BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Preziua alegerilor europarlamentare: Băsescu scuipat, Ponta huiduit

    La coborârea de pe vas, şeful statului a fost scuipat în faţă, de la o distanţă foarte mică, de un bărbat din mulţime. Bărbatul a fost imobilizat imediat de către ofiţerii SPP, în timp ce şeful statului s-a şters cu mâna pe faţă, apoi a continuat să vorbească cu câţiva oameni din mulţimea adunată în terminalul de pasageri al Portului Constanţa.

    Potrivit corespondentului Mediafax, bărbatul a fost dus la audieri la sediul Poliţiei Judeţene, fiind cercetat pentru ultraj. El se numeşte Adrian Zglobiu, are 39 de ani, este şomer şi este din Constanţa.

    La rândul său, premierul Victor Ponta a fost huiduit, sâmbătă, la sosirea în Gara de Nord din Bucureşti, unde a ajuns de la Craiova, de un grup de aproximativ 30-40 de tineri care l-au aşteptat la ieşirea de pe peron. Când tinerii au început să huiduie, Ponta i-a salutat cu mâna. “De ce te-a trimis?” i s-a adresat Ponta unui tânăr din grup, râzând. “Eu nu i-am aranjat nimic lui Băsescu azi la Constanţa. Nu trebuia să-mi aranjeze el aici”, a continuat liderul PSD, citat de Mediafax.

    Victor Ponta a fost la Gara Craiova pentru a se îmbarca în prima cursă a trenului electric Hyperion, primul tren electric fabricat în România de către compania Softronic Craiova. Hyperion, prima ramă electrică din România, cu podea joasă şi tracţiune asincronă produsă de industria românească de profil, poate fi construită în două variante de viteză maximă, de 160 km pe oră, respectiv 200 km pe oră.

    Hyperion este un tren de concepţie românească, gradul de integrare al industriei româneşti fiind de 75%. Trenul este compus din 4 vagoane, având o capacitate de transport de 188 de locuri. Datorită sistemului său de alimentare bi-sistem, trenul poate fi folosit şi în alte ţări.

  • Dacă nu venim noi la putere, vine teroarea comunistă. Perlele politice ale săptămânii

    “Consilierul meu juridic întotodeauna mă ajută să nu fac greşeli” – premierul Victor Ponta despre Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la Bucureşti

    “Niciodată nu i-a trecut domnului Iliescu prin cap, cu toate păcatele lui, să o trimită pe doamna Nina în Parlamentul European” – Vasile Blaga, liderul PDL, criticând prezenţa Dacianei Ponta pe lista candidaţilor la PE

    “Dacă socialiştii vor avea o majoritate cu care să conducă Europa ne aşteaptă vremuri de teroare şi întoarcerea la comunism” – Monica Macovei, europarlamentar PDL

    “Astăzi, Tăriceanu este un scalp la cingătoarea pieilor roşii. Nu-l urmează niciun liberal” – deputatul PNL Ludovic Orban despre Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului

    “Obiectivul meu este ca până în noiembrie, acest om să ajungă la un nivel la care să nu mai poată deveni preşedintele României” – preşedintele Traian Băsescu despre premierul Victor Ponta

    “Ne sunt rupte afişele, tăiate bannerele şi suntem împiedicaţi să facem campanie. Toţi ‘bărbaţii’ politicii româneşti se luptă cu o femeie” – deputatul PMP Elena Udrea, acuzând persecuţii de campanie la adresa PMP
     

  • Băsescu: Situaţia din Ucraina nu e uşoară deloc, există riscul extinderii conflictului

    ”Situaţia din Ucraina nu este uşoară deloc”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, în conferinţa de presă comună cu omologul său ceh, întrebat dacă vizita vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, la Bucureşti are legătură cu situaţia din Ucraina.

    Traian Băsescu a arătat că, pe de o parte, în Doneţk muncitorii au ieşit în stradă cerând unitate, pe de altă parte, la Slaviansk, în noaptea aceasta, s-au auzit focuri de armă şi au avut loc confruntări militare.

    ”Este foarte greu de anticipat ce se va întâmpla, mai ales că Federaţia Rusă nu face publică o poziţie a sa, o poziţie credibilă, care să ne ajute să înţelegem şi care va fi implicaţia Federaţiei Ruse pe mai departe”, a spus şeful statului.

    Preşedintele României a mai arătat că ceea ce este cert este faptul că există riscul extinderii conflictului şi în regiunea Odessa, ”ceea ce ar putea afecta considerabil şi situaţia Transnistriei, dacă, într-adevăr, Federaţia Rusă are ca obiectiv să revină la gurile Dunării, la braţul Chilia”.

    ”Noi nu excludem această posibilitate şi o considerăm doar o chestiune de timp”, a mai susţinut preşedintele Traian Băsescu.

    Potrivit lui Traian Băsescu, ”situaţia din Ucraina fragilizează situaţia Republicii Moldova”.

    ”Republica Moldova este aproape de semnarea Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană şi nu excludem posibilitatea ca în perioada următoare să fie provocări, cum a fost cea a prezenţei lui Rogozin în Republica Moldova şi Transnistria pe 9 mai, cu survolarea spaţiului aerian al României”, a spus Băsescu.

    Potrivit şefului statului, ”situaţia Republicii Moldova va putea fi controlată cu calm şi fără a se ajunge la povocări, dar situaţia din Ucraina, însă, are o miză extrem de importantă, şi mai este o săptămână până la alegerile prezidenţiale”.

    Traian Băsescu a arătat că este esenţial ca preşedintele ales să fie votat pozitiv sau negativ şi în estul Ucrainei, pentru a da legitimitate pe tot teritoriul Ucrainei noului preşedinte.

    Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a declarat la rândul său, răspunzând aceleiaşi întrebări, că Republica Cehia nu a fost ameninţată cu ”bombardier”.

    ”Părerea noastră este aceeaşi cu a domnului preşedinte. În cazul ajutorului economic pentru Ucraina, din partea Uniunii Europene sau de la FMI, nu ar trebui să ajungă în buzunarele oligarhilor, ci să ajute la dezvoltarea economică a Ucrainei şi pentru investiţii noi în transport, infrastructură şi în energie”, a explicat preşedintele Republicii Cehia.

    ”La fel ca domnul preşedinte, cred că sunt un pas pozitiv alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestei luni. Ucraina nu are o limită inferioară pentru alegeri, deci va fi practic formal valabilă, chiar dacă nu va participa populaţia vorbitoare de limbă rusă”, a mai declarat Milos Zeman.

    Preşedintele Cehiei a arătat că absenţa vorbitorilor de limbă rusă de la vot este o greşeală şi a adresat o invitaţie cetăţenilor din estul Ucrainei să meargă la vot, pentru că în caz contrar nu este exclus ca prin acest boicot să se creeze o tensiune între estul şi vestul Ucrainei, care va slăbi ţara şi mai mult în viitor.

  • Băsescu: Cred că anul viitor îndeplinim toate criteriile pentru zona euro, dar nu e suficient

    ”În ce priveşte zona euro, cred că anul viitor România va îndeplini toate criteriile – cele cinci criterii de la Maastricht (…). În momentul de faţă, România îndeplineşte patru din cele cinci criterii, însă experienţa altor state care au intrat în zona euro ne arată că îndeplinirea celor cinci criterii nu este suficientă”, a afirmat şeful statului.

    Traian Băsescu a adăugat că au fost state care au intrat în zona euro după care nu au rezistat în această zonă extrem de competitivă, ca urmare a lipsei de competitivitate a propriilor economii, el dând ca exemplu Grecia, Portugalia şi Spania.

    Şeful statului a subliniat că, pentru aderarea la euro, este obligatoriu un element extrem de important: competitivitatea economică.

    El a spus însă că sunt motive de optimism din acest punct de vedere.

    România a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro “va deveni un obiectiv realizabil şi necesar” la data de 1 ianuarie 2019.

    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declarat, la începutul lunii mai, că fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.

    De asemenea, viceguvernatorul BNR Cristian Popa spunea că obiectivul de adoptare a monedei euro de la 1 ianuarie 2019 are o mare componentă politică, el considerând că este fezabil, dar şi abiţios în acelaşi timp şi reamintind că România trebuie să fie pregătită pentru a face faţă rigorilor unei pieţe unice.

  • Primele victorii ale economiei de război

    Preşedintele Băsescu l-a invitat pe vicepreşedintele american Joe Biden la Bucureşti, vizită apreciată de premierul Ponta drept un semnal “liniştitor pentru români”, iar premierul Ponta a profitat de ocazie ca să se pozeze cu reprezentanţii Lockheed Martin şi să laude programul de achiziţii de avioane americane F-16, să se bucure că uzinele de armament vor avea de acum comenzi în plus şi să decidă ştergerea datoriilor istorice din industria de apărare, cifrate la 1,1 mld. lei.

    După Chuck Hagel, secretarul american al apărării, care a avertizat că membrii NATO vor fi “judecaţi aspru” dacă nu vor creşte bugetele apărării ca reacţie la criza din Ucraina, a venit rândul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a certat acum câteva zile membrii NATO din Est fiindcă măsurile de austeritate din timpul crizei au inclus reduceri ale bugetelor militare de peste 20% în ultimii 5 ani. “E momentul să opriţi tăierile de cheltuieli şi să inversaţi tendinţa”, a spus Rasmussen la o conferinţă pentru securitate din Slovacia.

    Ulterior, aflat în vizită la Bucureşti, Rasmussen a declarat că majorarea treptată a alocărilor bugetare este necesară noua situaţie dramatică de securitate din Europa”, în timp ce preşedintele Traian Băsescu a comentat că angajamentul recent al Guvernului de a creşte alocările bugetare pentru MApN cu 700 mil. lei este un semn bun, dar a adăugat că “poate că mai trebuie discutată cadenţa, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”. Bugetul pentru apărare al României este de cca 1,42% din PIB şi ar urma să ajungă la pragul cerut de NATO – 2% din PIB – până în 2017, conform premierului Victor Ponta..

    Conducerea NATO e conştientă însă că modelul clasic al relansării economice după o criză pe seama unui efort de război întârzie să-i convingă pe europeni în ritmul dorit. Dacă Suedia a anunţat încă din aprilie că majorează cheltuielile militare, iar Polonia a anunţat că va creşte ponderea în PIB a cheltuielilor de apărare de la 1,8% mai aproape de pragul de 2%, premierul slovac a anunţat însă că în următorii ani nici nu se pune problema de creşteri ale bugetelor militare, iar cehii nu intenţionează să le majoreze (ambele ţări cheltuiesc cca 1% din PIB pe apărare). Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a cărei ţară alocă 1,3% din PIB pe armată, chiar a declarat că prioritatea Europei este acum consolidarea stabilităţii economice şi sociale după criză, nu cheltuielile militare.

  • Politică externă cu vodcă şi politică internă cu paraşuta. Perlele politice ale săptămânii

    “Chiar dacă ai fi abstinent nu au voie să faci asemenea declaraţii. Dar să mai fii şi Traian Băsescu şi să răspunzi cu vodcă este ca săritul cu paraşuta al Elenei Udrea. N-ar fi rău să fie la sanatoriu” – premierul Victor Ponta despre sugestia preşedintelui că oficialul rus Dmitri Rogozin consumase vodcă înainte să ameninţe românii pe Twitter

    “Eurovision le-a arătat promotorilor integrării europene perspectiva lor europeană – o fată cu barbă” – vicepremierul rus Dmitri Rogozin

    “Victor Ponta este Ceauşescu doi. Nu îi place să aibă adversari şi nu suportă criticile şi punctele de vedere diferite” – Elena Udrea, deputat PMP

    “Se ţinea de mână cu unul. Ziceau băieţii: <prea era cu ăla, se ţinea de mână cu el>. Aştept să-l mai văd pe tocuri” – fruntaşul PSD Radu Mazăre despre o discuţie din partid despre actualul deputat independent Remus Cernea

    “Ponta, Antonescu şi Voiculescu să dea socoteală şi să răspundă pentru faptul că nu am intrat în Schengen în 2012. Ne putem gândi şi mai departe, dacă nu este cumva şi o răspundere penală” – Monica Macovei, europarlamentar PDL

    “Acum, PMP ce trebuie să facă? Să spună: Vasile Blaga, ia şi bruma asta de electorat pe care o avem să nu se supere Blaga?” –  preşedintele Traian Băsescu, criticându-l pe liderul PDL că a refuzat sfatul lui privind o fuziune rapidă PDL-PMP

    “Mai există în calea noastră PMP, Partidul Mişcarea Paraşutiştilor cred că înseamnă. Noi nu facem un pact cu cei care au o înţelegere cu Victor Ponta. Iar de-i vorba de reîntâlnire, două vorbe vă mai spun – Udrea şi la gară!” – Traian Ungureanu, europarlamentar PDL

  • Cel mai bun slogan de campanie: vin comuniştii şi/sau fasciştii

    Paradigma veche “stânga e comunistă şi vrea cu Rusia / dreapta e capitalistă şi vrea cu SUA” a reapărut în forţă în discursurile liderilor PMP (Teodor Baconschi chiar a explicat, ca la manualul de marketing politic, că blugii în care se afişează ei sunt simbolul SUA, al libertăţii, în opoziţie cu cenuşiul vestimentar al neocomuniştilor PSD) şi s-a îmbogăţit cu acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu că premierul Victor Ponta a făcut pe placul Moscovei lipsind de la întâlnirile cu oficialii americani veniţi recent la Bucureşti, Victoria Nuland şi Hoyt Yee, sugestia şefului statului fiind că românii nu trebuie să voteze la prezidenţiale un prorus.

    În replică, premierul a făcut exces de zel ca să pareze acuzaţiile de antiamericanism care i-ar putea afecta campania electorală: nu doar a aprobat rapid suplimentarea bugetului apărării cu 700 mil. lei şi majorarea corespunzătoare a deficitului bugetar cu 0,2% din PIB, dar s-a aventurat şi să declare că “ne paşte un război” din cauza Rusiei şi să promită că va convoca de unul singur CSAT pe tema Ucraina, peste capul preşedintelui. Încercând iar să se impună ca posibil şef al dreptei şi să de dezbare de moştenirea grea pentru el a participării la USL, liberalul Crin Antonescu s-a grăbit şi el să discute spectrul unui război şi să ceară partidelor un acord de creştere a bugetului apărării de la 1,62% la 2% din PIB.

    Aceeaşi retorică inutil ideologizată a produs ridicolele acuzaţii de fascism pe care le-au aruncat atât premierul Ponta la adresa foştilor “băsişti de la ICR”, Horia Patapievici şi Mircea Mihăieş, cărora le-a refuzat documentele de decorare, cât şi preşedintele Băsescu la adresa lui Ponta pe motiv că “s-a ţinut de gât cu Radu Mazăre care umbla prin Constanţa în uniformă fascistă”. Pentru ambele părţi, acuzaţiile de fascism sunt tocmai bune spre a înlocui deja uzatele acuzaţii, la fel de ridicole, despre “dictatorul Băsescu” şi a “dictaturii lui Ponta”, spre a încerca să-i sperie, măcar acum, pe alegătorii mai slabi de înger şi, bineînţeles, spre a-i solidariza pe alegătorii din “nucleul dur” al stângii şi al dreptei în jurul ideilor care i-au unit cel mai intens în 2012, momentul maxim de antagonism ideologic dintre Băsescu (PDL, actualmente PMP) şi Ponta (USL, actualmente USD).

  • Ponta: În portul Constanţa acţionează “un grup mafiot care a fost sprijinit de Băsescu”

    “Cererea noastră a plecat la Bruxelles, în mod sigur va fi aprobată şi, practic, din toamnă, putem să venim cu proiectul acesta complex, care presupune o infrastructură care va lega până la Buzău pe autostradă, după aceea la Galaţi, cu port şi terminal intermodal, pod şi mai departe până la aeroportul din Tulcea. De data asta avem bani. Aşa încât, trebuie să se mişte repede şi ministerul, dar mai ales autorităţile locale, cu proiectul, ca să putem să ne apucăm de treabă”, a spus Ponta.

    El a spus că este în curs de realizare trecerea în administrarea publică locală a porturilor de la Dunăre unde facilităţile nu sunt deja private, cu scopul de a relansa activitatea porturilor prin accesarea de fonduri europene. “Fiecare este în funcţie şi de capacitatea autorităţii locale şi o să-i spun domnului ministru Şova să vă transmită o informare exactă cu celelalte porturi care trec la autoritatea locală”, a anunţat premierul, adăugând că în cazul portului Tulcea, hotărârea de Guvern în acest sens este în fază foarte avansată.

    Pentru portul maritim Constanţa, situaţia este însă diferită, a precizat Ponta. “De ani de zile acolo e un grup mafiot care a fost sprijinit de către fostul ministru al transporturilor, actual preşedinte. Acolo lucrurile sunt foarte clare, facilităţile portuare sunt în domeniul public, nu vor fi niciodată privatizate sau vândute.” Statul, prin Ministerul Transporturilor, deţine 60% din acţiunile Administraţiei Portului Maritim Constanţa (APMC), Consiliul Local are 20%, iar Fondul Proprietatea alte 20%. Planul Guvernului, aşa cum a anunţat premierul, este de a lista la bursă 15% din acţiunile deţinute de stat, în aşa fel încât portul să beneficieze de o finanţare separată de cea de la buget.

    La finele lunii martie, ministrul transporturilor, Dan Şova, a declarat că instituţia vrea să cedeze gratuit 13% din acţiunile APMC către Primăria Constanţa şi să listeze 14% din acţiuni, astfel încât capitalul să se împartă în trei părţi egale: 33% pentru minister, 33% pentru primărie şi 34% “în sferă privată”. Ideea a fost calificată de preşedintele Traian Băsescu drept o “ilegalitate majoră”, întrucât Portul Constanţa este considerat infrastructură strategică, iar legislaţia care reglementează activitatea societăţilor de acest gen interzice transferul gratuit de acţiuni şi renunţarea la statutul statului de acţionar majoritar.

  • Băsescu: Nu există firmă străină care investeşte în România fără să ia ajutor de stat

    “Toată lumea spune: <Uite o nouă fabrică> – Bosch a deschis la Cluj o nouă fabrică. Bosch uită întotdeauna să spună că a avut un sprijin, un ajutor de stat de circa 8 milioane de euro ca să facă investiţia. Nu există firmă străină care investeşte în România, fie că se numeşte Ford, fie că se numeşte Dacia, care să nu beneficieze de o formă sau alta de ajutor de stat, pentru că este un parteneriat între guvern şi investitorul străin în scopul creării de locuri de muncă”, a declarat Traian Băsescu.

    Bosch a inaugurat vineri în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în România. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Până la sfârşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.

    Traian Băsescu a susţinut că această politică a ajutoarelor de stat a fost creată de Bogdan Drăgoi, fost secretar de stat şi apoi ministru de finanţe în guvernările Boc şi Ungureanu, ulterior consilier prezidenţial. Potrivit datelor furnizate la finele lunii aprilie tot de preşedinte, cu ocazia ceremoniei de inaugurare a fabricii TRW Automotive din Roman, judeţul Neamţ, guvernele României au pus la dispoziţie investitorilor străini şi români în perioada 2008-2013 ajutoare de stat în valoare de 770 de milioane de euro, din totalul unor investiţii de 3,1 miliarde de euro. “Este clar că prin neplata integrală a ajutoarelor de stat pe care guvernul României le-a aprobat, există resursă ca în continuare investiţiile să crească şi să se creeze noi locuri de muncă”, spunea atunci şeful statului.

    Băsescu a repetat, în discursul său de sâmbătă susţinut la o acţiune de la Arad a Fundaţiei Mişcarea Populară, că economia românească “este într-o situaţie foarte bună în raport cu ce se întâmplă în Europa. Deci, exporturile cresc şi ca motivaţie a acelor investiţii cu suport guvernamental, cu scheme de ajutor, tocmai pentru că, treptat, intră în funcţiune, în etape diverse de investiţii, acele investiţii străine directe, România este macrostabilizată din punct de vedere economic, România are un deficit sub 3%, deci se încadrează în criteriile de respectabilitate ale UE”.

    În acest context, şeful statului a ţinut să critice agenţia de rating Standard & Poor’s, care “îşi permite să menţină România la calificativul junk (nerecomandat pentru investiţii)”, deşi atât Moody’s, cât şi Fitch, celelalte două mari agenţii de rating, au dat României calificativul investment grade (ţară recomandată pentru investiţii).

    “Sunt revoltat de comportamentul acestei agenţii de rating, pentru că românii au acceptat sacrificiile de reechilibrare macroeconomică, cu reduceri de salarii, cu creşteri de TVA, iar o agenţie de rating nu-şi poate permite să se joace cu calificativul unei ţări care şi-a făcut treaba”, a spus preşedintele. “România a avut curajul să îşi ia măsurile obligatorii pentru ca imediat să-şi poată relua creşterea. De aceea acest, Standard&Poor’s mi se pare extrem de incorect faţă de România, nedându-i calificativul de ţară sigură pentru investiţii.”
     

  • Doi păduchi, trei trădări şi mai multe defilări cu urechi roşii. Perlele politice ale săptămânii

    “Va urma un lung şir de crize de nervi din partea celui care ne-a tăiat salariile şi pensiile, un şir de crize şi nervi la Parchet, pentru că cred că ar trebui să răspundă chiar penal” – premierul Victor Ponta despre preşedintele Traian Băsescu

    “Să nu ajungem să facem cu toţii defilări cu bărcuţe şi îmbrăcaţi cu urechi roşii, mândri că suntem pesedişti” – Crin Antonescu, liderul PNL, explicând de ce PNL trebuie să preia conducerea dreptei

    “A plecat dintre mine şi Victor Ponta şi s-a plasat între Elena Udrea şi Traian Băsescu” – Daniel Constantin, preşedintele PC

    “Pierzând cel mai puternic aliat, îşi dă seama că e singur cu doi păduchi: UNPR şi PC” – deputatul PNL Alexandru Băişanu despre PSD

    “Ce munceşte Ponta acum vom culege roadele peste un an sau doi, când vom vedea că ne vom scufunda din punct de vedere economic” – Emil Boc, primar PDL

    “Eu pun problema: cine a trădat primul? Am trădat după ce Antonescu m-a trădat de trei ori” – Ovidiu Silaghi, ex-PNL, explicând de ce a trecut la PSD