BusinessMagazin

Tag: bijuterii

  • Cât de sigure sunt astăzi investiţiile în bijuterii

    UN SPAŢIU CU MOBILIER DIN LEMN MASIV, miros de cafea proaspătă, vitrine tapetate cu catifea, ceasuri cu turbillion, diamante, muzică în surdină şi uneori şampania fac decorul unui spaţiu de pe Calea Victoriei, unde vizitele clienţilor nu au totdeauna ca rezultat o achiziţie. Micri Gold este primul boutique de bijuterii de lux din Capitală, deschis în urmă cu circa 22 de ani, tot pe Calea Victoriei, dar într-un spaţiu mult mai mic, de şapte metri pătraţi. „Femeile se bucurau atunci că, în sfârşit, pot să îşi cumpere bijuterii fără să fie inspectate, iar bărbaţii că pot să îşi cumpere un ac de cravată cum văzuseră în filmele bulgăreşti”, spune Cristian Ioniţă, fondatorul afacerii Micri Gold. Poartă un inel din aur primit de la tatăl lui de la care a moştenit şi pasiunea pentru bijuterii, transmisă mai departe celor două fiice. Tipul de afacere de familie este inspirat şi de modelul caselor de bijuterii nemţeşti, Ioniţă locuind acolo împreună cu familia în perioada comunistă. A învăţat secretele bijutierilor şi a deschis chiar şi un prim magazin pe piaţa germană. După o vizită în ţară, a văzut o ocazie mai bună în inaugurarea unui boutique pe piaţa autohtonă în 1991: „Era o piaţă virgină pe majoritatea domeniilor de activitate, comercializarea aurului era la fel ca aceea a cafelei, whisky-ului sau ţigărilor, iar piaţa occidentală începuse să stagneze”.
    Dacă la început, în magazinul de pe Calea Victoriei nu se vindeau bijuterii de lux, ci bijuterii din aur şi pietre preţioase aduse din afara graniţelor, acum în cele două buticuri pot fi regăsite branduri germane, italieneşti sau elveţiene de renume mondial: Chopard, Bvlgari, Chimento, Damiani, de Grisogno, Dinh Van, Fope, Ponte Vecchio, Schoeffel, ultimul care a intrat sub umbrela lor fiind brandul de orologerie vechi de 180 de ani Jaeger-LeCoultre, cu preţuri care pot ajunge la sute de mii de euro. În 2012, în magazin au început să fie comercializate produse sub brand propriu, bijuterii confecţionate la manufacturieri din Italia.

    PRIMUL BRAND EXCLUSIVIST ADUS DE MICRI GOLD A FOST  BVLGARI, urmat, circa doi ani mai târziu, de Chopard. Până acum, magazinul a schimbat locul în care funcţiona, a trecut la trei spaţii, apoi a revenit la două buticuri de lux, dintre care unul în complexul comercial Băneasa Shopping City: „Nu suntem un lanţ de magazine, oferim produse şi servicii la un anumit nivel, iar cuvântul de bază este amănuntul; chiar şi în oraşele mari din afara graniţelor există un singur magazin multibrand de acest tip„, descrie activitatea boutique-ului Andreea Ioniţă Loukas, brand manager al Micri Gold din 2005. Pentru ea alegerea jobului a venit în mod natural: când era mică obişnuia să aranjeze bijuteriile în vitrină.

    În cele două magazine există mii de produse ale căror preţuri variază între o sută şi câteva sute de mii de euro. Aproximativ 200 de produse se vând lunar, cu vârfuri în perioada sărbătorilor, iar acestea au condus la o cifră de afaceri estimată la circa trei milioane de euro în 2011, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Cel mai bine vândute accesorii sunt bijuteriile, urmate de ceasuri, iar cel mai scump a fost un inel cu diamant de circa 100.000 de euro. Uneori, producţia unui obiect de lux poate dura aproape patru luni, iar punerea lui la dispoziţia clientului depinde de acest interval. O informare corectă este esenţială, iar familia Ioniţă insistă pe pregătirea angajaţilor în acest sens. Andreea Ioniţă Loukas, absolventă a unei şcoli de meserii în Germania, simte lipsa unei pregătiri de acest tip la tinerii din România: „Nu ar trebui să existe ideea că după bacalaureat trebuie să facem neapărat facultate sau facultatea ne deschide toate uşile, este nevoie şi de şcoli profesionale”.

    Iar faptul că afacerea Micri Gold este una de familie, la fel ca în Germania, aduce deopotrivă avantaje şi dezavantaje. „Te completezi cu generaţia mai în vârstă, comunicarea este directă şi rapidă, dar eşti conectat în permanenţă, ajungi să discuţi şi la mesele din weekend despre business.”

  • Ultima găselniţă în arta bijuteriilor: un model la exterior, altul în interior (FOTO)

    În ultima vreme, o serie de creatori de bijuterii se întrec nu prin alegerea pietrelor preţioase sau a felului cum metalul de montură se potriveşte cu nuanţele pielii persoanei ce le poartă, ci mai degrabă în detaliile care scapă nevăzute multora.

    Tendinţa se remarcă în diverse părţi ale lumii, cum ar fi casa Gem Palace, o afacere de familie din Jaipur, India, care şi-a făcut o tradiţie din finisajele ascunse ale bijuteriilor produse, cum ar fi filigrane complicate pe interiorul colierelor.

    Gem Palace promovează modele diferite pe faţa vizibilă şi pe cea interioară a bijuteriei – de exemplu, brăţări cu elefanţi decoraţi cu smaralde la exterior şi căprioare cu ochi de rubine în interior.  În SUA, acelaşi gen de îl încearcă designerul Wendy Brandes, cu inele sau medalioane care în exterior au un ornament (sau un stil de ornament) şi înăuntru altul.

    În Europa şi America, Solange Azagury-Partridge, Taffin, Wilfredo Rosado şi Maiyet sunt promotorii aşa-numitului lux ascuns sau ai micilor secrete ale bijuteriilor. Maiyet, spre exemplu, promovează bijuteriile  cu două feţe, apelând pentru detaliile fine, vizibile doar persoanei care poartă articolul respectiv, la meşteri din toată lumea, cu condiţia să aibă o tehnică deosebită. Firma produce bijuteriile la Jaipur, iar unul dintre modelele sale deosebite este o pereche de cercei cu smaralde mari, bătuţi cu diamante mici pe interior.

    La rândul său, casa Taffin preferă să acopere interiorul unui inel cu diamante, ori dacă nu, alege aur de diverse nuanţe, completat de un mesaj personalizat sau porţelan în culori vii.

  • Cum arată astăzi viaţa primului angajat al McDonald’s România

    VIAŢA MEA A MERS MAI DEPARTE FĂRĂ SĂ SUFERE UN ŞOC”, spune el despre despărţirea de McDonald’s, o relaţie pe care a început să o construiască acum două decenii, când avea 35 de ani. La fel ca orice altă relaţie a implicat dedicare, timp şi sacrificii. “Viaţa nu înseamnă doar muncă şi bani”, spune el astăzi când are mai mult timp să călătorească, să se dedice familiei cu care merge de câte ori poate la concerte de muzică simfonică în ţară sau în străinătate.

    Ultimii ani – cei din era post McDonald’s – îi descrie ca fiind mai liniştiţi, deşi recunoaşte că încă este implicat în multe businessuri locale, alături de prieteni şi familie. Banii nu poate spune că îi lipsesc nici astăzi, când controlează afaceri pe care el însuşi le estimează la 30 de milioane de euro. “Ce e diferit este că am un centimetru de zgură (termenul său pentru stres, n. red.) mai puţin pe creier.”

     De unde provin carnea şi cartofii pe care le mănânci la McDonald’s în România?

    AFACERILE SALE SUNT VARIATE, DE LA RESTAURANTE – controlează alături de Dragoş Petrescu lanţurile City Grill, Trattoria Buongiorno, Hanu’ Berarilor şi Caru’ cu Bere (în administrare) – la hoteluri – apart-hotelul Safir din Venus şi de la bijuterii – o fabrică în Mihăileşti şi mai multe magazine în Capitală – la imobiliare şi investiţii bursiere.”Domeniul imobiliar încă îţi mai poate asigura un nivel bun de profit”, explică Alecu motivul pentru care ultimul său pariu este în imobiliare, unul dintre domeniile cele mai lovite de criză. Începând cu 2009, îngheţarea creditării pe de-o parte şi instabilitatea economiei şi a pieţei muncii pe de alta i-au determinat pe români să îşi amâne achiziţiile de case şi apartamente. Preţurile au urmat şi ele un trend descendent. Cu toate acestea, există şi o limită, care, crede Alecu, a fost atinsă: “Mai jos de jos nu se poate merge”.

    Marian Alecu recunoaşte că nu o să mai vedem preţurile din perioada de boom şi nici câştigurile de atunci ale companiilor din domeniu, însă profit încă se face. “Necesarul de locuinţe este încă departe de a fi satisfăcut în România”, spune el. De aceea a investit circa două milioane de euro în blocul de nouă etaje din Bucureşti, bloc a cărui construcţie a ajuns deja la nivelul opt şi până în iunie va fi gata. Banii pentru investiţie au venit din fonduri proprii. “În primul rând nu am avut credite şi nici nu vreau să am. În al doilea rând e foarte dificil să obţii acum o finanţare.” Din totalul de 66 de apartamente 15% sunt deja vândute, preţul unui apartament cu două camere fiind de circa 50.000 de euro. Aceasta nu este prima sa investiţie în domeniul imobiliar şi nu va fi nici ultima. “Am mai construit blocuri în Bucureşti şi Predeal. O să iau lucrurile pas cu pas, odată vândute apartamentele acestea, mă apuc de altele.”

     Cum se fac 200 de milioane de euro pe an din ŞAORMA

    IN PARALEL CU DOMENIUL IMOBILIAR MARIAN ALECU OFERĂ ŞI CONSULTANŢĂ PENTRU START-UP-URI ŞI PENTRU COMPANII CARE VOR SĂ SE RESTRUCTUREZE. Businessul îi aduce câteva sute de mii de euro pe an – peste 650.000 de euro anul trecut. Marjele de profit sunt însă foarte mari, costurile fiind minime. Deşi este implicat în mai multe afaceri, Alecu spune că lucrează în medie şase ore pe zi. Anterior, în perioada când lucra pentru McDonald’s, orele de lucru nu erau contorizate. “Munceam cât era nevoie, uneori chiar 14 ore pe zi, şi nu doar cinci zile pe săptămână.”

    El explică totuşi că s-ar putea retrage din afaceri oricând şi nu i-ar părea rău. S-ar dedica exclusiv hobbyurilor şi familiei. “Plimbatul câinelui (un lup – n. red.) este momentul preferat al zilei.” Pentru moment nu se gândeşte la asta pentru că are suficient timp să călătorească şi să facă sport – tenis, înot, caiac (vara pe Snagov) – două ore pe zi. Pe lista destinaţiilor sale de vacanţă se numără Miami, Paris, Viena şi Bucovina, unde merge de Crăciun şi de Paşte, la aceeaşi pen-siune pe care a descoperit-o în ’92. “Sunt flexibil şi pot să îmi fac programul cum vreau. În perioada când eram în McDonald’s călătoream foarte des, însă în interes de business. Mergeam de câte 15 ori pe an doar în SUA.”

  • Cocktail de pietre preţioase

    Noua colecţie de bijuterii de la Pomellato, Colpo di Fulmine – Dragoste la prima vedere, este la fel de imprevizibilă ca… amorul. Prin formele neregulate pietrele capătă o alură abstractă, la fel de intimă, dar în acelaşi timp generală ca şi sentimentul iubirii. Varietăţi de opal, topaz albastru, peridot şi ametist sunt înconjurate de diamante ce adaugă luminozitate pietrelor, iar cadrul din aur alb folosit pentru prima oară de Pomellato scoate în evidenţă la rândul său nuanţele pietrelor preţioase. Inelele pot fi purtate separat sau împreună pentru a crea un cocktail de culori. Colecţia include de asemenea un singur colier poetic din care curg şiraguri preţioase ce au la capăt pietre colorate din acelaşi set cu inelele.

    Stiri non-stop pe zf.ro

  • Cum au câştigat teren chinezăriile

    Un motiv ar putea fi faptul că piaţa asiatică a susţinut vânzările companiilor din domeniul modei în timpul recesiunii, ceea ce i-a făcut pe creatori să acorde mai multă atenţie veşmintelor tradiţionale ale zonei, pe care au încercat să le interpreteze în creaţiile lor, scrie Financial Times.

    Nici producătorii de bijuterii nu s-au lăsat mai prejos, lansând şi ei bijuterii ce amintesc de anul curent al zodiacului chinezesc, cel al Şarpelui, cum ar fi colecţia “Serpent Boheme” de la Boucheron ori acele de cravată şi butonii cu motive şerpeşti de la Tateossian.

  • Ce bine le-ar sta femeilor cu arma în mână

    Compania, Jewelry for a Cause, donează 20% din încasări unor organizaţii non-profit, iar în acest caz banii vor merge la autorităţi pentru susţinerea programului.

    Această companie produce din metalul armelor reciclate brăţări rigide cu sau fără pietre preţioase, care au gravat în interior numele oraşului, Newark, şi numărul de serie al armei din care provin, Brăţările se vând la un preţ de 150 până la 375 de dolari.

  • Jaf la un magazin de bijuterii dintr-un centru comercial din Bacău

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Bacău, Loredana David, jaful a fost anunţat duminică dimineaţă, de către o femeie care a reclamat că au fost sparte trei standuri de bijuterii din complexul comercial, de unde au fost furate bijuteriile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O bijuterie de ceaşcă

    O apariţie mai recentă o reprezintă însă brăţările rigide confecţionate din nici mai mult, nici mai puţin decât ceşcuţe de ceai reciclate. Ideea de a da o asemenea întrebuinţare vechilor ceşcuţe i-a venit unei britanice, Abigail Maryrose Clark, iar creaţiile ei sunt în prezent disponibile în diverse magazine şi galerii din lume, precum şi online.

    Doritoarele au şi posibilitatea de a lua legătura cu creatoarea, pentru a-i trimite ceşcuţa preferată de ceai ca să le fie transformată în brăţară.

  • Bijuteriile de familie? Mai bine le vindem!

    Vândutul bijuteriilor de familie era cândva privit ca o mare greşeală şi semn de mari lipsuri materiale pentru cei care recurgeau la această soluţie, dar lucrurile par să se fi schimbat între timp. Giuvaericalele moştenire de familie sunt acum considerate mai degreabă o modalitate de a face repede rost de lichidităţi, mai ales de când preţul aurului a crescut, pentru cei care nu vor să se atingă de banii din cont sau de portofoliul de acţiuni.

    Vechile bijuterii se vând şi pentru că nu mai sunt la modă ori nu se mai potrivesc stilului vestimentar al posesoarelor sau al posesorilor. Alteori, vânzarea se face cu gândul la moştenitori, deoarece banii sunt mai uşor de împărţit, iar vânzătorii, indiferent de motivul vânzării, pot apela la firme care le cumpără şi le plasează la magazine specializate.

    Sunt şi cazuri când cei ce vor să vândă o bijuterie au o situaţie materială mai bună decât la momentul achiziţiei ei şi caută altceva care să reflecte acest lucru. Cele mai mari preţuri se obţin, în general, pentru piesele deosebite, fie prin raritatea pietrelor utilizate la confecţionarea lor, fie printr-un design neobişnuit, şi pentru piesele de firmă. Şi cele care nu sunt de firmă pot fi o investiţie bună, cu condiţia ca investitorul să ţină seama de valoarea elementelor componente înainte de a le cumpăra.

  • Bijuteriile prinţesei Grace Kelly

    Atrăit doar 53 de ani, însă a jucat în câteva zeci de filme şi seriale, a câştigat un premiu Oscar, a fost şi este considerată una dintre cele mai importante 20 staruri americane de cinema şi, mai mult, a fost prinţesă de Monaco. La toate acestea se adaugă atributul de style icon care i-a fost acordat de mai multe ori de-a lungul timpului de cele mai importante nume din modă. Căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco a ţinut-o departe de lumea filmului, însă nu a reuşit să o ascundă de lumina reflectoarelor.

    Pozele sale au ţinut de-a lungul vieţii şi după prima pagină a ziarelor şi a revistelor de modă.Poze cu prinţesa de Monaco au îmbrăcat şi magazinul Montblanc de pe Calea Victoriei în urmă cu câteva săptămâni cu ocazia lansării unei colecţii în onoarea lui Grace Kelly. Brandul german de lux a creat o colecţie omagiu, de circa 20 de produse – bijuterii, ceasuri şi instrumente de scris. Elementul cheie al colecţiei Grace Kelly este safirul roz în formă de petală de trandafir – floarea preferată a prinţesei. Acesta este completat însă de topaze, diamante sau rubine care încrustează ceasurile, seturile de Haute Joaillerie şi elementele de scris din aur masiv inspirate de Grace Kelly. Stiloul care poartă numele prinţesei de Monaco costă 3.450 de lei, în timp ce pixul poate fi cumpărat cu 2.530 de lei. Bijuteriile au preţ la cerere.

    Produsele Grace Kelly “ornează” acum vitrinele şi rafturile magazinului Montblanc de pe Calea Victoriei, singurul magazin al brandului german în România. Legăturile dintre Montblanc şi România datează de la finalul anilor ’90, când compania locală Conmart a devenit importator unic al produselor de lux Montblanc pe piaţa locală. Conmart este şi astăzi veriga de legătură între produsele nemţeşti şi piaţa locală, operând magazinul Montblanc de pe Calea Victoriei. “Încă de la începuturile prezenţei noastre pe piaţa din România produsele Montblanc au fost percepute ca fiind de lux. Abia după mai bine de un deceniu de prezenţă, în 2011, am considerat că este momentul oportun să deschidem un butic monobrand în Bucureşti”, spune Rudolf Supan, manager regional distribution pentru Montblanc.

    El afirmă că strategia de business a brandului de lux în România nu este să deschidă multe magazine şi să atragă un număr cât mai mare de clienţi, ci doar persoanele potrivite cu profilul produselor. “De aceea, noi preferăm să deschidem buticuri – atât în franciză, cât şi proprii -, bijuterii de lux sau shop in shop-uri.” Rudolf Supan spune că aceste magazine pot fi amplasate atât în centre comerciale, cât şi în locuri stradale, în funcţie de avantajele fiecărui spaţiu. În Bucureşti au ales un loc stradal pe cea mai importantă arteră de lux, Calea Victoriei. “România este pentru noi o ţară cu potenţial important de business, în special datorită apetitului pentru ceasuri lucrate manual, cu complicaţii de mecanism. Vom vedea ce ne rezervă viitorul.” Deşi românilor le fug ochii după ceasurile Montblanc, în cazul magazinului din Calea Victoriei cele mai bine vândute produse sunt instrumentele de scris. O explicaţie poate fi şi faptul că preţurile acestora sunt mai permisive.

    Reprezentanţii Montblanc spun că pentru moment toată atenţia lor se îndreaptă către Bucureşti, deoarece este încă dificil pentru un brand de lux să facă business în provincie. “Observăm însă că România este o piaţă care promite în special datorită culturii pe care o are aici scrisul de mână şi datorită orientării către produse de lux. Ne bazăm estimările pe faptul că atât economia, cât şi societatea românească vor continua să se dezvolte.” Buticul deschis de Montblanc la Bucureşti este cel mai “tânăr” din regiune, brandul german îndreptându-şi privirea spre Capitală abia după ce deja şi-a stabilit prezenţa în Ungaria, Cehia sau Polonia.

    Pe Calea Victoriei au fost investite trei milioane de euro, atât în amenajare, cât şi în stocuri. Anul trecut buticul a avut vânzări de 1,5 milioane de euro, iar prima jumătate a lui 2012 a continuat liniar. Limbile ceasurilor Montblanc continuă să se mişte, iar instrumentele de scris aşteaptă cuminţi mâinile care să le pună la lucru. Cine sunt viitoarele Grace Kelly?