BusinessMagazin

Tag: arestare

  • Firme folosite de patronul Shelter pentru evaziune, deschise pe numele unor consumatori de droguri

    Alin Ionescu şi Roxana Aron, contabila firmei Shelter Security, cercetaţi pentru evaziune fiscală, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, de magistraţii Tribunalului Bucureşti.

    Procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti au arătat, în referatul în care au propus arestarea preventivă a celor doi, că din probele şi mărturiile de la dosar rezultă că Alin Ionescu “a împuternicit pe conturile bancare persoane de încredere, aceştia fiind angajaţi sau foşti angajaţi ai firmelor controlate de acesta, respectiv CP Shelter Security SRL, SC Lion Guard Security SRL, cele mai importante retrageri de numerar fiind făcute de aceştia”.

    “Mai trebuie precizat şi faptul că pentru a nu fi expuse direct, persoanele împuternicite pe conturile bancare, care erau angajaţi ai CP Shelter Security, şi pentru a nu atrage atenţia asupra operaţiunilor fictive desfăşurate de această societate, asociaţii şi administratorul Ramses Security au fost recrutate din rândul persoanelor vulnerabile social, respectiv consumatori de droguri, şi anume Marin Florica, sau persoane cu probleme financiare, Ghiţă Răzvan (fiul lui Marin Florica)”, au scris procurorii în documentul citat.

    George Radu, fostul angajat al lui Alin Ionescu, le-a spus anchetatorilor la audieri că în anul 2008, când era angajat la Shelter Security, Ionescu i-a propus ca, în schimbul unei datorii financiare pe care o avea la firmă, să înfiinţeze o societate comercială cu obiect de activitate pază şi protecţie, împreună cu Alexandru Clipcea, persoană pe care nu a cunoscut-o niciodată. Radu a arătat în declaraţia dată în faţa anchetatorilor că a fost de acord cu cererea lui Alin Ionescu, precizând că firma trebuia să aibă sediul în judeţul Ilfov, iar motivul înfiinţării acesteia nu i-a fost comunicat.

    “După înfiinţarea societăţii, numitul lonescu Alin mi-a solicitat documentele de înfiinţare a societăţii, după care a procedat la modificarea contractelor de muncă ale angajaţilor de la SC CP Shelter Security SRL, în sensul transferării angajaţilor companiei către nou înfiinţata companie SC Saint Security SRL, societate care nu obţinuse licenţa de pază”, le-a spus martorul anchetatorilor.

    Florica Marin, un alt martor din dosar, a arătat în timpul audierilor: “În toamna anului 2010, perioadă în care eram consumatoare de droguri, am fost contactată de un anume Paul zis «Jegosu», care mi-a propus cumpărarea unei firme, promiţându-mi o sumă de bani în acest sens, fapt cu care am fost de acord. Numitul Paul, zis «Jegosu», mi-a făcut cunoştinţă cu o altă persoană care s-a recomandat drept Dan Ureche, acesta ocupându-se de formalităţile privind cumpărarea societăţii comerciale, asigurându-mi transportul la un birou notarial al cărui nume nu mi-l amintesc, unde am semnat o serie de documente, şi la Sucursala BCR – Doamna Ghica pentru semnarea unor formulare bancare, pentru aceste activităţi primind suma de 1.000 lei. Menţionez faptul că nu am ştiut în niciun moment numele societăţii ce urma a fi achiziţionată şi că ulterior semnării documentelor la biroul notarial, respectiv sucursala bancară, nu am desfăşurat niciun fel de activitate în cadrul respectivei societăţi şi nu am mai fost contactată de nicio persoană în acest sens”.

    Un alt martor, de asemenea consumator de droguri, Alexandru Neacşu, le-a povestit anchetatorilor care era mecanismul infracţional folosit de Alin Ionescu, prin care s-au comis faptele de evaziune fiscală: “În cursul anului 2008, perioadă în care eram un consumator dependent de heroină, am fost abordat de către o persoană, despre care ulterior am aflat că i se spunea Ghio, care mi-a propus înfiinţarea unei societăţi comerciale având ca obiect de activitate pază şi protecţie, fară a-mi preciza motivul, promiţându-mi pentru acest lucru suma de aproximativ 300-400 de euro, fapt cu care am fost de acord. Acesta mi-a spus că după 3 luni de la înfiinţarea societăţii va prelua înapoi firma de la mine, motivând faptul că adevăratul administrator are o problemă de natură juridică care nu îi permite continuarea activităţii pe această firmă nou înfiinţată”.

    Neacşu le-a mai spus procurorilor că, în vederea înfiinţării societăţii, s-a întâlnit cu persoana indicată într-o benzinărie din cartierul Berceni, unde au stabilit că în ziua următoare va fi căutat pentru a semna actele necesare.

    “În acest sens, a doua zi m-am întâlnit cu o persoană necunoscută, de sex masculin, unde în maşina acestuia am semnat o serie de documente privind înfiinţarea societăţii. După câteva zile, m-am întâlnit cu aceeaşi persoană, în zona Piaţa Muncii, unde la un birou notarial am mai semnat o serie de alte documente, ce erau deja pregătite, privind înfiinţarea aceleiaşi societăţi. Arăt faptul că niciun act din cele semnate nu a rămas la mine şi nu am desfăşurat niciun fel de activitate în calitate de asociat şi administrator al societăţii Lion Guard Security de la înfiinţare şi până în prezent”, a mai spus martorul, în declaraţia dată în faţa anchetatorilor.

    Acuzaţiile în acest dosar sunt de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de aproximativ 10 milioane de euro, prin înregistrarea în contabilitatea firmei Shelter Security a unor achiziţii fictive de servicii.

    “În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii prestatoare de servicii de securitate şi pază ar fi creat un circuit infracţional format din zece societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive în perioada 2009-2012, în valoare de aproximativ 25.000.000 de euro”, potrivit Poliţiei Române.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că firma Shelter Security ar fi dat, în regim de subantrepriză, o parte din servicii către nouă firme, dintre care una ar fi reală, iar celelalte opt ar fi de tip “fantomă“, acestea din urmă neavând angajaţi pentru pază şi protecţie şi nici autorizaţie de la poliţie să ofere astfel de servicii.

    Firma Shelter Security ar fi înregistrat în contabilitatea societăţii, în perioada 2009-2012, achiziţii fictive de servicii de securitate şi pază în valoare de 103 milioane de lei, la care se adaugă TVA de 22,4 milioane de lei. În acest fel ar fi fost produs un prejudiciu bugetului de stat de 42,5 milioane de lei.

    Anchetatorii au făcut luni percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sediile unor firme de protecţie şi pază, printre care şi Shelter Security, precum şi la locuinţele suspecţilor.

    Patronul societăţii Shelter Security şi contabila firmei au fost arestaţi, iar alte 13 persoane sunt cercetate în stare de libertate.

  • Preşedintele Siveco România, Irina Socol, arestată în dosarul de evaziune la comercializarea de soft

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă de instanţă pentru Aurora Ecaterina Crusti, preşedintele comercial adjunct al Siveco România.

    Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii au arătat că Irina Socol este cea care a pus bazele mecanismului evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, vizaţi şi ei de ancheta procurorilor, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

    Socol şi Crusti au fost reţinute marţi dimineaţă, după ce au fost audiate în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Ceilalţi suspecţi din dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice vor fi cercetaţi în libertate, după ce, la audierile de luni, majoritatea lor şi-au recunoscut faptele, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    În cazul unuia dintre suspecţi a fost dispusă cercetarea sub control judiciar, au mai spus sursele citate.

    În acest dosar, poliţiştii şi procurorii au percheziţionat, luni, sediile mai multor firme, printre care şi cel al societăţii Siveco. Potrivit Poliţiei Române, percheziţiile au fost făcute la şapte adrese din Bucureşti şi din judeţele Ilfov şi Giurgiu, fiind vizate domiciliile suspecţilor şi sediile unor societăţi comerciale.

    “În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei compani producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro”, s-a arătat într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Din cercetări a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

    Potrivit unor surse judiciare, Sivco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip “fantomă”. În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip “fantomă”, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.

     

  • Tribunalul Constanţa a decis arestarea preventivă a lui Nicuşor Constantinescu

    Decizia de arestare preventivă pentru 30 de zile a preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa a fost luată joi de Tribunalul Constanţa şi nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.

    Măsura a fost luată la solicitarea procurorilor DNA, iar instanţa a judecat această cerere marţi, atunci rămânând în pronunţare.

    ”Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie -Serviciul Teritorial Constanţa. (…) Dispune arestarea preventiva a inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel pe o perioada de 30 de zile de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive. (…) Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se precizează în decizia Tribunalului Constanţa.

    Avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, declara, marţi, că a vorbit ultima dată cu Nicuşor Constantinescu în urmă cu câteva zile, iar atunci medicii ar fi urmat să decidă dacă acesta va fi sau nu operat din nou.

    “Ultima oară când am discutat cu dânsul, acum două sau trei zile, urma să se hotărască dacă va fi supus încă o dată unei intervenţii chirurgicale pentru eliminarea acelei infecţii întrucât, deşi tratamentul a dat rezultate, în sensul micşorării acelei pungi de puroi, de infecţie, se pare că nu a reuşit să o stopeze în totalitate şi urma ca decizia medicilor să fie inclusiv aceea de a se interveni chirurgical pentru eliminarea acestei probleme, pentru a se putea eventual ca domnul Constantinescu să se întoarcă până la urmă de bunăvoie şi să nu se mai susţină că nu respectăm desfăşurarea procedurilor judiciare”, afirma avocatul lui Nicuşor Constantinescu.

    El mai susţinea că Nicuşor Constantinescu a plecat din ţară cu încuviinţarea organelor judiciare, nu a intenţionat niciun moment să se sustragă cercetărilor, iar în prezent se află într-un spital din New-York pentru a-şi trata cancerul de prostată de care suferă.

    Recent, DNA a cerut Tribunalului Constanţa arestarea preventivă a lui Nicuşor Constantinescu, în dosarul în care acesta este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar din municipiu.

    “Solicitarea a fost formulată în considerarea faptului că inculpatul nu va putea fi judecat în dosarul trimis spre judecare Tribunalului Constanţa la data de 25 aprilie 2014, ulterior eventualei sale extrădări (cerute pentru a fi judecat într-o altă cauză aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti), având în vedere dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 17 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi SUA. Potrivit dispoziţiilor menţionate, persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea”, explică DNA, într-un comunicat de presă.

    Astfel, precizează procurorii anticorupţie, în cadrul rechizitoriului din dosarul Centrului Militar Constanţa se arată că în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, Constantinescu nu a asigurat finanţarea centrului, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, “fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”. Acest proces se judecă la Tribunalul Constanţa.

    În paralel, într-un alt dosar, repectiv cel în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată sub control judiciar. În acest proces, instanţa a dispus ca el să fie arestat preventiv, după ce s-a constatat în 12 iunie că acesta nu se afla în ţară, încălcând astfel controlul judiciar.

    “În acel dosar în care s-a emis mandat de arestare preventivă, inculpatul Nicuşor Constantinescu fusese trimis în judecată de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite sub forma complicităţii şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase”, conform DNA.

    În acest context, judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bucureşti a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 8 august, emisă în dosarul Tribunalului Bucureşti, pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă a lui Constantinescu.

    Prin urmare, având în vedere că Nicuşor Constantinescu este implicat în două dosare distincte – unul pe rolul Tribunalului Constanţia şi altul pe rolul Tribunalulului Bucureşi – judecarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, în cauza aflată la Tribunalul Constanţa, nu se va putea desfăşura decât în condiţiile existenţei unui mandat de arestare distinct faţă de cel deja dispus.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis în urmă cu o săptămână, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, aceasta cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.

  • CAB dispune ca Nicusor Constantinescu să fie dat în urmărire internaţională

    Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, după mai multe amânări de pronunţare, desfiinţarea unei decizii a Tribunalului Bucureşti prin care această instanţă a respins solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de emitere a unui mandat de arestare şi dare în urmărire internaţională a lui Nicuşor Cosntantinescu.

    Procurorii anticorupţie au făcut o contestaţie în anulare în acest caz, după ce un alt judecător al CAB a menţinut decizia Tribunalului Bucureşti.

    Astfel, instanţa CAB a admis, vineri, calea extraordinară de atac făcută de procurorii DNA şi a desfiinţat decizia Tribunalului.

    Prin această decizie, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit ca Tribunalul să emită mandatul de arestare pe numele lui Constantinescu şi totodată să îl dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Decizia de vineri a Curţii poate fi contestată cu apel de apărătorii lui Nicuşor Constantinescu.

    Unul dintre avocaţii lui Constantinescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că va introduce chiar vineri contestaţia, la instanţa supremă.

    În 7 august, tot CAB a decis, definitiv, arestarea preventivă a lui Constantinescu. Întrucât acesta se află de mai multe luni în SUA, unde s-a operat, a fost necesară demararea procedurii de extrădare.

    Tribunalul Bucureşti dispusese, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. În motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucureşti a arătat că Nicuşor Constantinescu a încălcat în mod flagrant obligaţiile care i-au fost impuse în cadrul controlului judiciar, el neavând nicio justificare. În acelaşi document, judecătorul a mai spus că nu s-a făcut dovada necesităţii ca Nicuşor Constantinescu să rămână pe teritoriul altui stat pentru a se trata, precizând că există posibilitatea efectuării unui astfel de tratament şi în România.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, aceasta cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.

  • DNA cere arestarea lui Nicuşor Constantinescu şi în dosarul Centrului Militar Constanţa

    “Solicitarea a fost formulată în considerarea faptului că inculpatul nu va putea fi judecat în dosarul trimis spre judecare Tribunalului Constanţa la data de 25 aprilie 2014, ulterior eventualei sale extrădări (cerute pentru a fi judecat într-o altă cauză aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti), având în vedere dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 17 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi SUA. Potrivit dispoziţiilor menţionate, persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea”, explică DNA, într-un comunicat de presă.

    Astfel, precizează procurorii anticorupţie, în cadrul rechizitoriului din dosarul Centrului Militar Constanţa se arată că în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, Constantinescu nu a asigurat finanţarea centrului, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, “fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”. Acest proces se judecă la Tribunalul Constanţa.

    În paralel, într-un alt dosar, repectiv cel în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, Nicuşor Constantinescu, a fost trimis în judecată, sub control judiciar. În acest proces, instanţa a dispus ca el să fie arestat preventiv, după ce s-a constatat în 12 iunie că acesta nu se afla în ţară, încălcând astfel controlul judiciar.

    “În acel dosar în care s-a emis mandat de arestare preventivă, inculpatul Nicuşor Constantinescu fusese trimis în judecată de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite sub forma complicităţii şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase”, conform DNA.

    În acest context, judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bucureşti a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 8 august, emisă în dosarul Tribunalului Bucureşti, pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă a lui Constantinescu.

    Prin urmare, având în vedere că Nicuşor Constantinescu este implicat în două dosare distincte – unul pe rolul Tribunalului Constanţia şi altul pe rolul Tribunalulului Bucureşi – judecarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, în cauza aflată la Tribunalul Constanţa, nu se va putea desfăşura decât în condiţiile existenţei unui mandat de arestare distinct faţă de cel deja dispus.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis joi, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei declanşarea unor verificări în cazul procurorilor şi judecătorilor care au luat măsuri şi au adoptat soluţii în cauzele ce îl privesc pe clientul său, susţinând că organele judiciare şi instanţele pun la îndoială documente oficiale americane.

    Pe numele lui Nicuşor Constantinescu a fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu a primit apoi mandat de arestare preventivă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 7 august, o altă decizie în acest sens luată de Tribunalul Capitalei. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă.

    Tribunalul Bucureşti dispusese, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. În motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucureşti a arătat că Nicuşor Constantinescu a încălcat în mod flagrant obligaţiile care i-au fost impuse în cadrul controlului judiciar, el neavând nicio justificare. În acelaşi document, judecătorul a mai spus că nu s-a făcut dovada necesităţii ca Nicuşor Constantinescu să rămână pe teritoriul altui stat pentru a se trata, precizând că există posibilitatea efectuării unui astfel de tratament şi în România.

    În motivarea primei decizii de arestare, Tribunalul Capitalei spunea, despre conţinutul unei scrisori medicale depuse la instanţă de Nicuşor Constantinescu, că acesta se regăseşte, în mare parte, într-un email trimis de preşedintele CJ Constanţa doctorului care a emis documentul şi a cărui semnătură “diferă izbitor faţă de cea existentă pe alte înscrisuri”.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, aceasta cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.

  • Fostul şef al Poliţiei de Frontieră Siret Nelu Fediuc, reţinut pentru luare de mită, a fost arestat

    DNA Suceava a solicitat, sâmbătă, Tribunalului Suceava, arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a lui Nelu Fediuc şi a lui Paul Pârjolea, reţinut în acelaşi dosar, pentru cămătărie.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Suceava a admis cererea DNA Suceava în cazul lui Nelu Fediuc, astfel că pe numele acestuia a fost emis mandat de arestare preventivă, pentru 30 de zile, în timp ce în cazul lui Paul Pârjolea solicitarea a fost respinsă, iar acesta va fi cercetat în libertate.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA au dispus cercetarea sub control judiciar a şefului SPP Suceava, colonelul Lucian Solcan, şi a inspectorului vamal principal din Vama Siret, Gheorghe Robu.

    Procurorii anticorupţie suceveni susţin că, în perioada 2008-2012, Nelu Fediuc, în virtutea atribuţiilor de serviciu, a asigurat protecţie în Vama Siret pentru mai multe persoane care tranzitau ţigări prin punctul vamal peste plafonul legal admis de lege şi cu sustragerea de la plata taxelor vamale.

    Astfel, pentru a beneficia de această “protecţie”, persoanele respective trebuiau să achite câte o taxă lunară care a fost stabilită iniţial la suma de 200 de dolari, după care a fost mărită până la 500 – 1.000 de euro, la cererea comisarului şef.

    DNA Suceava susţine că în schimbul aceleiaşi “protecţii”, în intervalul februarie – august 2008, inculpatul Nelu Fediuc a beneficiat şi de favoruri sexuale din partea unei martore denunţătoare.

    Procurorii mai arată că, în septembrie 2008, Nelu Fediuc a încercat să determine aceeaşi martoră denunţătoare să-şi retragă denunţul formulat împotriva lui în dosarul pentru care a fost trimis în judecată, oferindu-i în schimb suma de 12.000 euro, pe care aceasta însă a refuzat-o.

    Fediuc mai este acuzat că, în perioada iunie – 7 iulie 2014, prin intermediul inspectorului vamal principal Gheorghe Robu, a încercat să determine, prin metode de intimidare, un alt martor denunţător să-şi retragă denunţul formulat împotriva sa, a altor vameşi şi a ofiţeri de poliţie de frontieră.

    În acelaşi dosar, şeful SPP Suceava, Lucian Solcan, este acuzat că în perioada în care a fost ofiţer la Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă a perceput “taxă de protecţie” de la mai multe persoane pentru a le permite tranzitarea frontierei cu ţigări şi alte produse de contrabandă.

    Inspectorul vamal principal Gheorghe Robu de la Biroul Vamal Siret este acuzat că a încercat să determine un martor denunţător, prin corupere, precum şi prin metode de intimidare, să-şi retragă denunţul formulat împotriva sa şi a altor vameşi şi ofiţeri de poliţie de frontieră, în dosarul în care aceştia fuseseră trimişi în judecată.

    Vineri dimineaţă, procurorii DNA au făcut şapte percheziţii în judeţele Suceava şi Botoşani, două dintre acestea având loc în biroul şefului SPP pentru Suceava şi Botoşani aflat în sediul Consiliului Judeţean Suceava şi în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, într-un dosar privind fapte de corupţie care ar fi fost săvârşite în perioada 2008-2014.

    Într-un comunicat transmis vineri dimineaţă, DNA preciza că percheziţiile au loc într-un dosar care vizează “suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2008-2014, a unor infracţiuni de corupţie, privitoare la regimul stabilit pentru alte activităţi reglementate de lege şi contra înfăptuirii justiţiei”.

    În 14 iulie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Suceava i-au trimis în judecată, în stare libertate, pe şeful Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret, Nelu Fediuc, şi pe preotul Dumitru Horga, alături de mai mulţi vameşi şi poliţişti de frontieră.

    În rechizitoriul transmis instanţei de judecată, anchetatorii arată că în perioada 19 august 2008 – 3 martie 2009, a fost iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, condus de Dumitru Horga, preot în localitatea Cândeşti, judeţul Botoşani, din care mai făceau parte, printre alţii, fiul preotului şi un dascăl, activitatea acestui grup fiind sprijinită de Nelu Fediuc, şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret.

    Conform anchetatorilor, grupul infracţional acţiona după regulile convenite între funcţionarii publici, care, urmărind realizarea unor foloase materiale cu evident caracter patrimonial, îşi încălcau atribuţiile de serviciu favorizând traficul de produse accizabile prin Vama Siret.

    Persoanele care tranzitau frontiera de stat reveneau în România cu importante cantităţi de ţigări, care au fost revândute cu precădere unor distribuitori din municipiul şi judeţul Botoşani, dar şi în judeţul Suceava, mai notau procurorii, care arătau că la fiecare intrare în ţară membrii grupării dădeau lucrătorului poliţiei de frontieră care era de serviciu şi se ocupa de controlul documentelor suma de 50 lei, iar lucrătorului vamal care făcea controlul vamal pe sensul de intrare, 100 de lei.

    Fiecare transport s-a făcut pe baza informaţiilor furnizate de Nelu Fediuc, în funcţie de planificarea în serviciu a lucrătorilor din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, el fiind cel care aproba planificările şi inclusiv componenţa turelor de serviciu.

    Astfel, membrii grupării au introdus în România, cu sprijinul lui Fediuc şi al persoanelor pe lângă care acesta intervenea (lucrători de poliţie de frontieră de serviciu în Punctul de trecere al frontierei Siret şi lucrători vamali din cadrul Biroul Vamal Siret), peste 290.000 de pachete de ţigări de provenienţă ucraineană. Anchetatorii mai spuneau că au existat 61 de treceri pe la punctul de frontieră Siret, făcute de membrii grupării în 29 de zile.

  • Fostul director din Ministerul Economiei Răsvan Toader, reţinut pentru luare de mită, a fost arestat

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bihor a decis, miercuri seară, arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a lui Gabriel Răsvan Toader, fost director al Direcţiei Generale Politici Industriale şi Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi a celor doi oameni de afaceri Stelian Tulcan şi Carla Postolache, pentru fapte de corupţie.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea.

    Marţi, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Gabriel Răsvan Toader, pentru luare de mită, a lui Stelian Vlăduţ Tulcan, pentru dare de mită, şi a Argentinei Carla Postolache, pentru complicitate la luare de mită.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere, în baza unor înţelegeri anterioare, din perioada decembrie 2011 – mai 2012, Gabriel Răsvan Toader, prin intermediul Argentinei Postolache, ar fi pretins de la Stelian Tulcan, în cursul lunii mai 2012, contravaloarea unei cantităţi de 48 metri cubi de beton, în valoare totală de 14.461,36 lei.

    “Pentru acest «serviciu», în contextul autorizării unui antrepozit fiscal, suspectul Toader Gabriel Răsvan trebuia să avizeze lista cu semifabricatele şi produsele finite înscrise în nomenclatorul de fabricaţie şi să avizeze asimilarea, din punct de vedere al accizelor, a produselor energetice cu produse pentru care sunt stabilite accize în cazul societăţii comerciale reprezentate de suspectul Tulcan Stelian Vlăduţ, lucru care s-a şi întâmplat la data de 22.05.2012”, precizau procurorii.

    Întreaga cantitate de beton pretinsă a fost achitată în întregime de către Tulcan, prin intermediul firmei pe care o reprezenta, susţineau anchetatorii.

    “Cantitatea de 48 mc de beton a fost utilizată de către numitul Toader Gabriel Răsvan la construirea unui imobil în zona localităţii Ghiroda, judeţul Timiş”, se arăta în ordonanţele de reţinere.

    Surse din cadrul anchetei declarau că reţinerile de marţi au legătură cu percheziţiile făcute, în 6 mai, la omul de afaceri arădean Stelian Tulcan.

    Acesta deţine o rafinărie în localitatea arădeană Apateu – SC West Petrol Rafinare SRL. Rafinăria a fost inaugurată anul trecut, după o investiţie de câteva milioane de euro, având capacitatea de prelucrare a 250 de tone de ţiţei pe zi. Tulcan mai are o benzinărie şi un hotel în oraşul Chişineu-Criş.

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, în 6 mai, de structura centrală a DNA, procurorii făceau cercetări “într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală în legătură cu importul de produse petroliere, în perioada 2009-2011, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 13.500.000 lei”.

    “În cursul zilei de 6 mai, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, au fost efectuate percheziţii domiciliare în trei locaţii din Chişineu Criş şi Apateu, judeţul Arad. În acest moment, în cauză se efectuează urmărirea penală prin raportare strict la fapte, nefiind începută urmărirea penală faţă de vreo persoană”, se arăta în comunicatul din 6 mai.

    Percheziţiile au vizat atunci şi compania West Petrol Oil deţinută de omul de afaceri arădean Stelian Tulcan.

    Surse din rândul anchetatorilor declarau atunci că procurorii au ridicat documente în urma descinderilor şi urmau să-i invite la audieri pe proprietarul rafinăriei şi pe soţia acestuia, cei doi având împreună şi alte afaceri, în afara rafinăriei din Apateu, între care un hotel.

  • DNA cere din nou arestarea lui Ilie Carabulea: A monitorizat video, de acasă, sediul Carpatica Asig

     Carabulea, judecat alături de Dan-Radu Ruşanu şi Constantin Mârzac în dosarul “Carpatica”, a mai fost arestat preventiv, tot la propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.

    Potrivit DNA, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat “în mod repetat” obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa respinge DEFINITIV arestarea lui Nicuşor Constantinescu: Preşedintele CJ Constanţa a stat legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie

     Prin decizia de marţi, CAB a respins înlocuirea controlului judiciar, dispus iniţial în cazul lui Constantinescu, cu arestul preventiv.

    Instanţa a stabilit, de asemenea, că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în SUA, a stat în mod legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie.

    În aceste condiţii, mandatul european de arestare emis pe numele lui Nicuşor Constantinescu rămâne fără obiect.

    După judecarea contestaţiei, avocaţii lui Constantinescu au declarat că viza prin care acesta mai poate rămâne pe teritoriul SUA va expira la începutul lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa respinge DEFINITIV arestarea lui Nicuşor Constantinescu: Preşedintele CJ Constanţa a stat legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie

     Prin decizia de marţi, CAB a respins înlocuirea controlului judiciar, dispus iniţial în cazul lui Constantinescu, cu arestul preventiv.

    Instanţa a stabilit, de asemenea, că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în SUA, a stat în mod legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie.

    În aceste condiţii, mandatul european de arestare emis pe numele lui Nicuşor Constantinescu rămâne fără obiect.

    După judecarea contestaţiei, avocaţii lui Constantinescu au declarat că viza prin care acesta mai poate rămâne pe teritoriul SUA va expira la începutul lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro