BusinessMagazin

Tag: Australia

  • Summitul G20 începe într-un context tensionat între Occident şi Rusia. Summitul ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale

    Vineri, cu o zi înainte de începerea summitului, care va avea loc pe parcursul a două zile, Marea Britanie şi Australia au pregătit o primire ostilă preşedintelui rus Vladimir Putin.

    Premierul australian Tony Abbott l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că intenţionează să restaureze “gloria pierdută a ţarismului sau a Uniunii Sovietice”, în timp ce premierul britanic David Cameron a denunţat o Rusie care agresează ţări mai mici decât ea, referindu-se la Ucraina.

    NATO a confirmat în cursul acestei săptămâni temerile autorităţilor de la Kiev, potrivit cărora Rusia a mobilizat trupe şi echipamente militare în estul Ucrainei, controlat de rebelii proruşi, acuzaţii negate de Moscova.

    Şi Rusia a acuzat vineri Misiunea de observatori a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) desfăşurată în Ucraina că susţine autorităţile de la Kiev în conflictul dintre forţele ucrainene şi separatiştii proruşi. Potrivit Ministerului rus de Externe, Misiunea de observatori a OSCE “a lăsat impresia că toate eforturile (sale) vizează acordarea de ajutor şi susţinere doar pentru una dintre părţile conflictului, şi anume pentru autorităţile de la Kiev”.

    Acesta este contextul în care cei mai importanţi lideri ai lumii au sosit la Brisbane, un oraş din estul Australiei unde Vladimir Putin a ajuns vineri seara, iar Barack Obama şi François Hollande sâmbătă dimineaţa.

    – Întrevedere Hollande-Putin

    Franţa întreţine de asemenea relaţii tensionate cu Rusia. Vineri, o sursă rusească “sus-plasată” citată de agenţia RIA Novosti a afirmat că Franţa are termen până la sfârşitul lui noiembrie să livreze prima navă de război de tip Mistral Rusiei, dacă nu vrea să se expună unor cereri “serioase” de compensaţii.

    Premierul francez Manuel Valls a afirmat vineri seara că Franţa va lua decizii în mod suveran, “fără ca cineva să-i dicteze poziţia” în privinţa livrării controversate a două nave de tip Mistral Rusiei.

    Hollande şi Putin urmează să aibă o întrevedere bilaterală sâmbătă, la 08.00 GMT (10.00, ora României).

    Sâmbătă dimineaţa, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat pentru presă că situaţia din Ucraina rămâne un subiect de “preocupare majoră”.

    Şefii de stat şi de guvern urmează să se întrunească sâmbătă dimineaţa, în jurul orei 03.00 GMT (05.00, ora României), pentru o reuniune privată. Tradiţionala fotografie de familie va fi făcută în jurul orei 07.00 GMT (09.00, ora României).

    De asemenea, preşedintele american Barack Obama va anunţa într-un discurs că ţara sa va oferi trei miliarde de dolari Fondului Verde al Naţiunilor Unite menit ajutorării ţărilor să lupte împotriva efectelor schimbărilor climatice.

    Preşedintele american a devenit tot mai insistent în problema problema schimbărilor climatice, la câteva zile după ce Statele Unite au anunţat un acord inedit cu China în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Includerea problemelor privind mediul în comunicatul final al G20 nu este dorită de ţara gazdă, Australia, reticentă pe această temă. Australia vrea să se concentreze pe creşterea PIB-ului mondial, problema infrastructurii, subiectul energetic şi lupta împotriva optimizării fiscale agresive a multinaţionalelor şi evaziunii fiscale.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost acuzat de “conflict de interese” în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului. Potrivit unor dezvăluiri, Luxemburgul a organizat un sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul fiind denumit “LuxLeaks” şi scoţând la iveală lucruri din perioada în care Jean-Claude Juncker era premier.

    “Cred cu adevărat că trebuie să luptăm la nivel internaţional împotriva evaziunii fiscale”, a răspuns Juncker, în contextul în care Australia a promis măsuri foarte dure în acest dosar.

    Summitul G20 ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale

    Summitul G20 de la Brisbane ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale, al cărei rol va fi de a asigura stabilitatea şi transparenţa, potrivit ediţiei de sâmbătă a publicaţiei Australian, în contextul în care preţul petrolului este la cel mai mic nivel, relatează AFP.

    Publicaţia australiană nu îşi dezvăluie sursele, dar afirmă că unele dintre marile ţări producătoare, între care Rusia şi Arabia Saudită, sunt de acord cu acest proiect, care rămâne totuşi în fază de negocieri.

    Una dintre sarcinile acestei agenţii ar fi asigurarea unei reprezentări mai eficiente a ţărilor emergente.

    “Australia şi alte mari economii încearcă să pună bazele unui nou regim pentru comerţul cu produse energetice în lume”, din cauza, în special, a temerilor generate de variaţiile de preţ.

    Preţul petrolului este în scădere constantă de mai mult timp pe fondul slabei cereri la nivel mondial, barilul evoluând în jurul a 80 de dolari, cel mai mic nivel din 2010.

    Potrivit publicaţiei, comunicatul final nu va anunţa înfiinţarea acestei noi instituţii, dar ar putea “să armonizeze principiile pe care le va urma”.

    Înfiinţarea unei noi instituţii energetice internaţionale se impune deoarece cele două agenţii existente, Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA, pentru ţările consumatoare) şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC, pentru ţările producătoare), nu mai sunt în pas cu realitatea. Spre exemplu, Statele Unite, care fac parte din IEA, au devenit între timp un important producător de gaze de şist, în timp ce cota ţărilor din cadrul OPEC în producţia mondială se află în declin.

    Obstacole însă rămân, potrivit publicaţiei, care precizează în acest sens faptul că unele ţări ar intenţiona să lege acest proiect de capitolul climatic al G20, o temă faţă de care Australia are reticenţe.

    Niciuna dintre delegaţiile solicitate sâmbătă dimineaţa de AFP nu era în măsură să comenteze aceste informaţii.

  • Rusia riscă noi sancţiuni în legătură cu conflictul din Ucraina, avertizează Cameron

    Într-un discurs susţinut în Parlamentul de la Canberra, Cameron a declarat că sancţiunile impuse până în prezent de către occientali au impact asupra economiei ruseşti.

    “Acţiunile Rusiei sunt inacceptabile”, a declarat ulterior Cameron pentru presă, după care a plecat către Brisbane, unde are loc summitul şefilor de stat şi guverne din cadrul G20, la care va participa şi preşedintele rus Vladimir Putin.

    “Dacă Rusia adoptă o abordare pozitivă faţă de libertatea şi responsabilitatea Ucrainei, aceste sancţiuni ar putea să fie retrase”, a spus el.

    Dar “dacă Rusia continuă să înrăutăţească situaţia, aceste sancţiuni ar putea să se intensifice. Atât de simplu este”, a subliniat Cameron.

    Rusia a reafirmat joi că nu are trupe în estul Ucrainei, o regiune aflată pe mâna separatiştilor proruşi.

    Ucraina a anunţat cu o zi înainte că se pregăteşte de luptă, ca reacţie faţă de o concentrare a unor trupe în această regiune – confirmată de NATO – ce provoacă temeri cu privire la o reizbucnire a războiului, după două luni de armistiţiu fragil.

    O purtătoare de cuvânt a Departaentului de Stat, Jennifer Psaki, a declarat miercuri că Washingtonul “continuă să coopereze” cu Uniunea Europeană (UE) în vederea impunerii unor eventuale noi sancţiuni Rusiei.

    În schimb, cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că UE, care urmează să examineze această problemă pe 17 noiembrie, nu prevede noi măsuri împotriva Rusiei, altele decât o extindere a listei cu lideri proruşi ucraineni vizaţi de sancţiunile deja aprobate.

    Moscova a arătat cu degetul Kievul şi Occidentul pentru degradarea situaţiei în estul Ucrainei, unde armistiţiul decretat la începutul lui septembrie este în prezent “pe moarte”. Peste 4.000 de persoane au fost ucise în această zonă de la începutul ostilităţilor, în aprilie.

  • Papa Francisc îi îndeamnă pe liderii G20 să exercite presiuni asupra susţinătorilor jihadiştilor

    “Lumea întreagă aşteaptă de la G20 un acord tot mai larg care ar putea conduce, prin intermediul sistemului legal al Naţiunilor Unite, la încetarea definitivă a agresiunii injuste împotriva unor diferite grupări religioase şi etnice din Orientul Mijlociu”, scrie papa în această misivă adresată premierului australian Tony Abbott, gazda summitului care va avea loc la Brisbane pe 15 şi 16 noiembrie.

    Referindu-se la creşterea influenţei organizaţiei Stat Islamic în Siria şi în Irak, papa argentinian apreciază că “soluţia nu poate fi exclusiv de natură militară” şi subliniază că trebuie, înainte de toate, de pus capăt sprijinului pe care grupările teroriste îl primesc pe cale “politică” sau prin intermediul “comerţului ilegal cu petrol şi livrărilor de arme şi tehnologii”.

    În scrisoare, Papa le cere participanţilor la summitul G20 să nu se limiteze la “declaraţii de principiu” şi le reaminteşte, totodată, că excluderea economică şi socială, în principal şomajul în rândul tinerilor, favorizează “activitatea infracţională şi chiar recrutarea de terorişti”.

    În plus, Suveranul Pontif denunţă “forme de agresiune mai puţin evidente dar, la rândul lor, reale şi grave”, menţionând, în special, “abuzurile sistemului financiar”.

    Este pentru a doua oară când papa Francisc trimite o scrisoare înainte de deschiderea unui summit G20. Înainte de deschiderea summitului de la Sankt Petersburg, care a avut loc în septembrie 2013, el i-a scris preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a invita statele membre G20 să “abandoneze căutarea inutilă a unei soluţii militare” la conflictul din Siria.

    La acea vreme, Washingtonul şi Parisul intenţionau să atace regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad în contextul unui atac chimic în apropiere de Damasc care s-a soldat 1.429 de morţi, conform Statelor Unite.

  • Cum a ajuns Carmen a lui Bizet să fie incorectă politic

    Aşa a procedat o companie de operă din Australia, prin hotărârea de a nu mai monta opera “Carmen” de Georges Bizet în următorii doi ani, deoarece protagonista lucrează într-o fabrică de ţigări.

    Scopul deciziei a fost de a nu supăra o organizaţie guvernamentală care sponsorizează compania de operă şi care promovează un stil de viaţă sănătos. Decizia nu a fost însă deloc bine primită de public, scrie LA Times. Chiar şi politicienii, inclusiv membri ai guvernului, au luat atitudine, afirmând că reprezintă un exemplu de cenzură în artă şi chiar de corectitudine politică “care a luat-o razna”.

  • Premierul australian îi va vorbi lui Putin la summitul G20 despre prăbuşirea zborului MH17: “Îi voi spune că australieni au fost asasinaţi de rebeli susţinuţi de ruşi”

    Oraşul australian Brisbane va găzdui în perioada 15-16 noiembrie summitul G20.

    Duminică, ministrul australian al Finanţelor Joe Hockey a confirmat că Putin va participa la summit, în pofida tensiunilor dintre Rusia şi Occident din cauza crizei din Ucraina.

    De la distrugerea în zbor, pe 17 iulie, a unui avion de linie malaysian în spaţiul aerian al Ucrainei şi moartea tuturor celor 298 de persoane de la bord, Abbott nu-l menajează deloc pe Putin.

    “Îi voi spune domnului Putin că australieni au fost asasinaţi, că au fost asasinaţi de rebeli susţinuţi de către ruşi şi utilizând echipamente furnizate de către Rusia. Aceste fapte provoacă o puternică nemulţumire”, a declarat el luni.

    “Noi acceptăm că dumneavoastră (Putin) nu aţi vrut ca acest lucru să aibă loc. Dar vă cerem ca de-acum să cooperaţi deplin la ancheta penală, iar dacă ea identifică suspecţi asupra cărora aveţi influenţă, este necesar ca ei să fie livraţi pentru ca să se facă dreptate”, a subliniat Abbott.

    Kievul şi Occidentul au acuzat Rusia că le-a furnizat rebelilor o rachetă de tip sol-aer, cu care aceştia ar fi doborât avionul care efectua zborul MH17. Moscova resinge categoric aceste acuzaţii şi arată cu degetul către forţele de la Kiev.

    Potrivit raportului preliminar întocmit de către Biroul olandez pentru Securitate (OVV), însărcinat cu ancheta, avionul a fost atins de numeroase proiectile care aveau o viteză foarte mare. Raportul nu precizează originea acestor proiectile.

  • Australia se alătură coaliţiei internaţionale împotriva grupării Stat Islamic

    “Guvernul a autorizat astăzi raiduri aeriene australiene în Irak, la cererea Guvernului irakian şi pentru a susţine Guvernul irakian”, a declarat Abbott.

    “Astfel, Guvernul a autorizat mobilizarea forţelor speciale australiene în Irak pentru a consilia şi asista forţele irakiene”, a adăugat el, precizând că această decizie trebuie parafată prin documente juridice.

    Aproximativ 200 de soldaţi, printre care membri ai trupelor speciale, au sosit la jumătatea lui septembrie în Emiratele Arabe Unite, un punct strategic pentru operaţiuni militare în regiune, în condiţiile în care Australia se pregătea să se alăture coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva grupării Stat Islamic.

    Aceşti soldaţi sunt susţinuţi de avioane militare, în special Super Hornet F/A-18F, un avion de detectare şi control E-7A şi un avion de transport şi recunoaştere KC-30A.

    Trupele speciale nu au ca scop să participe direct la misiuni de luptă, ci să “ajute forţele irakiene să planifice şi să coordoneze operaţiunile”, a subliniat şeful Guvernului australian.

    Aceste trupe vor opera la o “scară net inferioară” faţă de celelalte ţări aliate, a mai spus el.

    Australia participa deja alături de Statele Unite la eforturile internaţionale de a livra arme forţelor kurde care luptă împotriva extremiştilor din gruparea Stat Islamic în nordul Irakului.

    Franţa participă alături de Statele Unite, de la jumătatea lui septembrie, la raidurile aeriene împotriva SI în Irak.

    Joi, Parlamentul turc a autorizat o intervenţie militară împotriva jihadiştilor în Irak şi Siria, unde oraşul kurd Kobane, aflat la frontiera cu Turcia, era ameninţat de SI.

  • Tânăra profesoară de engleză care a ajuns specialist în marketing la o corporaţie din Australia

    “După ce am terminat studiile în România, am aplicat pentru o viză permanentă de Australia, iar după un an de zile am părăsit România“, povesteşte pe scurt Cristina Iordache, care trăieşte acum în ţara cu unul din cele mai mari salarii minime pe oră din lume, de circa 16 dolari, de aproape 13 ori mai mult decât în România. Cristina Iordache fusese în vizită în Australia în anul al treilea de facultate, „vizită care m-a făcut să mă îndrăgostesc de acest continent exotic de la capătul lumii, înconjurat de oceane“.

    În Sydney locuiesc 4,6 milioane de persoane, acesta fiind cel mai mare centru financiar şi industrial al Australiei. La obţinerea vizei pentru Australia a contribuit faptul că a lucrat ca profesor de limba engleză timp de un an în România şi cunoştea foarte bine limba. După o călătorie de aproape 30 de ore cu avionul, în octombrie 2005, a ajuns în oraşul australian. „Primul an a fost cel mai greu din punctul de vedere al acomodării la o climă nouă, la anotimpuri opuse celor din emisferă nordică, la o civilizaţie nouă, la un accent de engleză cu totul diferit de cel care se studiază în România.“

    În opinia ei, Sydney este oraşul oportunităţlor, şansele de găsire a unui job fiind foarte mari. „În Australia există un potenţial de câştig mult mai mare, salariul mediu pe economie fiind de 1.122 de dolari pe săptămână, în timp ce joburile din marketing pot fi plătite cu 1.200 de dolari până la 1.700 de dolari pe săptămână.“ Altfel spus, salariul lunar variază între 4.800 şi 6.800 de dolari pentru cei care lucrează în marketing. Despre costul vieţii ea spune că un coş de cumpărături pentru o săptămână ajunge la 150 de dolari, în timp ce transportul poate costa 30-40 de dolari pe săptămână, iar hainele din magazine cum ar fi Kmart, BigW sau Target pot fi găsite cam la aceleaşi preţuri ca în România.

    În Sydney chiria ajunge la 700 de dolari pe săptămână pentru un apartament cu două camere din centrul oraşului. „Am locuit în chirie timp de nouă ani, iar recent mi-am cumpărat împreună cu logodnicul meu un townhouse (casă) cu patru dormitoare la o distanţă de 30 de minute cu trenul de centrul oraşului Sydney.“ Pentru ea rampa de lansare în marketing a fost un job la o şcoală de limbă engleză, unde s-a familiarizat cu câteva strategii de marketing. După doar un an ea a obţinut un job de marketing manager la un institut educaţional. „În acelaşi timp, am urmat şi un curs de business şi marketing pentru a aprofunda cunoştinţele în acest domeniu.“ În urmă cu doi ani a aplicat pentru poziţia de market manager în cadrul companiei Hotels Combined, pe care o ocupă acum. „Pentru mine a constituit o oportunitate nemaipomenită faptul că am combinat experienţa acumulată în România în domeniul traducerilor cu experienţa de şase ani în marketing din Australia.“

    Pentru HotelsCombined, un motor de căutare şi comparare de tarife la cazare din toată lumea, lucrează peste 200 de persoane doar în Sydney, cele mai importante departamente fiind cel de IT şi departamentul internaţional, din care face ea parte. „Departamentul internaţional este format din persoane originare din ţările pe care HotelsCombined le consideră cheie, România fiind una din ele. HotelsCombined este prezent în România cu aproape 5.000 de unităţi de cazare.“

    Acest motor caută practic în mii de site-uri de rezervare online, precum Booking, Agoda, Hotels, Expedia, Hotelclub, în funcţie de filtrele după care utilizatorul face selecţia (preţ, număr de stele, tip de cazare, tematica unităţii de cazare, evaluare oaspeţi, facilităţi, inclusiv dacă micul dejun este inclus sau nu). În baza de date a HotelsCombined se găsesc peste 800.000 de unităţi de cazare. „România este încă o ţară în dezvoltare în ceea ce priveşte comerţul online comparativ cu celelalte ţări pe care le reprezintă colegii mei, însă am observat o creştere graduală la rezervările online pe www.hotelscombined.ro în cei doi ani de când lucrez aici. Sunt foarte puţine companii în Australia care să aibă legături puternice cu România cum este HotelsCombined, şi pentru asta sunt foarte recunoscătoare şi mă bucur că sunt în contact constant cu România prin natura jobului meu.“

    Cristina Iordache subliniază că îi place Australia pentru oportunităţile de carieră şi afaceri pe care le oferă, dar şi pentru diversitatea culturală, pentru oamenii relaxaţi şi binevoitori, pentru „plajele infinite şi aerul curat, pentru verdele veşnic de-a lungul celor patru anotimpuri“.

    Îi mai place în Australia meritocraţia – „majoritatea companiilor din Australia se concentrează pe dezvoltarea şi formarea personalului şi oferă şanse egale tuturor angajaţilor de a avansa“ –, dar şi locul unde a ajuns să lucreze – „HotelsCombined este unic nu numai prin evoluţia rapidă, dar şi pentru un mediu de lucru destul de relaxant şi uşor de abordat – angajaţii poartă jeans şi tricouri în locul ţinutelor office; directorii şi managerii lucrează unii lângă alţii (nu există birouri private) şi, cel mai important, orice schimbări ale website-ului sunt făcute în mod rapid şi eficient, fără prea multă birocraţie“.

  • Casa în care nu vei avea niciodată oaspeţi

    Denumit “Cliff House”, proiectul prezintă structura unei case pe module, cu pereţi exteriori realzaţi din sticlă şi montată pe nişte nituri uriaşe de oţel, relatează The Independent.

    “Ideea a fost să realizăm o casă care să poată fi la propriu agăţată oriunde”, a declarat un reprezentant al Moodscape. “Pentru cei îndrăzneţi, ar fi casa de vis. Proiectul a fost conceput ca o extensie a stâncii, nu ca un element nou în peisaj”.

    Conceptul prevede trei camere, o zonă de grătar, o zonă de luat masa şi chiar un foişor. “Interiorul are un design minimalist, pentru a nu distrage atenţia de la peisajul magnific”, au mai declarat cei de la Moodscape.

  • SUA condiţionează ajutorarea Irakului de formarea unui guvern de uniune naţională

    Şeful diplomaţiei americane l-a îndemnat pe noul premier irakian Haidar al-Abadi, nominalizat luni, “să formeze un nou guvern cât mai rapid posibil”, pentru a face faţă crizei profunde cu care se confruntă ţara.

    “Statele Unite sunt pregătite să susţină un guvern de uniune în Irak şi mai ales lupta împotriva SIIL (Statul Islamic în Irak şi Levant)”, după ce insurgenţi sunniţi din cadrul acestei grupări au lansat, la 9 iunie, o ofensivă care le-a permis să preia controlul unor porţiuni ample din teritoriul irakian.

    Washingtonul caută să evite o accentuare a disensiunilor la Bagdad, în contextul în care premierul în exerciţiu Nuri al-Maliki refuză să cedeze postul după ce s-a aflat timp de opt ani la putere. Al-Maliki, un şiit în vârstă de 63 de ani, este criticat, de mai multe luni, de către administraţia americană, care apreciază că el a alimentat ofensiva jihadiştilor sunniţi prin politica sa privind confesiunile.

    “Lucrurile să fie clare, am spus întotdeauna că dorim un guvern de uniune care să reprezinte (…) toţi irakienii. Acesta este obiectivul”, a insistat Kerry.

    Pe plan militar, şeful Pentagonului Chuck Hagel a confirmat că Washingtonul transferă armament, prin intermediul Guvernului irakian, kurzilor care luptă împotriva jihadiştilor. Kurzii au reluat de curând controlul asupa a două oraşe din nordul ţării, Al-Mahmur şi Gwer, şi au pierdut controlul asupra Jalawla.

    Preşedintele Barack Obama a autorizat bombardarea unor poziţii ale insurgenţilor “cu scopul de a proteja (atât) civili prinşi în capcană”, cât şi membri ai personalului american, evocând riscul unui genocid.

    Însă Kerry a exclus trimiterea de trupe la sol.

    El a mai anunţat că Statele Unite şi Australia vor sesiza ONU pe tema jihadiştilor străini care luptă în Irak sau Siria, “cu scopul de a obţine susţinerea ţărilor de origine (ale jihadiştilor) şi ţărilor vizate”.

     

  • Olanda şi Australia se angajează să facă dreptate victimelor zborului MH17

    “Datorăm morţilor, datorăm familiilor în doliu să repatriem (rămăşiţele) şi să facem dreptate”, a declarat premierul australian Tony Abbott într-o vizită în Olanda, în cursul căreia a mulţumit Guvernului olandez pentru că a preluat conducerea anchetelor privind zborul MH17. “Nu suntem doar asociaţi în aceeaşi durere, suntem asociaţi în a cere dreptate în faţa acestei teribile atrocităţi”, i-a spus Abbott omologului său olandez Mark Rutte într-o conferinţă de presă la Haga.

    Tony Abbott a sosit duminică seara pe aeroportul de la Rotterdam. El a efectuat o vizită de 24 de ore în cursul căreia s-a întâlnit cu Rutte şi a semnat într-un registru de condoleanţe deschis la Haga.

    Olanda a pierdut 193 de cătăţeni, iar Australia 38 de cetăţeni şi rezidenţi după ce Boeingul aparţinând companiei Malaysia Airlines care asigura o legătură între Amsterdam şi Kuala Lumpur a fost doborât pe 17 iulie în estul Ucrainei, o zonă aflată în război.

    Toate cele 298 de persoane care se aflau la bord au murit. Occidentalii acuză separatişti proruşi de lansarea rachetei care a doborât avionul. Ruşii şi separatiştii resping acuzaţiile şi aruncă vina asupra Kievului.

    “Operaţiunea (de căutare a cadavrelor) a fost suspendată, dar nu s-a terminat, cu siguranţă”, a continuat şeful Guvernului australian.

    “Facem o pauză în operaţiuni, dar nu le vom opri. Premierul Abbott şi cu mine suntem hotărâţi să reluăm operaţiunile la locul prăbuşirii imediat ce situaţia va fi suficient de stabilizată”, a declarat Rutte.

    Peste 220 de sicrie cu rămăşiţe umane au fost trimise în Olanda, unde a început durerosul proces de identificare a cadavrelor. Aproximativ 65 de victime au fost identificate sâmbătă, potrivit Guvernului olandez.

    “Mă aflu aici pentru a mulţumi premierului Rutte şi echipei sale – poliţiei şi armatei – pentru modul formidabil în care au efectuat misiunea de poliţie în Ucraina”, a declarat premierul australian la sosire.

    Ultimii experţi medico-legali olandezi au revenit din Ucraina sâmbătă, după ce au fost nevoiţi să-şi suspende misiunea de repatriere a cadavreor din cauza lipsei securităţii la faţa locului.

    Confruntările armate dintre forţele ucrainene şi separatişti s-au intensificat în ultima perioadă în această zonă aflată în apropierea frontierei cu Rusia.