BusinessMagazin

Tag: autostrada

  • O porţiune din Autostrada Sibiu-Orăştie, inaugurată în noiembrie 2014, va fi DEMOLATĂ şi refăcută

    Concluzia apare într-un raport al Companiei de Autostrăzi, obţinut de cotidianul “România Liberă”, în care specialiştii Direcţiei Calitate solicită demolarea şi refacerea unei secţiuni din Autostrada Sibiu-Orăştie.

    Surse oficiale din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că inspectorii de calitate au făcut un control pe teren, în 22 septembrie, ulterior concluzionând că “există abateri grave privind respectarea proiectului”.

    În raportul specialiştilor CNADNR se arată că fundaţia autostrăzii nu a fost executată corect şi cu materialele prevăzute în proiect, iar în zona kilometrului 60+600 metri există infiltraţii de apă la o adâncime de 8-10 metri.

    “Ca urmare (a problemelor constatate – n.r.) solicităm extinderea investigaţiilor din corpul autostrăzii pe o lungime corespunzătoare în stânga şi în dreapta zonei de la kilometrul 60+600 metri până la eliminarea din fundaţie a argilei contractile şi realizarea corpului autostrăzii pe o fundaţie sănătoasă”, concluzionează specialiştii companiei de drumuri.

    Sursele citate arată că demolarea şi refacerea autostrăzii vor avea loc “pe o lungime de aproximativ 200 de metri”, pe cheltuiala antreprenorului, iar lucrările ar urma să fie finalizate în decembrie, când autostrada va fi redeschisă circulaţiei.

    Oficialii CNADNR au mai declarat, corespondentului MEDIAFAX, că lucrările la Autostrada Sibiu-Orăştie “nu au fost recepţionate tocmai din cauza suspiciunilor ridicate de fisuri apărute la kilometrul 60”.

    Lotul trei al Autostrăzii Sibiu-Orăştie, inaugurat în noiembrie 2014, a fost închis la începutul lunii septembrie, între Sălişte şi Cunţa, din cauza unor crăpături în asfalt, reprezentanţii CNADNR spunând că problemele au apăraut din cauza “execuţiei necorespunzătoare a lucrărilor”.

    Potrivit unui comunicat al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), începând din 7 septembrie, de la ora 8.00, traficul pe Autostrada A1 Orăştie – Sibiu, între nodul rutier Sălişte şi nodul rutier Cunţa, se închide.

    “Instituirea acestei restricţii este necesară în vederea remedierii degradărilor constatate la kilometrul 275+650 al autostrăzii (kilometrul 60+600 proiect). Menţionăm că atât experţii tehnici din partea antreprenorului, cât şi cei din partea beneficiarului au concluzionat că apariţia şi evoluţia defectului (crăpătura) de la kilometrul 275+650 nu s-a cauzat unui fenomen de alunecare a terenului, ci unei tasări structurale pricinuită de execuţia necorespunzătoare a lucrărilor la corpul autostrăzii, în perioada 2012-2013”, arăta CNADNR.

    Traficul urma să fie închis timp de aproximativ o lună şi jumătate, în funcţie şi de condiţiile meteorologice, iar în această perioadă circulaţia urma să se desfăşoare pe o rută alternativă, respectiv DN 1, între localităţile Sălişte şi Cunţa.

    De asemenea, CNADNR menţiona că, în conformitate cu prevederile contractului Proiectare şi Execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, lot trei, “antreprenorul are responsabilitatea deplină pentru remedierea defectelor apărute, atât în perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi în perioada de garanţie (patru ani)”. Astfel, lucrările de remediere vor fi executate “pe riscul şi cheltuiala” constructorului.

    Directoul CNADNR, Narcis Neaga, declara pentru Gândul că primele crăpături în asfalt au apărut la zece zile de la deschiderea lotului trei al autostrăzii, construit de firma italiană Salini-Impregilo, şi i-au “speriat pe toţi”.

    “La zece zile a apărut prima fisură. Vă daţi seama că ne-am speriat toţi. Am zis că dacă din cauza alunecărilor, dacă, dacă… Nu vă spunem că problemele mari noi am crezut că sunt la debleul (săpătură – n.r.) acela mare, când au tăiat ei… Nu s-a întâmplat nimic acolo. Noi acolo ne-am temut, sincer. Fisura a apărut unde nu ne aşteptam. Noi sincer acolo ne aşteptam. Doamne, dacă se întâmplă să alunece terenul acolo! Toată iarna am avut maşini de intervenţie puse acolo. Toată iarna am avut camere video. Să vedem dacă se întâmplă ceva. Ne-am temut, vă daţi seama”, afirma Narcis Neaga.

    El mai spunea că, înainte de deschiderea circulaţiei pe lotul trei al Autostrăzii Orăştie-Sibiu, CNADNR a organizat o şedinţă cu constructorul şi cu experţi, unde s-a stabilit că “din punct de vedere tehnic nu va fi nicio problemă”.

    “Când a fost gata totul, am avut o şedinţă. Am luat experţii noştri şi experţii lor. «Dacă există cel mai mic dubiu că o deschidem acum şi n-o deschidem peste o lună sau peste un an, spuneţi acum». Toată lumea zis că din punct de vedere tehnic nu va fi nicio problemă”, afirma Neaga pentru Gândul, precizând că expertizele ulterioare au arătat că problemele apărute pe Autostrada Orăştie-Sibiu au fost determinate de o nerespectare a proiectului de către constructor.

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) susţinea, tot la începutul lui septembrie, că va face plângere penală împotriva lui Alin Goga, director adjunct de investiţii la regionala Craiova, pe care îl acuza de “abuz în serviciu contra intereselor publice”, după declaraţii privind Autostrada Orăştie-Sibiu.

    Lotul trei al Autostrăzii Sibiu-Orăştie a fost inaugurat în noiembrie 2014 de ministrul de atunci al Transporturilor Ioan Rus, în zonă venind şi premierul Victor Ponta.

    Lotul are o lungime de 22 de kilometri, dintre care şase au fost afectaţi de alunecări de teren. Contractul pentru acest tronson a fost semnat în mai 2011, având o valoare de 182,9 milioane de euro.

  • Consorţiul Aktor-Vinci-Strabag va da România în judecată pentru anularea licitaţiei Comarnic-Braşov

    CNADNR a decis să anuleze procedura de atribuire a proiectului din motive care nu ţin de responsabilitatea consorţiului căruia i-a fost atribuit contractul, se arată într-un comunicat al Ellaktor, compania mamă a Aktor.

    “În aceste condiţii, consorţiul ia în considerare contestarea deciziei, prin exercitarea tuturor remediilor legale disponibile”, potrivit Ellaktor.

    În 2013, consorţiul a câştigat licitaţia de concesionare a proiectului de construcţie, finanţare, operare şi întreţinere a tronsonului Comarnic – Braşov al autostrăzii Bucureşti – Braşov, dar CNADNR a anulat în iunie procedura de atribuire a contractului, din cauza problemelor cu finanţarea, urmând să scoată la licitaţie 10 km de pe acest tronson cu bani de la buget.

    “Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n,r,) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte”, a anunţat în iunie CNADNR.

    Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care “a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate”.

    Aktor Concessions deţine o participaţie de 25% la consorţiu, Vinci Concessions 37,5%, iar Strabag 37,5%.

    CNADNR a arătat în iunie că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice.

    În plus, “ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune”, se arată în comunicatul Companiei de Drumuri. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte, au arătat reprezentanţii CNADNR.

    În al treilea rând, Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări “onGovernment balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat.

    Mai mult, după desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. “Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, a informat CNADNR.

    Oficialii CNADNR susţin că proiectul autostrăzii Bucureşti – Braşov rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport şi că va fi dezvoltat în paralel cu autostrada Sibiu – Piteşti.

    La începutul anului 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov.

    Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie era de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

    Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), a renunţat la contract.

    Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud – Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord – nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).

  • Cum S-A SCUFUNDAT autostrada electorală a lui Ponta. Imaginile care arată amploarea unui DEZASTRU DE 137 MILIOANE de euro

    Lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu, inaugurat cu două zile înainte de turul doi al prezidenţialelor şi care a fost închis la 10 luni de la inaugurare, arată acum ca după război. Statul român a plătit aproape 137 de milioane de euro pentru construcţia celor 82 de kilometri.

    Cum S-A SCUFUNDAT autostrada electorală a lui Ponta. Imaginile care arată amploarea unui DEZASTRU DE 137 MILIOANE de euro

  • La nici un an de la inaugurare, CNADNR închide 22 de km din autostrada Sibiu-Deva pentru „remedierea degradărilor”

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România va închide de luni 7 septembrie ora 08.00 Autostrada A1, Orăştie – Sibiu pe segmentul de 22 de km cuprins între Nod rutier Sălişte(km 270 plus 020) – Nod rutier Cunţa(km 292 plus 455) pentru „remedierea degradărilor constatate la km 275 plus 650 al autostrăzii (km 60 plus 600 proiect).

     

  • Autostrada care încarcă wireless maşinile electrice

    Highways England a anunţat planul de a testa o nouă tehnologie de transfer de energie, pe care speră să o implementeze în infrastructura Marii Britanii. Daca este un succes, maşinile electrice ar putea fi încărcate din mers de un câmp electromagnetic , generat de cabluri îngopate sub pământ, conform BBC.

    Guvernul britanic a alocat 500 de milioane de lire sterline pe o perioadă de cinci ani pentru ca proiectul să devină realitate. “În 2016 şi în 2017 vom testa tehnologia pe drumuri special amenajate”, a spus Stuart Thompson, purtătorul de cuvânt al Highways England.

    Experimentele se vor face pe o perioadă de 18 luni, apoi guvernul va decide dacă va autoriza şi teste pe drumurile publice.Această tehnologie nu reprezintă o noutate. În 2013, în oraşul Gumi din Coreea de Sud autorităţile au implementat această tehnologie pe o porţiune de drum de 12 kilometrii, care le permitea autobuzelor să se încarce.

    Însă tehnologia se află la început şi mai sunt multe teste de făcut înainte ca această metodă să fie folosită peste tot în lume.

  • Coloană de maşini pe A2, la staţia de taxare de la Feteşti. S-au produs şi tamponări

    Traficul este intens pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, luni dimineaţă, iar la staţia de taxare de la Feteşti se circulă în coloană pe banda unde se achită pe loc taxa. Poliţiştii prezenţi în zonă îi informează pe şoferi că pot plăti taxa prin SMS sau la staţiile de distribuţie a carburanţilor autorizate, însă unii dintre aceştia spun că vor să achite cash.

    “Deoarece câţiva conducători auto nu au păstrat o distanţă corespunzătoare în mers sau nu au pus în funcţiune luminile de avarie când încheiau coloana, s-au produs şi câteva tamponări. Pentru prevenirea accidentelor, îi sfătuim pe conducătorii auto să reducă viteza chiar înainte de a ajunge în dreptul spaţiului de servicii din apropierea podului peste care DJ 308A traversează autostrada”, se arată într-un comunicat de presă al Centrului Infotrafic.

    Coloane de maşini s-au format şi pe DN Centura Bucureşti, la intrarea pe Autostrada Soarelui, atât dinspre Glina, cât şi dinspre Otopeni. Poliţiştii prezenţi în zonă redirecţionează periodic circulaţia dinspre Bucureşti pe banda a doua a autostrăzii, pentru a se putea intrarea de pe banda de accelerare şi breteaua dinspre Centura Bucureşti pe banda unu.

    De asemenea, s-a format o coloană de maşini şi pe breteaua de acces în Centura Bucureşti dinspre Constanţa, pe banda de decelerare, dar şi pe banda unu a Autostrăzii Soarelui. Pentru a evita producerea de accidente pe A2, poliţiştii fluidizează circulaţia la ieşirea de pe autostradă, însă acest lucru va afecta traficul rutier de pe Centura Bucureşti, în zona nodului rutier, a precizat Centrul Infotrafic.

    Prin staţia de taxare de la Feteşti, şoferii pot trece liber pe benzile doi şi trei, în ambele sensuri, dacă au taxa plătită în avans sau ulterior, până la ora 24 a zilei următoare trecerii, la staţiile de distribuţie a carburanţilor autorizate (OMV Petrom, MOL, Rompetrol) sau prin SMS, la numărul 7577, număr disponibil în reţelele de telefonie mobilă Orange, Vodafone Telekom Mobile şi RCS&RDS.

    Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa are o capacitate medie de preluare de 2.500 de autovehicule pe oră, potrivit Centrului Infotrafic.

  • Reacţia neaşteptată a constructorului tronsonului de autostradă care pune în pericol vieţile oamenilor

    La începutul acestei săptămâni, fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a atras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte riscul iminet de pierderi de vieţi omeneşti pe un tronson de autostradă realizat de un constructor italian. Iar reacţia companiei nu a întârziat să apară.

    Autostrăzile din România costă mult şi se construiesc greu aşa cum a arătat-o experienţa ultimilor ani. Iar atunci când se construiesc se deteriorează la scurt timp de la inaugurare. Acum situaţia este însă mult mai gravă: un tronson de autostradă din România prezintă “risc iminent” de pierderi de vieţi omeneşti. Semnalul de alarmă a fost tras de un fost ministrul al Transporturilor şi de reprezentanţii unui ONG care cer Guvernului luarea unor măsuri imediate pentru a evita o tragedie. Cei doi atrag atenţia faptului că autostrada s-a deplasat în patru locuri, iar 300 de rapoarte ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) “indică nereguli sesizate pe acest tronson”. 

    Reacţia neaşteptată a constructorului tronsonului de autostradă care pune în pericol vieţile oamenilor

  • Pe acest tronson de autostradă, este “risc iminent” de pierderi de vieţi omeneşti. Un fost ministru al Transporturilor trage semnalul de alarmă

    Autostrăzile din România costă mult şi se construiesc greu aşa cum a arătat-o experienţa ultimilor ani. Iar atunci când se construiesc se deteriorează la scurt timp de la inaugurare. Acum situaţia este însă mult mai gravă: un tronson de autostradă din România prezintă “risc iminent” de pierderi de vieţi omeneşti.

    Semnalul de alarmă a fost tras de un fost ministrul al Transporturilor şi de reprezentanţii unui ONG care cer Guvernului luarea unor măsuri imediate pentru a evita o tragedie. Cei doi atrag atenţia faptului că autostrada s-a deplasat în patru locuri, iar 300 de rapoarte ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) “indică nereguli sesizate pe acest tronson”.

    Pe acest tronson de autostradă, este “risc iminent” de pierderi de vieţi omeneşti. Un fost ministru al Transporturilor trage semnalul de alarmă

  • Lider PNL Iaşi despre autostradă: PSD arată o ură şi o continuă discriminare faţă de Moldova

    Copreşedintele PNL Iaşi deputatul Costel Alexe susţine, într-un comunicat de presă, că Masterplanul de Transport elaborat de Guvernul Ponta reprezintă ”un certificat care legalizează subdezvoltarea Moldovei” şi că PSD arată ”o ură şi o continuă discriminare” faţă de această regiune.

    ”Cine sunt cei din spatele acestei campanii? E foarte simplu: PSD şi aliaţii lor. De ce? Pentru că subdezvoltarea continuă a Moldovei înseamnă o sursă continuă de manipulare a populaţiei sărăcite şi o sursă a corupţiei pentru administraţiile pesedizate de 25 de ani”, afirmă deputatul Costel Alexe.

    Totodată, el susţine că PSD a blocat sistematic o acţiune coordonată a parlamentarilor din Moldova pentru a se reuşi demararea proiectului.

    ”În situaţia implementării acestui Master Plan General de Transport se va oficializa faptul că într-o sută de ani de la Marea Unire, statul român nu a fost în stare să-şi conecteze regiunile. Este un faliment al Guvernului Ponta instalat în 2012, care şi-a asumat acest lucru. Transformarea porţiunii Paşcani-Bacău în drum expres şi mutarea perspectivei de a începe lucrările la autostrada Ungheni-Târgu Mureş spre 2030 este pur şi simplu un act de condamnare a Iaşiului şi a regiunii”, a declarat copreşedintele PNL Costel Alexe.

    La rândul său, preşedintele PMP Iaşi, deputatul Petru Movilă, susţine, tot într-un comunicat, că presiunile venite din partea opoziţiei, a societăţii civile şi a mediului de afaceri la adresa PSD au fost ”apă de ploaie” şi că Moldova rămâne fără legătură rutieră rapidă cu vestul României şi cu Europa.

    ”Comisia Europeană a aprobat un masterplan care nu aduce nimic bun pentru noi, cei din Moldova. Mai grav este că scenariul prezentat drept pesimist şi care implică doar finalizarea autostrăzilor care deja sunt în lucru, pare a fi, scenariul cel mai apropiat de realitate. Cel mai probabil, PSD se va ascunde în spatele eternului motiv al lipsei de fonduri, iar Iaşiul va rămâne şi fără tronsonul Ungheni – Iaşi – Târgu Neamţ”, susţine Petru Movilă.

    El consideră că PSD preferă o regiune de nord-est slabă din punct de vedere economic, întrucât ”principalul lor bazin de vot este mai uşor manipulabil atunci când salariile sunt mici şi când, cu câteva promisiuni, poţi obţine încă patru ani de putere”.

    ”Dacă în 2012, Ministerul Finanţelor ar fi avizat studiul de fezabilitate, sunt convins că astăzi am fi discutat de un proiect în lucru”, a precizat el.

    ”PSD Iaşi este clar dezinteresat de subiect. Gheorghe Nichita a tăiat panglica de prea multe ori la acest proiect, iar ceilalţi membri sunt prea prinşi în luptele interne pentru a conştientiza faptul că ceea ce şefii lor au promis cu surle şi trâmbiţe, în fiecare campanie, nu este decât minciună şi demagogie”, mai spune liderul PMP Iaşi.

    Potrivit Masterplanului General de Transport întocmit de Guvern şi aprobat recent la Bruxelles, autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş ar urma să fie finalizată până în anul 2030. În cazul în care Comisia Europeană ar activa clauza de reformă structurală pentru România începând cu anul 2017, tronsonul de autostradă Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ ar urma să fie realizat până în anul 2020.

  • Un incendiu de vegetaţie s-a extins pe o autostradă, în SUA. Zeci de vehicule au ars – VIDEO

    Incendiul de vegetaţie a cuprins un segment al Autostrăzii I-15, care face legătura între oraşele Los Angeles şi Nevada. Focul a apărut brusc în zona Trecătoarei Cajon, în comitatul San Bernardino, fiind întreţinut de rafalele puternice de vânt.

    Numeroase autoturisme şi camioane au rămas blocate, iar zeci de ocupanţi ai vehiculelor au fugit pentru a scăpa de flăcări şi de fum.

    Cel puţin 25 de vehicule au ars în totalitate, iar aproximativ 50 de persoane au fugit, scăpând cu arsuri uşoare.

    “Se puteau auzi explozii la vehiculele care ardeau”, a declarat un şofer, Lance Andrade.