Tot felul de obiecte care ar ajunge altfel la gunoi pot fi reciclate şi transformate în ceva frumos. Un exemplu în acest sens îl reprezintă lucrările artistei londoneze Barbara Franc, care creează sculpturi de animale folosind de la tacâmuri şi clanţe la ceasuri sau coarde de chitară ori alte obiecte pe care oamenii le aruncă atunci când nu mai au nevoie de ele. Artista se decide la ce să folosească deşeurile în funcţie de aspectul lor şi ce îi inspiră ele, realizând de la pisici, la veveriţe şi bufniţe, care par vii şi gata să se mişte.
Tag: arta
-
Nu aruncaţi ţigările pe jos! Mucurile de ţigară, transformate în artă
Se poate atrage atenţia asupra unei probleme fie prin proteste, fie prin artă, a doua soluţie fiind aleasă de designerul indian Sachi Tungare. Aceasta, scrie Dezeen, a creat o colecţie de boluri şi vaze în diverse culori folosind ca material mucuri de ţigară, mai precis acetat de celuloză obţinut din filtrele acestora.
Colecţia cuprinde 10 articole, fiecare necesitând 300 de chiştoace adunate de către creatoarea sa. Intenţia sa, mărturiseşte Sachi Tungare, a fost să atragă atenţia asupra faptului că mucurile de ţigară sunt cel mai frecvent deşeu peste tot prin lume, unele studii arătând că anual se aruncă 4,5 de mii de miliarde de chiştoace.
-
Când inspiraţia pluteşte
Cazul răţuştelor de baie ajunse în apele oceanului în urma unei furtuni este bine cunoscut. Înainte de el însă, în ocean au căzut cinci containere, în care, printre altele, se aflau peste 60.000 de pantofi sport Nike destinaţi pieţei americane. Ambele incidente i-au permis unui oceanograf american, Curtis Ebbesmeyer, să studieze curenţii oceanici cu ajutorul obiectelor căzute peste bord, iar cel de-al doilea întreprinzătorilor să adune pantofii ajunşi pe ţărm, să-i cureţe şi să-i vândă colecţionarilor, fiind şi sursă de inspiraţie pentru un artist american, Andy Yoder. Acesta, scrie New York Times, a recreat circa 250 de copii ale unor modele Nike, folosind pentru aceasta deşeuri reciclate, ca să atragă atenţia asupra degradării mediului marin. Creaţiile sale au fost apoi grupate într-o expoziţie intitulată „Andy Yoder: Overboard” de la Brattleboro Museum & Art Center, care se poate vizita şi online.
-
Bursele Start
Provident Financial România
Motivaţie:
Proiectul Bursele stART susţine tinerii artişti talentaţi prin punerea în valoare a pasiunii lor şi transformarea talentului într-o carieră. Programul se desfăşoară împreună cu Şcoala de Valori şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Bursele susţin tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, talentaţi în domeniul artei „clasice” (muzică, pictură, şi desen) sau cele ale viitorului (scriere creativă, fotografie şi vlogging). Bursele sunt gândite să le dea adolescenţilor, inclusiv celor din familii cu posibilităţi limitate, acele „aripi” necesare în acest proces de autodescoperire – încredere, susţinere şi construirea fundaţiei pentru o carieră în domeniul artistic, deoarece adolescenţa este un pas extrem de important în dezvoltarea personalităţii. „Tinerii care îşi aleg vocaţia devreme în viaţă sunt cei care au şi cele mai mari şanse de reuşită, dacă primesc încrederea şi echilibrul de care au nevoie”, spun reprezentanţii Provident.Descrierea proiectului:
Ideea campaniei de PR a ţinut cont de barierele pe care le pot întâmpina artiştii la început de drum, dar şi de domeniul de activitate al Provident: acordarea de credite. Astfel s-a născut tema centrală a campaniei: Credităm Arta, prin care compania şi-a propus să arate că încrederea, alături de curaj şi puţin ajutor, pot transforma talentul în carieră. Campania a durat 4 luni şi a implicat un mix de canale: social media, media tradiţională şi offline, fiind dezvoltată şi implementată de agenţia de PR Smartpoint Consulting. Trei acţiuni importante au stat la baza campaniei în 2019: în primul rând, un sondaj naţional care i-a ajutat pe organizatori să definească preconcepţiile românilor legate de o carieră în domeniul artistic, cât şi să dezvolte comunicarea cu presa. Sondajul a fost urmat de un eveniment pop-up de karaoke şi un schimb de roluri neconvenţional între bursieri şi artişti consacraţi.Efecte:
În cadrul programului, aflat deja la a cincea ediţie, au fost acordate 230 de burse tinerilor talentaţi din întreaga ţară, în valoare totală de 166.000 de lei. Pe parcursul celor cinci ani, bursierii stART au câştigat peste 900 de premii la diverse concursuri naţionale şi internaţionale, iar 89% dintre tinerii care au beneficiat de burse stART au fost admişi la o facultate, 67% dintre ei alegând domenii artistice pentru studiile superioare. Astfel, ei au fost susţinuţi să îşi cultive talentul şi să îşi urmeze pasiunea. Din 2020, pe lângă sprijinul financiar, bursierii stART beneficiază şi de ateliere online de coaching, webinarii şi worshopuri în domenii precum educaţie financiară, gestionarea emoţiilor, încredere în sine sau antreprenoriat. -
Arta sub apă
Unele piscine, scrie Financial Times, sunt comandate ca opere de artă pentru a putea fi amplasate pe o proprietate monument istoric unde autorităţile nu ar permite construirea a ceva modern, cum e cazul piscinei decorate de artista Sylvie Fleury de la Palatul Emslieb din apropiere de Salzburg în Austria. Altele sunt astfel concepute încât să se potrivească cu colecţia de sculpturi amplasate în aer liber a proprietarilor, cum ar fi parcul de sculpturi din Le Muy, Franţa, unde piscina a fost decorată de artistul austriac Peter Kogler cu motive geometrice ce amintesc de o imagine pixelată.
-
Povestea tinerei care îşi trăieşte visul la doar 26 de ani. A construit o afacere plecând de la dragostea pentru maşina de cusut a familiei
În atelierul ei din Cluj-Napoca, Ştefania scoate la iveală zi de zi noi articole, de la cuiburi pentru bebeluşi (baby nests), jucării pentru dentiţie, centre de activitate (baby gyms), până la articole vestimentare.
„Eu mă ocup de tot procesul, de la design până la livrare, un proces format din mulţi paşi, însă pe care îmi face plăcere să-l parcurg, ştiind că produsul final va ajuta părinţii de nou-născuţi şi nu numai, în perioada frumoasă şi solicitantă care le stă înainte”, povesteşte Ştefania Iancovici.
A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice Romulus Ladea din Cluj-Napoca, perioadă în care s-a ataşat de maşina de cusut care îşi făcea veacul prin casă. Aşa că, după absolvire, a urmat alte cursuri – de formare antreprenorială, dar şi de croitorie şi calificare profesională.
„Pentru a acumula experienţă, am lucrat o perioadă într-o fabrică de confecţii textile şi broderie. În 2017, împreună cu soţul meu, am deschis o afacere de familie, un barbershop situat în Cluj-Napoca, după care am prins curaj pentru a-mi realiza visul, şi anume deschiderea unui atelier de croitorie.”
S-a speriat de birocraţia pe care o presupunea accesarea unor fonduri europene oferite pentru startupuri, aşa că a aşteptat până când a putut porni micul atelier cu fonduri proprii. În aprilie 2020, la un an de la acel moment, a lansat brandul IAN Kids, iar la începutul lunii iulie a devenit funcţional şi magazinul online.
„Ştiam de la început că voi merge pe materiale sustenabile şi un mod etic şi responsabil de realizare a articolelor, aşadar ştiam că asta presupune un cost final puţin mai ridicat faţă de preţurile producătorilor din România”, spune Ştefania Iancovici.
Acum, odată lansat brandul pentru copii, tânăra vrea să dezvolte şi o linie de articole pentru adulţi, sub numele IAN Wear. Vizaţi ar urma să fie, astfel, părinţii celor care poartă sau folosesc IAN Kids, dar nu numai. Şi chiar dacă acum contextul economic, puternic afectat de pandemie, îşi face simţite efectele mai ales în rândul afacerilor mici, Ştefania Iancovici are planuri de creştere.
„Este adevărat că se menţine o nesiguranţă şi o frică în rândul antreprenorilor şi al clienţilor din cauza pandemiei, însă eu privesc cu optimism viitorul. Industria textilă este una dintre cele mai poluante din lume, iar consumerismul a ajuns la cote alarmante.”
Pe site-ul Ian Kids, un baby nest, adică un mic cuib în care se pot răsfăţa cei mici, costă 370 de lei, o bavetă sau o căciuliţă costă 50 de lei, iar o pătură este, în funcţie de model, între 75 şi 270 de lei.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Moon Resort – case mobile pentru turişti (Buşteni)
Fondator: Cristian Brînză
Investiţie iniţială: 100.000 de euro
Prezenţă: Buşteni
Mezanin Market – târguri cu antreprenori români (Bucureşti)
Fondatoare: Silvia Floareş
Cifră de afaceri în 2019: 45.000 de euro
Prezenţă: Palatul Universul din Bucureşti
Frez – activităţi de producţie, băcănie, wine & coffee bar (Piteşti)
Fondatori: Iulia Dincă şi Alexandru Gheorghe
Investiţii: 500.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 250.000 de euro
Prezenţă: Piteşti
Oriel Beer – brand de bere artizanală (Bucureşti)
Fondatori: Ioana Coca şi Laurenţiu Mândrilă
Investiţie iniţială: 55.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 200.000 de lei (circa 42.000 de euro)
Prezenţă: 37 de localuri din Bucureşti şi restul ţării
Joy2Wander – serviciu de închirieri autorulote (Bucureşti)
Fondatori: Manuela şi Răzvan Păduraru
Investiţie iniţială: 15.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
Prezenţă: naţională
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
-
Cât de pasionaţi de artă sunt românii şi care sunt cei mai populari artişti români
Românilor le place arta, iar 90% dintre aceştia consideră că nu trebuie să ai cunoştinţe specializate ca să te poţi bucura de muzee şi expoziţii, arată un studiu naţional condus de compania internaţională de cercetare în domeniul artei şi culturii Arts Lab Research, la care au participat 482 de respondenţi din ţara noastră. 30% dintre participanţii la studiu au declarat că vizitează expoziţii de artă sau participă la activităţi care au legătură cu arta cu o frecvenţă de o dată pe lună.
Pentru 64% dintre participanţii la sondaj, vizitarea muzeelor şi galeriilor de artă din ţară, dar şi din străinătate reprezintă modul preferat de a consuma artă. Aproximativ 30% sunt mai puţin tradiţionalişti, preferând evenimentele dedicate artei stradale, din ce în ce mai populare în ţara noastră. De asemenea, 6% dintre români participă şi la cursuri de artă.
Toţi participanţii la studiu au declarat că vizitează muzee, galerii de artă, spaţii expoziţionale sau participă la evenimente dedicate artei cel puţin o dată pe an. Aproape jumătate dintre ei se dedică acestor activităţi de cel puţin 5 ori pe an, iar unul din trei respondenţi, o dată pe lună.
Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) a fost votat drept cel mai frumos muzeu din România (29,4%), urmat în clasament de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti (17,6%), Muzeul Astra din Sibiu (17,6%) şi Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti (11,8%). De cealaltă parte, Muzeul Hermitage din Sankt Petersburg a fost votat de români drept cel mai frumos muzeu din afara ţării (31,3%), urmat de Muzeul Luvru, Paris (25%), Muzeul Metropolitan de Artă (MoMA), New York (12,5%) şi de Capela Sixtină din Vatican (12,5%).
Pictura este expresia artistică favorită a românilor. Peste jumătate dintre participanţii la studiu (52,9%) au susţinut că sunt fani ai picturii. Aceasta a fost urmată în clasament de arta „new media” (arta contemporană, care foloseşte noile tehnologii – realitate augmentată, realitate virtuală – 23,5%), instalaţii de artă (11,8%), reprezentaţiile de artă (5,9%), artă grafică (5,9%). Un număr foarte mic de respondenţi au ales sculptura. Între artă clasică şi artă contemporană, preferinţele sunt echitabil împărţite: aproape 30% dintre români au o afinitate mai mare pentru arta clasică, la fel ca procentul celor care o preferă pe cea contemporană, în timp ce restul de 40% preferă, în aceeaşi măsură, şi artă clasică, şi artă contemporană.
Cei care au ales arta clasică îşi motivează alegerea prin faptul că se potriveşte mai bine personalităţii lor (80% dintre participanţi), în timp ce restul de 20% o preferă pentru că este mai uşor de înţeles. De cealaltă parte, cei care au susţinut că preferă arta contemporană au menţionat că aceasta se potriveşte cel mai bine personalităţii lor (66,7%), că le place să descopere noi artişti, să îi susţină, să dezvolte o relaţie cu ei (22,2%), în timp ce 11,1% au declarat că aceasta reprezintă cel mai bine realitatea curentă, fiind arta prezentului.
Constantin Brâncuşi şi Nicolae Tonitza, cei mai populari artişti români
88,2% dintre români consideră că cel mai celebru artist român al tuturor timpurilor este Constantin Brâncuşi, „părintele sculpturii moderne” şi pionierul modernismului în practica sculpturii, picturii şi fotografiei. Brâncuşi este urmat în clasament de Nicolae Tonitza (ales de 11,8% dintre respondenţi), pictor, jurnalist şi critic de artă, reprezentant al impresionismului şi expresionismului.
-
Cea mai lungă faleză a Dunării va fi modernizată. Investiţia depăşeşte 15 milioane de euro
Cea mai lungă faleză a Dunării se va transforma în totalitate şi va fi modernizată în urma unei investiţii de peste 15 milioane de euro.
Autorităţile locale au încheiat un parteneriat şi au decis să construiască pe faleză o zonă unică.
„Am decis să facem o zonă unică şi spectaculoasă. Faleza este cea mai îndrăgită zonă a oraşului Galaţi, va fi şi cea mai spectaculoasă. Am încheiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Galaţi pentru a duce proiectul la bun sfârşit. Pe faleză vor fi amfiteatre în aer liber, piste pentru alergători şi biciclişti, zone de cafenea, două parcări subterane, spaţii verzi amenajate, iar sculpturile în metal vor face obiectul unui veritabil circuit cultural şi turistic”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul oraşului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.
În urma investiţiei, faleza se va transforma într-un muzeu în aer liber.
„Ne-am unit forţele, împreună cu Primăria Galaţi, împreună cu specialiştii de la Muzeul de Arte Vizuale vom face o lucrare unică. Galaţiul se mândreşte cu cea mai mare expoziţie de sculptură în metal din România. Zeci de opere de artă modernă pot fi admirate pe Faleza Dunării. Va fi un muzeu în aer liber, care cu siguranţă va deveni unul din cele mai vizitate şi apreciate locuri din Galaţi”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
Elementul central în jurul căruia se va dezvolta proiectul de modernizare a falezei Dunării îl constituie lucrările de sculptură în metal realizate în cadrul taberelor de sculptură din anii 1976, 1977 şi 1991.
Pe Faleza Dunării din Galaţi se află aproape 40 de opere de artă.
-
Croşetatul a devenit cool
Croşetatul poate fi asociat cu steoreotipul că este practicat de femeile în vârstă, cu bunicile care stau pe un balansoar, pregătind poate un cadou pentru nepoţi. Ei bine, în secolul XXI, croşetatul a devenit „cool” şi – în vremuri de pandemie – chiar popular.
Astfel, a devenit un obicei al influencerilor de pe pe Instagram, dar şi al noilor generaţii de designeri, care transformă obiceiul vechi într-o nouă formă de artă. Printre ei se numără designeri de fashion cunoscuţi în lumea modei precum Yan Yan, Hazar Jawabra sau Katya Zelentsova.