BusinessMagazin

Tag: beneficii

  • Cât câştigă un angajat la Lidl. Compania a anunţat noi măriri de salarii

    Potrivit noii grile de salarizare anunţate de companie, salariul unui vânzător şi al unui lucrător în depozitele Lidl România poate ajunge până la 2.999 de lei brut, cu tichete de masă incluse. 

    Totodată, de la 1 octombrie, fiecare angajat al Lidl România cu normă întreagă câştigă peste 2199 de lei brut, sumă ce include valoarea bonurilor de masă. În plus, Lidl are un sistem de salarizare în trepte, astfel că în primii trei ani de activitate în companie salariul creşte automat în fiecare an.  Acelaşi sistem progresiv îl are retailer-ul şi în ceea ce priveşte zilele de concediu. Un angajat beneficiază în primul an de 21 de zile libere, de 23 în al doilea şi de 25 în al treilea.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Lidl, compania  este singurul retailer care oferă angajaţilor săi 2 zile libere de Crăciun şi 2 zile libere de Paşte, dar şi cadouri pentru copii şi tichete cadou pentru diferite ocazii.

    Pe lângă beneficiile salariale, angajaţii Lidl România au beneficii extra-salariale precum: asigurare medicală privată gratuită, acces la  clinici şi spitale din ţară şi, în consecinţă, la o gamă largă de servicii, cu diferite pachete medicale gratuite. Mai mult, şi membrii familiei acestora pot beneficia de oferte de servicii medicale.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 27 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu  mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

     

  • Care este cel mai sănătos aliment din lume şi ce boli vindecă

  • Ce faci când vânzările de sare nu-ţi mai merg ca altădată? Pui sarea în cosmetice

    Ce faci când vânzările de sare nu-ţi mai merg ca altădată? Pui sarea în cosmetice, soluţie la care a apelat o companie taiwaneză, Taiwan Salt, care s-a reinventat sub denumirea de Taiyen Biotech Co. Ltd., mizând pe faptul că în ţara sa de origine, sarea este percepută ca având beneficii pentru sănătate, scrie LA Times.

    Compania a lansat o serie de produse cosmetice şi de îngrijire personală cu apă de mare, precum şi săpunuri cu sare. Produsele sale, mai ales şamponul sau pasta de dinţi cu sare se vând cel mai bine către femeile de vârstă mijlocie, iar Taiyen Biotech Co. Ltd. are de gând să lanseze o gamă de produse pentru ţările musulmane, care evită să folosească produse cu alcool.

  • De ce trebuie să bei apă în primele 60 de secunde după ce te trezeşti

    Consumul de apă pe stomacul gol are un rol de purificare şi beneficiile sale sunt cunoscute de mii de ani, terapia pe bază de apă fiind extrem de importantă în medicina ayurvedică.

    Apa băută dimineaţa pregăteşte organismul pentru ziua ce începe – Iată de ce trebuie să bei un pahar cu apă pe stomacul gol, imediat ce te trezeşti din somn:

    Accelerează metabolismul

    Studiile au demonstrate că un pahar cu apă rece consumat pe stomacul gol, dimineaţa, accelerează metabolismul cu 24%.

    Elimină toxinele

    Rinichii detoxifică întregul organism, iar dacă le oferi suficientă apă, aceştia vor funcţiona aşa cum trebuie.

    Îţi reduce apetitul

    Un pahar cu apă consumat pe stomacul gol îţi va reduce apetitul, umplându-ţi stomacul.

    Favorizează tranzitul intestinal

    Dacă te hidratezi corespunzător de la primele ore ale dimineţii, tranzitul intestinal este favorizat. Aşadar, constipaţia va deveni o amintire neplăcută.

  • Cei mai fericiţi angajaţi! Prima companie care reduce programul de lucru la 5 ore pe zi

    În ultimii 100 de ani, programul de muncă al majorităţii lucrătorilor full-time de pe glob a constat în cel puţin opt ore pe zi de muncă, fără nicio şansă de a se schimba prea curând.

    Dar iată că, încetul cu încetul, câţiva CEO mai îndrăzneţi din diferite colţuri ale lumii îşi restructurează companiile pentru a oferi angajaţilor zile de lucru mai scurte, şi anume de cinci ore pe zi.

    Luni este o zi blestemată pentru majoritatea angajaţilor, miercurea este punctul critic din săptămână, iar vinerea este ziua lor preferată, pentru că odată cu terminarea celei de-a cincea zi lucrătoare, venea şi week-end-ul mult aşteptat. Ideea de a munci 70% dintr-o săptămână doar pentru 30% zile libere reprezintă pentru unii o nebunie curată.

    Cei mai fericiţi angajaţi! Prima companie care reduce programul de lucru la 5 ore pe zi

  • De ce trebuie să bei apă în primele 60 de secunde după ce te trezeşti

    Consumul de apă pe stomacul gol are un rol de purificare şi beneficiile sale sunt cunoscute de mii de ani, terapia pe bază de apă fiind extrem de importantă în medicina ayurvedică.

    Apa băută dimineaţa pregăteşte organismul pentru ziua ce începe – Iată de ce trebuie să bei un pahar cu apă pe stomacul gol, imediat ce te trezeşti din somn:

    Accelerează metabolismul

    Studiile au demonstrate că un pahar cu apă rece consumat pe stomacul gol, dimineaţa, accelerează metabolismul cu 24%.

    Elimină toxinele

    Rinichii detoxifică întregul organism, iar dacă le oferi suficientă apă, aceştia vor funcţiona aşa cum trebuie.

    Îţi reduce apetitul

    Un pahar cu apă consumat pe stomacul gol îţi va reduce apetitul, umplându-ţi stomacul.

    Favorizează tranzitul intestinal

    Dacă te hidratezi corespunzător de la primele ore ale dimineţii, tranzitul intestinal este favorizat. Aşadar, constipaţia va deveni o amintire neplăcută.

  • Piaţa muncii din România a intrat într-o nouă eră. Angajaţii şi angajatorii au devenit parteneri. Se vede nevoia trecerii la un program de muncă flexibil

    Clivajul patron-salariat, angajator-angajat, a ajuns la final

    Angajatul şi angajatorul nu mai sunt în două tabere diferite, cu interese antagonice, ci au interese convergente şi colaborează pentru realizarea acestora, relevă etapa calitativă a studiului Calitatea vieţii la locul de muncă, realizat la cererea Up România,  de către IRES. În urma focus grupurilor realizate în patru mari oraşe din România – Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara – a reieşit că gradul de încredere între angajat şi angajator a crescut considerabil, aceştia percepându-se reciproc mai degrabă ca parteneri.

    Munca după un program flexibil, dorită atât de angajaţi cât şi de angajatori

    Această schimbare de paradigmă a dus în ultimii ani la creşterea autonomiei angajaţilor, înţeleasă în primul rând prin lucrul după un program flexibil în anumite domenii, pauze în timpul programului de muncă în acord cu nevoile salariaţilor, participarea angajaţilor la procesul decizional, modelarea spaţiului de lucru pentru creşterea creativităţii şi productivităţii angajaţilor. În ceea ce priveşte programul de lucru, este de remarcat faptul că tot mai mulţi angajatori sunt receptivi la ideea de lucru într-un regim flexibil, singura condiţie fiind aceea de a respecta un anumit număr de ore pe zi, restul elementelor fiind variabile: posibilitatea de a lucra în afara biroului, distribuirea orelor de lucru după preferinţele angajaţilor, ora de început a programului. În plus, angajaţii cu care s-a discutat şi-ar dori ca flexibilitatea programului de lucru să însemne şi adaptarea orarului la volumul de muncă sau cuantificarea timpului petrecut la locul de muncă în sarcini/task-uri şi nu în ore.

    Spaţii de lucru creative, şi din nou flexibilitatea muncii şi a orarului, printre elementele pe care angajatorii şi angajaţii le-ar schimba la mediul de muncă

    Unii angajatori menţionează că au modificat spaţiul de lucru astfel încât acesta să încurajeze creativitatea angajaţilor. În plus, aceştia cred că oferirea unor beneficii pentru sănătate ar duce la un mediu de lucru mai plăcut şi productiv. Reducerea sau flexibilizarea programului de muncă, oferirea de feedback mai frecvent din partea superiorilor sau a colegilor, elaborarea unor criterii de performanţă transparente şi obiective şi utilizarea lor în evaluarea sau recompensarea angajaţilor, sunt câteva aspecte pe care angajaţii le-ar lua în considerare pentru schimbarea mediului de muncă.

    Pasiunea pentru muncă şi un salariu bun sunt cele două criterii principale după care angajatorii şi angajaţii evaluează calitatea vieţii la locul de muncă

    Pasiunea pentru munca realizată se află în topul celor mai importante caracteristici ale calităţii vieţii la locul de muncă, aşa cum reiese el din etapa calitativă, în momentul în care respondenţii au în faţă o listă de aspecte pe care trebuie să le ierarhizeze. Astfel, pentru angajaţi este al doilea cel mai important element, din lista de aspecte care le-a fost arătată, iar pentru angajatori este chiar cel mai important aspect, definitoriu pentru calitatea vieţii la locul de muncă. Salariul este văzut drept principalul element care întreţine motivaţia angajaţilor şi, este, de asemenea, o caracteristică comună a unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, indicată atât de angajaţi cât şi de angajatori. Relaţiile cu colegii şi managementul, profesionalismul, programul flexibil şi încrederea reciprocă între salariaţi şi angajator, completează lista celor mai importante elemente ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă.

    Volumul mare de lucru şi presiunile din mai multe surse, printre cauzele stresului la locul de muncă

    Atât angajaţii, cât şi managerii intervievaţi consideră că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de volumul mare de muncă, presiuni exercitate asupra angajaţilor din mai multe surse – termene scurte, lipsa flexibilităţii, superiori, colegi sau clienţi care solicită produsele mai repede, clienţi dificili –, lipsa predictibilităţii sarcinilor de serviciu, resursele deficitare în realizarea sarcinilor, incompetenţa superiorilor ierarhici, inadecvarea angajatului pe post sau în echipă, demotivarea cauzată de salariul sau activitatea nesatisfăcătoare.

    Angajatorii depun eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor

    Potrivit angajatorilor intervievaţi, în ultimii ani a crescut dificultatea găsirii de forţă de muncă specializată în oraşele unde s-a derulat studiul, ceea ce îi obligă să depună eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor. Ofertele de compensaţii şi beneficii sunt din ce în ce mai diverse, caracteristica principală a acestora fiind flexibilitatea. Printre beneficiile cele mai importante, enumerate atât de angajaţi cât şi de angajatori, se numără cele care privesc sănătatea – în special asigurările medicale –, tichetele de masă, tichetele cadou, primele cu diferite ocazii şi organizarea de către angajator a unor activităţi de socializare. Tichetele culturale si tichetele sport sunt considerate a prezenta multe avantaje pentru salariaţi, din perspectiva managerilor, însă tot aceştia indică drept dezavantaj lipsa de timp pentru astfel de activităţi sau dificultatea alegerii unor evenimente culturale.

    În ceea ce priveşte tichetele de masă, angajatorii spun că decizia acordării lor a ţinut de o cerinţă obligatorie a pieţei care viza motivarea angajaţilor, şi că, odată introduse, aceste beneficii sunt păstrate în pachetul extra-salarial. Contribuţia lor la motivarea şi sănătatea angajaţilor, dar şi deductibilităţile fiscale sunt printre cele mai apreciate avantaje de către angajatori. Trecerea la cardul electronic de masă este văzută de angajaţi ca o evoluţie extrem de utilă prin prisma uşurinţei cu care sumele aferente tichetelor de masă vor putea fi folosite. 

    Companii mari versus companii mici, stat versus privat

    Atât angajaţii, cât şi angajatorii consideră că avantajele lucrului într-o multinaţională ţin de grija pentru angajat: pachete de beneficii mai atractive şi numeroase, în plus faţă de o grijă sporită pentru condiţiile de muncă oferite angajaţilor, dar şi de oportunităţile personalului de a se specializa în domenii aparte. La acestea se adaugă managementul mai eficient, organizarea muncii dar şi posibilitatea de a avea acces la un program de gestiune a carierei. Printre minusurile multinaţionalelor se numără stresul mai mare dar şi fluctuaţiile de personal mai frecvente. În ceea ce priveşte companiile mici, acestea sunt apreciate pentru flexibilitate, calitatea relaţionării cu colegii, impactul mai vizibil al muncii fiecărui angajat, diversitatea sarcinilor fiecărui angajat.

    În viziunea angajaţilor din mediul privat, în mediul public lucrurile evoluează foarte lent (sau chiar deloc) din perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de muncă sau a modernizării tehnologiei utilizate. Stabilitatea locului de muncă, nivelul mai scăzut de stres, legăturile mai strânse între colegi şi programul mai scurt de lucru sunt considerate drept atuuri ale muncii în sectorul public. Locurile de muncă în sectorul public sunt, însă, văzute drept greu accesibile. Motivele pentru care nu este dezirabil un job în sectorul public pentru cei prezenţi la discuţii sunt: birocraţia, procedurile şi regulile stricte care trebuie respectate de către angajaţi, dar şi gradul de responsabilitate mai ridicat decât în mediul privat.
     

  • Cum vrea o companie din România să ajungă la un miliard de dolari

    Cu un aer relaxat, cu mânecile suflecate până după cot şi statură atletică, Bob van Dijk începe conferinţa de presă printr-o prezentare a companiei; când ajunge la argumentele pentru care consideră piaţa locală bună pentru Naspers, Iulian Stanciu, aşezat pe scaun, se lasă în faţă ascultând cu atenţie ce are de spus olandezul

    „România este o piaţă-cheie pentru Naspers, iar comerţul online este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere din regiune în următorii ani. Business românesc, lider în e-commerce, creat şi condus de o echipă talentată şi dedicată, eMAG este în poziţia ideală să beneficieze de această creştere. Ne bucură faptul că putem susţine aceste planuri“, afirmă Bob van Dijk, CEO al fondului de investiţii Naspers. Acesta a precizat că rata anuală compusă de creştere (care măsoară rata anuală de recuperare a unei investiţii) a ecommerce-ului din România este evaluată de Naspers la 30% şi la 15% pe tot retailul şi că ţara noastră are şanse să devină un hub regional. „Nouă ne place să lucrăm cu antreprenori locali talentaţi care ştiu piaţa, nu vrem să fim în faţă, ci ne place să investim. România are potenţial să devină un hub regional; de fapt se află pe locul 4-5 în topul ţărilor din portofoliul nostru ca return on invested capital“, declară Van Dijk.

    Retailerul român ar putea deveni primul unicorn (companie evaluată la peste 1 miliard de dolari) de pe plan local, iar şeful Nasper este de acord, precizând pentru Ziarul Financiar că „echipa din România mai are de lucru pentru a atinge acest prag, dar compania se află pe această traiectorie“. Iulian Stanciu a avut de spus în cadrul conferinţei că anul viitor valoarea vânzărilor realizate va atinge 1 miliard de dolari, şi estimează că în 2018 eMAG va ajunge la o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.

    Până la acest prag, eMAG a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1,95 miliarde de lei în toate ţările unde are activităţi (România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia), cu 56% mai mare faţă de anul precedent. Extinderea regională a fost motorul principal al dezvoltării şi a beneficiat de jumătate din totalul investiţiilor din 2015, care s-au ridicat la 48 milioane euro. În România, eMAG a avut o creştere de 28% a cifrei de afaceri, până la 1,39 miliarde de lei, care a venit pe fondul extinderii gamei de produse, a creşterii de piaţă şi a creşterii adopţiei cumpărăturilor online.

    Cu toate aceste compania nu este încă profitabilă, dar, conform reprezentanţilor companiei, profitul nu este un obiectiv pentru eMAG momentan. Bob van Dijk a spus că retailerul ar fi putut obţine profit anul trecut dacă şi-ar fi propus acest lucru. „Nu este un focus pentru moment. Investim foarte mult, ceea ce reprezintă un minus mare, iar în cazul nostru costurile vin înainte şi beneficiile după. Anul acesta avem creşteri fumoase astfel costurile vin uşor sub venituri, putem trece pe profitabilitate“, spune şi Iulian Stanciu. 30% din totalul costurilor despre care vorbeşte şeful eMAG vizează investiţiile în tehnologie. „Chiar dacă activăm în comerţ noi suntem o companie de tehnologie, iar costurile din IT, ale programatorilor, sunt destul de ridicate“, adaugă Stanciu. Asta în condiţiile în care dezvoltarea tehnologică  pentru grup este realizată în România de o echipă formată din 600 de ingineri IT, iar în următorii doi ani eMAG vrea să angajeze alţi 300 de programatori.

    „E-commerce este un model de tehnologie care salvează timp şi bani. Investim în tehnologie dezvoltată în România şi exportăm acest model în Bulgaria, Ungaria şi Polonia“, a mai spus el.

    Investiţiile realizate anul trecut de eMAG au însumat 48 de milioane de euro, iar cea mai mare parte, 24 de milioane de euro a mers către dezvoltarea regională, iar alte 18 milioane au mers pentru dezvoltarea tehnologiei eMAG. Restul banilor, 6 milioane de euro, au fost investiţi în logistică, dezvoltarea de noi categorii, a brandului, şi a angajaţilor prin programe speciale de formare. „eMAG este în prezent cel mai mare centru comercial, cu peste un milion de produse şi 17.000 de branduri. Vom investi în diversificarea categoriilor de produse, în dezvoltarea lor în profunzime şi în creşterea accelerată a platformei marketplace. Într-un an vrem să ajungem la 4.000 de magazine partenere“, precizează Iulian Stanciu.

    Pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, eMAG vrea să crească de la 35 până la 200 numărul de de puncte de livrare în Bucureşti şi în ţară până la finalul lunii octombrie, din care 120 vor fi realizate cu Poşta Română, cu care operează, în prezent, cele 35 de spaţii. În plus, eMAG a anunţat în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele financiare şi la care a participat Van Dijk, că în semptembrie lansează în Bucureşti şi serviciul de livrare în 2 ore, disponibil nonstop. Tot pentru a eficientiza procesele compania a decis să deschidă trei depozite regionale (Braşov, Cluj şi Timişoara), deşi Iulian Stanciu ar fi vrut patru „dar nu am găsit un loc destul de mare în Moldova“, unde‑şi vor depozita stocul şi a scurta perioada în care produsele ajung la clienţi, mai ales în perioadele aglomerate (noiembrie-decembrie). Şi asta pentru că, argumentează Tudor Manea, director general al eMAG, există o corelaţie între timpul de livrare şi satisfacţia clienţilor. Concret, gradul de satisfacţie al clienţilor creşte direct proporţional cu scăderea timpului de livrare, iar asta se putea observa în lunile noiembrie-decembrie 2015, când mulţumirea clineţilor a scăzut odată cu creşterea timpilor de livrare.

    În octombrie compania va lansa eMAG Labs, un centru de testare şi implementare de tehnologii noi (VR, IoT, machine learning) pentru e-commerce, unde vor lucra, pentru început, 10 ingineri români; investiţia necesară acestui proiect a fost de 500.000 de euro. Soluţiile dezvoltate de eMAG Labs vor fi folosite de Naspers la nivel global.

    Iulian Stanciu a vorbit şi despre direcţia în care îndreaptă internetul şi consumul de internet: „Foarte mulţi oameni descoperă internetul prin telefon, folosind browserul sau aplicaţii. Chiar pentru cei sub 20 de ani, browserul, e-mailul sunt învechite. Ei comunică prin aplicaţii. Este o schimbare fundamentală“, spune Stanciu, adăugând că este important, în acest context, ca şi companiile să-şi schimbe modul de a interacţiona cu clienţii. „Cine nu este pe mobile nu va avea succes. Nu vorbim doar de media, ecommerce, ci vorbim de banking, de industriile care comunică într-un fel cu clientul direct sau indirect“, afirmă Stanciu. „Magazinele offline vor exista şi în viitor, dar ele ar trebui conectate cu ce se întâmplă online. De multe ori oamenii încep călătoria de shopping în online ca apoi să ajungă şi în magazin; astfel, ele ar trebui privite ca o continuare a călătoriei, nu doar ca un spaţiu de vânzare.“ Şi dă ca exemplu faptul că tot traficul de la showroom‑ul din Crângaşi este generat de online.

    Dacă în România şi Bulgaria eMAG este cel mai mare jucător, în Ungaria mai are de luptat: se află la egalitate cu numărul unu de acolo, iar despre piaţa maghiară Iulian Stanciu spune că „există o concurenţă mare şi din partea magazinelor tradiţionale, unde sunt branduri din vest precum Tesco sau Media Markt“.

    Naspers mizează pe investiţii în companii din regiunile în curs de dezvoltare – cum este şi România -, care au un potenţial ridicat de creştere. Valoarea investiţiilor Naspers în ultimii cinci ani în România se ridică la 190 de milioane de euro, potrivit lui Bob van Dijk, dintre care în jur de 120 de milioane au mers către dezvoltarea retailerului online. Deşi şeful Naspers consideră eMAG una dintre „perlele“ grupului, compania sud-africană încasează cei mai mulţi bani din participaţia de 33‑34% din Tencent, gigantul chinez, care în opinia lui Bob van Dijk valorează peste 60 de miliarde de dolari. De fapt, 80% dintre afacerile Naspers provin din afara continentului african. Cât despre un eventual exit, şeful Naspers spune că nu ia în considerare o vânzare a eMAG, şi precizează că acţionarii sunt mulţumiţi de felul în care evoluează afacerea; ba dimpotrivă, vor o creştere şi mai mare, chiar dacă asta înseamnă, pentru moment, costuri.

  • Cum vrea o companie din România să ajungă la un miliard de dolari

    Cu un aer relaxat, cu mânecile suflecate până după cot şi statură atletică, Bob van Dijk începe conferinţa de presă printr-o prezentare a companiei; când ajunge la argumentele pentru care consideră piaţa locală bună pentru Naspers, Iulian Stanciu, aşezat pe scaun, se lasă în faţă ascultând cu atenţie ce are de spus olandezul

    „România este o piaţă-cheie pentru Naspers, iar comerţul online este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere din regiune în următorii ani. Business românesc, lider în e-commerce, creat şi condus de o echipă talentată şi dedicată, eMAG este în poziţia ideală să beneficieze de această creştere. Ne bucură faptul că putem susţine aceste planuri“, afirmă Bob van Dijk, CEO al fondului de investiţii Naspers. Acesta a precizat că rata anuală compusă de creştere (care măsoară rata anuală de recuperare a unei investiţii) a ecommerce-ului din România este evaluată de Naspers la 30% şi la 15% pe tot retailul şi că ţara noastră are şanse să devină un hub regional. „Nouă ne place să lucrăm cu antreprenori locali talentaţi care ştiu piaţa, nu vrem să fim în faţă, ci ne place să investim. România are potenţial să devină un hub regional; de fapt se află pe locul 4-5 în topul ţărilor din portofoliul nostru ca return on invested capital“, declară Van Dijk.

    Retailerul român ar putea deveni primul unicorn (companie evaluată la peste 1 miliard de dolari) de pe plan local, iar şeful Nasper este de acord, precizând pentru Ziarul Financiar că „echipa din România mai are de lucru pentru a atinge acest prag, dar compania se află pe această traiectorie“. Iulian Stanciu a avut de spus în cadrul conferinţei că anul viitor valoarea vânzărilor realizate va atinge 1 miliard de dolari, şi estimează că în 2018 eMAG va ajunge la o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.

    Până la acest prag, eMAG a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1,95 miliarde de lei în toate ţările unde are activităţi (România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia), cu 56% mai mare faţă de anul precedent. Extinderea regională a fost motorul principal al dezvoltării şi a beneficiat de jumătate din totalul investiţiilor din 2015, care s-au ridicat la 48 milioane euro. În România, eMAG a avut o creştere de 28% a cifrei de afaceri, până la 1,39 miliarde de lei, care a venit pe fondul extinderii gamei de produse, a creşterii de piaţă şi a creşterii adopţiei cumpărăturilor online.

    Cu toate aceste compania nu este încă profitabilă, dar, conform reprezentanţilor companiei, profitul nu este un obiectiv pentru eMAG momentan. Bob van Dijk a spus că retailerul ar fi putut obţine profit anul trecut dacă şi-ar fi propus acest lucru. „Nu este un focus pentru moment. Investim foarte mult, ceea ce reprezintă un minus mare, iar în cazul nostru costurile vin înainte şi beneficiile după. Anul acesta avem creşteri fumoase astfel costurile vin uşor sub venituri, putem trece pe profitabilitate“, spune şi Iulian Stanciu. 30% din totalul costurilor despre care vorbeşte şeful eMAG vizează investiţiile în tehnologie. „Chiar dacă activăm în comerţ noi suntem o companie de tehnologie, iar costurile din IT, ale programatorilor, sunt destul de ridicate“, adaugă Stanciu. Asta în condiţiile în care dezvoltarea tehnologică  pentru grup este realizată în România de o echipă formată din 600 de ingineri IT, iar în următorii doi ani eMAG vrea să angajeze alţi 300 de programatori.

    „E-commerce este un model de tehnologie care salvează timp şi bani. Investim în tehnologie dezvoltată în România şi exportăm acest model în Bulgaria, Ungaria şi Polonia“, a mai spus el.

    Investiţiile realizate anul trecut de eMAG au însumat 48 de milioane de euro, iar cea mai mare parte, 24 de milioane de euro a mers către dezvoltarea regională, iar alte 18 milioane au mers pentru dezvoltarea tehnologiei eMAG. Restul banilor, 6 milioane de euro, au fost investiţi în logistică, dezvoltarea de noi categorii, a brandului, şi a angajaţilor prin programe speciale de formare. „eMAG este în prezent cel mai mare centru comercial, cu peste un milion de produse şi 17.000 de branduri. Vom investi în diversificarea categoriilor de produse, în dezvoltarea lor în profunzime şi în creşterea accelerată a platformei marketplace. Într-un an vrem să ajungem la 4.000 de magazine partenere“, precizează Iulian Stanciu.

    Pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, eMAG vrea să crească de la 35 până la 200 numărul de de puncte de livrare în Bucureşti şi în ţară până la finalul lunii octombrie, din care 120 vor fi realizate cu Poşta Română, cu care operează, în prezent, cele 35 de spaţii. În plus, eMAG a anunţat în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele financiare şi la care a participat Van Dijk, că în semptembrie lansează în Bucureşti şi serviciul de livrare în 2 ore, disponibil nonstop. Tot pentru a eficientiza procesele compania a decis să deschidă trei depozite regionale (Braşov, Cluj şi Timişoara), deşi Iulian Stanciu ar fi vrut patru „dar nu am găsit un loc destul de mare în Moldova“, unde‑şi vor depozita stocul şi a scurta perioada în care produsele ajung la clienţi, mai ales în perioadele aglomerate (noiembrie-decembrie). Şi asta pentru că, argumentează Tudor Manea, director general al eMAG, există o corelaţie între timpul de livrare şi satisfacţia clienţilor. Concret, gradul de satisfacţie al clienţilor creşte direct proporţional cu scăderea timpului de livrare, iar asta se putea observa în lunile noiembrie-decembrie 2015, când mulţumirea clineţilor a scăzut odată cu creşterea timpilor de livrare.

    În octombrie compania va lansa eMAG Labs, un centru de testare şi implementare de tehnologii noi (VR, IoT, machine learning) pentru e-commerce, unde vor lucra, pentru început, 10 ingineri români; investiţia necesară acestui proiect a fost de 500.000 de euro. Soluţiile dezvoltate de eMAG Labs vor fi folosite de Naspers la nivel global.

    Iulian Stanciu a vorbit şi despre direcţia în care îndreaptă internetul şi consumul de internet: „Foarte mulţi oameni descoperă internetul prin telefon, folosind browserul sau aplicaţii. Chiar pentru cei sub 20 de ani, browserul, e-mailul sunt învechite. Ei comunică prin aplicaţii. Este o schimbare fundamentală“, spune Stanciu, adăugând că este important, în acest context, ca şi companiile să-şi schimbe modul de a interacţiona cu clienţii. „Cine nu este pe mobile nu va avea succes. Nu vorbim doar de media, ecommerce, ci vorbim de banking, de industriile care comunică într-un fel cu clientul direct sau indirect“, afirmă Stanciu. „Magazinele offline vor exista şi în viitor, dar ele ar trebui conectate cu ce se întâmplă online. De multe ori oamenii încep călătoria de shopping în online ca apoi să ajungă şi în magazin; astfel, ele ar trebui privite ca o continuare a călătoriei, nu doar ca un spaţiu de vânzare.“ Şi dă ca exemplu faptul că tot traficul de la showroom‑ul din Crângaşi este generat de online.

    Dacă în România şi Bulgaria eMAG este cel mai mare jucător, în Ungaria mai are de luptat: se află la egalitate cu numărul unu de acolo, iar despre piaţa maghiară Iulian Stanciu spune că „există o concurenţă mare şi din partea magazinelor tradiţionale, unde sunt branduri din vest precum Tesco sau Media Markt“.

    Naspers mizează pe investiţii în companii din regiunile în curs de dezvoltare – cum este şi România -, care au un potenţial ridicat de creştere. Valoarea investiţiilor Naspers în ultimii cinci ani în România se ridică la 190 de milioane de euro, potrivit lui Bob van Dijk, dintre care în jur de 120 de milioane au mers către dezvoltarea retailerului online. Deşi şeful Naspers consideră eMAG una dintre „perlele“ grupului, compania sud-africană încasează cei mai mulţi bani din participaţia de 33‑34% din Tencent, gigantul chinez, care în opinia lui Bob van Dijk valorează peste 60 de miliarde de dolari. De fapt, 80% dintre afacerile Naspers provin din afara continentului african. Cât despre un eventual exit, şeful Naspers spune că nu ia în considerare o vânzare a eMAG, şi precizează că acţionarii sunt mulţumiţi de felul în care evoluează afacerea; ba dimpotrivă, vor o creştere şi mai mare, chiar dacă asta înseamnă, pentru moment, costuri.

  • Oraşul din România cu vile ca în Beverly Hills. ”Este fabulos”. Galerie FOTO

    În România este un oraş care găzduieşte vile mai mari decât în Marea Britanie şi maşini cu numere londoneze parcate pe aleile luxoase ale locuitorilor care au făcut bani din ajutoare sociale în Anglia, scrie Dailymail. Sunt mai mult de o sută de case viu colorate care au câte un BMW pe alei, iar românii sunt speriaţi când trebuie să treacă prin faţa acestor locuinţe.

    Oraşul din România se află la 150 de kilometri de Bucureşti şi pare că este unul dintre cele mai luxoase aşezări din ţară, cu case în stilul Beverly Hills, locuitorii fiind mândrii de realizările lor. Însă străzile ascund un adevăr murdar: aceşti oameni şi-au construit vilele pe bani obţinuţi de la britanici prin intermediul sistemului lor de ajutor.

    Vedeţi AICI Oraşul din România cu vile ca în Beverly Hills. Galerie FOTO