BusinessMagazin

Tag: automobile

  • Transformarea Dacia. Una dinte cele mai nefiabile maşini din lume a ajuns la standardele internaţionale ale Renault

    Cea mai mare provocare a francezilor din momentul în care au preluat pachetul majoritar de acţiuni de la Automobile Dacia, în septembrie 1999, era acela de a transforma uzina din Mioveni într-una la standarde vest-europene, iar de la producţia unei maşini „naţionale“ să ajungă la una ce să poată fi exportată pe cele mai exigente pieţe auto din lume, cum ar fi Franţa, Germania sau Marea Britanie.

    „Din punctul de vedere al producţiei, Dacia aproape a închis acum decalajul faţă de restul uzinelor din cadrul Grupului Renault. Acum diferenţa în ceea ce priveşte performanţele sale, pornind de la calitate, productivitate la număr de angajaţi, dintre Mioveni şi cele mai performante uzine Renault este mai mică“, este de părere Nicolas Maure, directorul general şi preşedintele consiliului de administraţie al Automobile Dacia. Maure a preluat conducerea Automobile Dacia la începutul acestui an, dar în România a mai lucrat între anii 2006 şi 2008 ca director pentru uzina producătoare de motoare şi cutii de viteze a francezilor de la Mioveni.

    Între anul 2000, primul întreg de la preluarea Automobile Dacia de către Renault, şi anul record 2013, afacerile companiei au urcat de 18 ori, iar producţia de şapte ori, în timp ce numărul angajaţilor a rămas aproape acelaşi. În jurul Mioveniului a fost dezvoltată o adevărată industrie.

    Seria recordurilor stabilite de Automobile Dacia în 2013 continuă cu cifra de afaceri de 4,16 miliarde de euro, în creştere cu 45% comparativ cu 2012, în timp ce businessul total al Grupului Renault în România se apropie puternic de pragul de 5 miliarde de euro, faţă de 3,92 miliarde de euro în 2012. Cifra include toate diviziile grupului francez în România, de la Renault Commercial Roumanie, divizia de importuri şi vânzări pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, la uzinele producătoare de motoare, cutii de viteze, centrul de design şi cel de inginerie Renault Technologie Roumanie.

    La începutul anului acesta, Dacia anunţa un alt record, cel legat de producţie. La Mioveni s-au asamblat anul trecut 342.610 de maşini, cel mai ridicat nivel atins vreodată în uzina românească, marcând un avans de 16% faţă de anul precedent.

    Un record reprezintă şi faptul că nu mai puţin de 17% din maşinile asamblate lângă Piteşti în 2013 reprezintă modele Renault, iar din total producţie modelul Renault Symbol reprezintă 16%, diferenţa de circa un pro-cent reprezentând alte modele cu siglă Renault precum Sandero, Logan sau Duster. Spre comparaţie, în 2012 brandul Renault reprezenta 7,6% din totalul pro-ducţiei Automobile Dacia, creşterea datorându-se în mare parte modelului Symbol,  producţia sa fiind mutată din Turcia în România odată cu lansarea unei noi generaţii.

    În 1999, fabrica nu respecta nici măcar standardele de bază ale Renault, pornind de la curăţenie, calitate, eficienţă economică: „Ce au făcut cei de la Dacia în 1999 a fost tot ce au putut mai bine cu resursele pe care le aveau la dispoziţie atunci. În primii ani de viaţă ai uzinei au fost instruiţi de Renault, baza a fost acolo, dar începând cu anii ’80 au pierdut teren în faţa industriei vest-europene după ce au rămas fără repere şi fără bani. În 1999 compania era într-o stare precară şi avea nevoie de o preluare“, explică Nicolas Maure, care este cel de-al cincilea director general al Dacia de la preluarea uzinei de către Renault. Primii cinci ani au fost cei de bază şi ultimii zece ani cei în care s-a realizat transformarea.

    „În cadrul Alianţei Renault-Nissan avem o gradare a tuturor celor peste 30 de uzine la nivel mondial. În trecut eram în a doua parte a clasamentului. Acum suntem în prima parte. În finalul primei părţi, dar în prima. Noi ne-am propus să fim în topul uzinelor Alianţei şi acolo vom ajunge în următorii trei ani“, a subliniat Maure.

  • BMW mai are puţin şi ajunge să vândă patru maşini pe minut în acest an

    Cu totul, compania a vândut peste un milion de autormobile în primele şase luni ale lui 2014, iar dacă ritmul se va menţine, va atinge 2 milioane în acest an, un nou record care înseamnă, simplu, patru maşini vândute pe minut.

  • Cât de importantă este ţara de fabricaţie a maşinii pentru clientul român: obsesia pentru germane

    Ţara de origine a mărcii sau unde sunt asamblate automobilele reprezintă un plus sau un minus în ochii clienţilor, care iau în calcul toate aspectele în momentul achiziţiei. Nu contează întotdeauna preţul, ci şi încărcătura emoţională, istoria sau cultura furnizorului.

    Criteriile de achiziţie pentru maşini diferă într-o oarecare măsură, cel puţin în pondere, atât între segmente de cumpărători cât şi între regiuni, dar în general sunt legate de factori obiectivi cum ar fi calitatea sau preţul de achiziţie, costurile de operare, aspectul, service-ul, funcţionalitatea, motorizarea, dotările sau siguranţa. Poate fi ţara de origine a fabricantului un criteriu de selecţie?

    Se pare că da. Mărcile germane, care au cartierul general pe bătrânul continent sau care sunt deţinute de grupuri germane, au înregistrat o creştere puternică în cotă de piaţă între 2007 şi 2014, de la 30,5% la peste 38%.
    „Ţara de origine a mărcii este mai des corelată cu criteriile obiective de cumpărare, iar ca exemple am putea menţiona mărcile germane, care au o reputaţie bună pentru calitate, precum şi mărcile japoneze, în general recunoscute pentru fiabilitate“, spune Bogdan Belciu, partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Profilul clientului român doritor de automobil german este confirmat şi de un importator ce comercializează un brand coreean, cum este Kia, cu toate că în prezent aproape toate maşinile mărcii sunt produse în Europa. „România este ţara unde majoritatea covârşitoare preferă maşinile germane. Cei care aleg alte branduri o fac din câteva motive, cum ar fi faptul că nu conduc ei maşinile respective, fiind achiziţii pentru firme, din raţiuni financiare sau sunt clienţi tradiţionali ai unui anumit brand, fiind mulţumiţi de la început de maşină şi servicii“, subliniază Dan Chitaru, directorul Kia Romauto, importatorul mărcii Kia pe piaţa locală, care în 2007-2008 reuşea cu modelul Cee’d să concureze direct cu VW Golf.

    Şeful importatorului Kia spune că printre avantajele coreenilor în piaţă sunt îmbunătăţirea constantă a modelelor, dinamica revizuirii acestor, lansând modele restilizate la fiecare doi, doi ani şi jumătate, dar şi modele noi la trei ani de la ultimul facelift, mult mai repede decât nemţii. Un alt avantaj ar fi şi garanţia de şapte ani, de asemenea cea mai lungă din piaţă, sau livrarea rapidă a automobilelor.

    „Ţara de origine a mărcii şi ţara în care au fost asamblate maşinile nu sunt în general criterii directe, dar pot avea influenţă, legată atât de percepţie cât şi de date analitice, asupra criteriilor obiective menţionate mai sus“, crede Bogdan Belciu. El a subliniat că în cele mai multe cazuri „ţara în care au fost asamblate maşinile este mai puţin vizibilă clienţilor, în multe cazuri, dar atunci când este, poate influenţa o decizie de cumpărare, fie că este vorba de patriotism, fie că este vorba de percepţia de calitate. Continua globalizare a economiei mondiale face ca locaţia în care se face asamblarea să conteze din ce în ce mai puţin“.

    În opinia şefului reprezentanţei Kia, imaginea mărcii este importantă, dar achiziţia depinde mult de destinaţia autovehiculului. Decizia este puternic emoţională, atunci când maşina este pentru uz personal, sau mai pragmatică, impusă de reguli suplimentare. „Preferinţele clienţilor sunt legate de posibilităţile financiare de achiziţie şi de imaginea de brand. De aceea, piaţa second-hand, care nu este corect manageriată la nivel de instituţii ale statului, permiţând încă importante abuzuri şi evaziuni fiscale, va avea un rol extrem de important în vânzările către persoanele fizice în special“, a subliniat Chitaru.

    De partea cealaltă, şi Germania este în topul ţărilor care cumpără maşini fabricate în România, piaţa germană fiind în ultimii ani pe locul secund în topul destinaţiilor de export pentru marca Dacia şi inclusiv pentru Ford B-Max, produs la Craiova.

  • Fascinaţia maşinii japoneze: de ce a intrat Suzuki pe piaţa din România când alţi dealeri puneau lacătul pe uşă

    MĂRCILE JAPONEZE AU FOST FOST ÎNTOTDEAUNA PRIVITE CA FIIND AUTOMOBILE EXOTICE, IAR CINE ACHIZIŢIONEAZĂ UN AUTOMOBIL DE LA UNUL DINTRE BRANDURILE NIPONE O FACE DUPĂ CE A STUDIAT PIAŢA, ESTE DE PĂRERE ALIN RADU, GENERAL MANAGER LA SUZUKI ROMÂNIA, ŞEFUL REPREZENTANŢEI PE PIAŢA LOCALĂ. ”Japonezii au venit ultimii în România şi din acest motiv clienţii au percepţia că maşinile japoneze au preţuri mai mari decât cele germane, cu toate că economia de piaţă a egalizat preţurile, iar acum şi brandurile japoneze sunt competitive pe piaţa locală. Şi maşinile japoneze au acum un raport preţ/calitate bun, iar pe segmentele A, B, C şi SUV acestea au chiar un preţ mai bun decât maşinile germane„, a spus Alin Radu. El a subliniat că, ”din păcate pentru vânzătorii de maşini japoneze, piaţa românească este una filogermană când vine vorba de automobile„.

    În România cel mai bine vândut brand japonez este Toyota, cu 938 de maşini noi înmatriculate în primele cinci luni, în creştere cu 15%, potrivit datelor de la Poliţie, urmat de Suzuki, cu 369 de unităţi, în urcare cu peste nouă procente, şi Mazda cu 319 unităţi, în urcare cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut.

    În 2013 vânzările mărcii au scăzut cu aproximativ 30% faţă de anul anterior, la 928 de maşini. Cel mai bun an pentru marca niponă a fost 2009, când s-au livrat aproape 1.800 de maşini pe piaţa locală. ”Anul trecut vânzările au scăzut deoarece au scăzut volumele de producţie pentru Swift şi SX4 şi nu am putut livra. Uzina a trecut de la trei schimburi la două. Tot anul trecut a intrat în producţie S-Cross. A existat o pauză pentru a permite instalarea noilor linii şi s-a oprit importul de Alto din India. Pentru noi anul 2013 a fost cel mai rău până acum. Piaţa locală a scăzut şi ea, dar noi am exagerat„, a declarat Alin Radu.

    Un dezavantaj al mărcii, în opinia şefului Suzuki, este faptul că brandul nu vinde flote mari, cum fac alte branduri. ”Gama noastră este atipică deoarece România nu are volume mari pe clasele A şi B. Pe de altă parte, cota de piaţă pe 4×4 este de 3,7%, una foarte bună, iar la 4×4 benzină suntem 8%, mult peste principalul concurent, Dacia Duster.„

    Anul trecut circa 80% din piaţă a fost reprezentată de vânzările către companii, iar companiile de leasing operaţional au avut o cotă importantă. În acest an, firmele au ajuns la un procent de 74% în primele cinci luni, dar numai după demararea programului de casare, fără care persoanele juridice reprezentau 84%.

    ”Persoanele fizice, în lipsa unui mecanism care să le încurajeze să se orienteze către maşini noi, se orientează acum către automobile vechi şi foarte ieftine şi foarte poluante. Timbrul de mediu ne-a adus în situaţia hilară în care în ţară intră maşini care se pot încadra direct în programul Rabla. Este o formă socială făcută prost deoarece cu toţii plătim. Ce intră în parc sunt multe maşini cu echipare de bază, iar în cele mai multe cazuri clienţii sunt dispuşi să renunţe şi la elementele de siguranţă. Vedem cum maşini mai puţin poluante precum cele Euro 3 şi 4 nu pot fi aduse din cauza taxelor mari, iar cele noi nu sunt încurajate„, a spus directorul Suzuki România.

    În cazul mărcii nipone, persoanele fizice reprezintă 40% din vânzări şi restul persoanele juridice. ”Pentru noi, companiile înseamnă în realitate clienţi cu meserii liberale precum avocaţi sau notari. La capitolul flote anul trecut nu am performat deloc bine, dar în acest an am livrat câteva inclusiv firmelor de leasing operaţional. Noi ne concentrăm pe companiile locale„, a spus Alin Radu.

    În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe, 40% din vânzările de maşini noi Suzuki se vând în Bucureşti, iar restul în provincie. Dacă se ia în calcul şi Ilfov, atunci Capitala se apropie de 50%.

    La fel precum în cazul Mazda sau Opel, biroul local se ocupă cu activitatea legată de operaţiunile de marketing, strategia comercială şi preţuri, în timp ce importurile sunt realizate de fiecare dealer în parte. ”Înainte de 2008 în România erau trei importatori, la Bucureşti, Timişoara şi Oradea. La sfârşitul anului 2007, începutul lui 2008, a fost înfiinţat biroul de reprezentanţă. Eu sunt cel care a început businessul din partea fabricii. Noi am prins finalul apoteotic al pieţei româneşti şi toată criza„, spune şeful Suzuki România.

    ”Noi am venit la 0,06% cotă pe o piaţă de 300.000 de maşini. Suzuki aproape nu exista în România în 2008. Am dezvoltat reţeaua de dealeri de la trei la un maxim de 20. Aproape toţi au fost dealeri noi, nu au mai lucrat anterior cu Suzuki, cu excepţia a doi dintre ei, care erau subdealeri de dinainte de 2008. Aici au fost şi avantaje, şi dezavantaje. Desigur, dezavantajul a fost acela de a nu fi lucrat pe piaţa de dinainte de 2008, dar avantajul a fost că am lucrat cu ei în condiţii reale de piaţă şi din acest motiv am avut fluctuaţii mici ale numărului de dealeri.„ În prezent marca japoneză are 17 dealeri, la fel precum în 2009, în timp ce în 2010, respectiv 2011 numărul acestora urcase la 19, respectiv 20.

  • ANALIZĂ: Jumătate din maşinile second-hand la vânzare au kilometrajul ajustat. Care sunt preţurile corecte pentru automobile

     “Fără ajustările de kilometraj, preţurile maşinilor aduse din Germania nu ar putea fi competitive pe piaţa din România. Dacă ţinem cont de faptul că 48% dintre maşinile aflate la vânzare în România provin din Germania şi dacă adăugăm şi o parte din restul maşinilor de pe piaţă, rezultă că cel puţin una din două maşini vândute în România nu are kilometrajul real.

    De altfel, rezultatele unei analize statistice derulate asupra rulajelor maşinilor second-hand au arătat că aproximativ 70% dintre maşinile aflate la vânzare în România au kilometrajul semnificativ mai mic decât media. În această situaţie este de aşteptat ca trei din patru români care vor achiziţiona o maşină second-hand în perioada următoare să nu ştie ce au cumpărat cu adevărat”, potrivit VeziCatFace.ro.

    Concluziile analizei se bazează pe rezultatele unor comparaţii realizate la nivel de “preţ corect” pentru maşinile second-hand din cele două ţări, autorii analizei exemplificând cu trei dintre cele mai cumpărate maşini rulate din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Automobile Dacia doboară record după record. Cum a început “loganizarea” industriei auto

    Seria recordurilor stabilite de Automobile Dacia în 2013 este dominată de cifra de afaceri de 4,16 miliarde de euro, în creştere cu 45% comparativ cu 2012, în timp ce businessul total al Grupului Renault în România se apropie puternic de pragul de 4,4 miliarde de euro, faţă de 3,92 miliarde de euro în 2012, potrivit datelor oficiale ale grupului. Această cifră include toate diviziile grupului francez în România, de la Renault Commercial Roumanie, divizia de importuri şi vânzări pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, la uzinele producătoare de motoare, cutii de viteze, centrul de design şi cel de inginerie Renault Technologie Roumanie.

    La începutul anului, Dacia anunţa un alt record, legat de producţie. La Mioveni s-au asamblat anul trecut 342.610 de maşini, cel mai ridicat nivel atins vreodată în uzina românească, marcând un avans de 16% faţă de anul precedent. Un record este şi faptul că nu mai puţin de 17% din maşinile asamblate lângă Piteşti în 2013 reprezintă modele Renault, iar din totalul producţiei modelul Renault Symbol reprezintă 16%, diferenţa de circa un procent fiind adusă de alte modele cu siglă Renault precum Sandero, Logan sau Duster. Spre comparaţie, în 2012 brandul Renault reprezenta 7,6% din totalul producţiei Automobile Dacia, creşterea datorându-se în mare parte modelului Symbol, producţia sa fiind mutată din Turcia în România odată cu lansarea unei noi generaţii.

    Avantajul de a produce modele Renault la Mioveni constă în faptul că acestea atrag după sine şi venituri mai mari pentru companie, deoarece au dotări mai multe şi implicit un preţ mai mare. Spre exemplu, în Turcia un Symbol ajunge la 15.700 de euro, în timp ce un model Dacia Sandero ajunge la cel mult 13.100 de euro, Logan nefiind disponibil pe piaţa turcă.
    Cifra de afaceri a Automobile Dacia a fost susţinută în 2013 nu doar de creşterea producţiei sau de creşterea procentului de maşini asamblate sub emblema Renault, ci şi de faptul că în cadrul companiei a fost integrată Renault Industrie Roumanie (RIR). Aceasta este responsabilă de „producţia„ şi exporturile de colecţii CKD (maşini complet dezasamblate). Anul trecut compania a produs aproximativ 350.000 de astfel de colecţii, iar în 2012 aceasta a înregistrat o cifră de afaceri de 1,22 de miliarde de euro, în creştere de la 933 milioane de euro în 2011.

    Salariile angajaţilor au crescut în ultimii ani de criză, iar în primăvara acestui an muncitorii au primit o nouă majorare brută de 180 de lei, pe lângă alte prime. Pe lângă acestea, în 2013 salariaţii au reuşit să obţină salarii cu 6% mai mari faţă de anul precedent, ceea ce a făcut ca salariul mediu brut al acestora să ajungă la aproape 4.500 de lei, adică mai mult de 3.100 de lei net pe lună, dublu faţă de media naţională în industrie.

    Pe de altă parte, toate aceste recorduri vin în contextul în care francezii au investit deja peste un miliard de euro în uzina din Tanger, unde lucrează peste 5.200 de muncitori care au asamblat anul trecut peste 100.000 de automobile Dacia, la care se adaugă cele aproape 70.000 de unităţi asamblate la Casablanca.

    Nicolas Maure, care a preluat la începutul anului mandatul de director general al Automobile Dacia, dar şi cel de preşedinte al consiliului de administraţie, declara în cadrul evenimentului Meet the CEO organizat de Business Magazin faptul că şi în România, şi în Maroc Dacia produce o maşină la 55 de secunde. Diferenţa constă în faptul că aici se lucrează la o capacitate de 100%, în timp ce în Maroc capacitatea ocupată este la 55%, dar şi faptul că din Tanger se pot livra mai rapid şi mai ieftin maşini către Europa de Vest, principala piaţă a Dacia.

    În timp ce de la Piteşti nu există autostradă spre Sibiu pentru a traversa munţii pe culoarul european, Tanger este la doar câţiva kilometri de coasta Spaniei şi cea mai modernă infrastructură de autostrăzi a Europei. Spre comparaţie, în România un tren cu maşini de la Mioveni la Constanţa face 24 de ore, iar viteza medie pe Valea Oltului, principala rută de export a ţării, este de 37 km/h.

  • Vânzările de autovehicule au crescut cu 23,3% în primele patru luni

     Livrările de autoturisme au avansat cu 21,7% şi au totalizat 22.088 unităţi după patru luni, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    În continuare, vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către firme, acestea reprezentând 81% din volumulul total înregistrat în pimele patru luni.

    În intervalul ianuarie-aprilie au fost produse 142.123 de autovehicule, cu 3,4% mai puţine faţă de perioada similară din 2013. Dintre acestea, 119.879 unităţi (84%) au fost produse de către Dacia, 22.241 (15,6%) de către Ford şi 3 de către Roman Braşov.

    Pe modele, volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Duster (50.783 unităţi), urmat de Dacia Logan (38.871 unităţi), Ford B-MAX (22.241 unităţi), Dacia Sandero (16.735 unităţi) şi Dacia Logan MCV (13.490 unităţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Dacia în Marea Britanie au urcat în primele patru luni de peste două ori, la 8.800 unităţi

     Cota de piaţă a Dacia a crescut în perioada ianuarie-aprilie de la 0,52% în urmă cu un an la 1,02%, potrivit datelor anunţate vineri de asociaţia producătorilor britanici de automobile.

    În luna aprilie, vânzările Dacia au scăzut cu 1,84%, de la 2.016 automobile la 1.979 de automobile, iar cota de piaţă s-a redus uşor de la 1,23% la 1,12%.

    Piaţa auto britanică a înregistrat în primele patru luni un avans de 12,54%, la 864.942 de automobile noi înmatriculate. În aprilie, creşterea a fost de 8,24%, la 176.820 de automobile noi comercializate.

    Mărcile cu cel mai mare succes în primele patru luni au fost Ford, cu 120.719 automobile comercializate, Vauxhall (91.344 automobile), Volkswagen (72.861 automobile) şi Audi (56.724 automobile).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BMW, profit de 1,5 miliarde de euro în primul trimestru, la vânzări de 18,2 miliarde euro

     În perioada corespunzătoare a anului trecut, producătorul german de automobile premium raporta vânzări de 17,5 miliarde euro şi un profit net de 1,31 miliarde euro.

    Grupul BMW, care include mărcile BMW, Mini şi Rolls Royce, a livrat în primele trei luni din acest an peste 487.000 automobile, cu 8,7% mai multe decât în perioada similară a lui 2013, potrivit raportului financiar prezentat marţi de companie.

    Profitul înainte de dobânzi şi taxe (EBIT) a urcat cu 2,6% în perioada analizată, la 2,09 miliarde euro, depăşind estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg.

    Vânzările mărcii BMW au urcat cu 12% în primul trimestru, la 428.259 unităţi, compania menţinându-se astfel pe prima poziţie la nivel global în topul producătorilor de automobile de lux, urmată de Audi, parte a grupului Volkswagen, şi Mercedes-Benz, controlată de grupul Daimler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stroe, Dacia: Negocierea cu sindicatul, la final. S-a acceptat o creşterere rezonabilă a salariilor

     “Am tot respectul pentru angajaţii Dacia. Cred în înţelepciunea şi în terminarea acestei negocieri prelungite, probabil chiar în cursul acestei săptămâni, dacă nu cealaltă”, a spus Stroe la conferinţa “Cheie, contact, sales – Cum relansăm industria auto din România?”, organizată luni de Ziarul Financiar, răspunzând unei întrebări privind ameninţările cu care se confruntă producţia auto din România.

    El a afirmat că, în timp ce la Dacia operatorii au încasat anul trecut un salariu mediu brut de 4.428 lei la operatori, nivelul consemnat în economia naţională a fost 2.224 lei, iar pe ramura de profil s-a situat la 2.682 lei.

    “Păi domnule când ai aşa un ecart, trebuie să fii înţelept. Sigur, în spatele acestor negocieri sunt şi alte, mă rog, tactici, cum vreţi s-o luaţi. Cred că vor accepta un program şi au acceptat o creştere rezonabilă, ţinând seama şi de inflaţia de anul trecut”, a spus reprezentantul Dacia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro