspectiva consumatorilor moderni de produse şi servicii financiare, cât şi a participantului activ antreprenorial sau investiţional. Acest lucru începe să fie foarte clar la toate nivelurile”, a mai spus Mugur Isărescu. 
     
    În paralel cu lecţia susţinută de guvernatorul BNR, echipele de educaţie financiară din sediul central şi din toate sucursalele şi agenţiile BNR din ţară au interacţionat cu elevi si cadre didactice de la unităţi de învăţământ din toate judeţele ţării, în un total de 1.476 unităţi şcolare cu 5.548 clase de elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal, cu un total de 136.082 participanţi.
     
    „Incluziunea financiară are un rol foarte important în creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, iar pentru acest lucru este nevoie atât de programe de educaţie financiară, cât şi de programe de facilitare a accesului la produse şi servicii financiare. Deşi România a înregistrat progrese în ultimii ani în domeniul serviciilor financiare, ţara noastră este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară şi accesul la unele categorii de servicii şi produse financiare, situaţie accentuată de decalajul major dintre mediul rural şi urban în acest domeniu”, a adăugat guvernatorul BNR. 
    Acest eveniment este parte din Strategia multianuală de acţiune în domeniul educaţiei financiare a Băncii Naţionale a României.