BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Antreprenoarea Silvia Melcescu ţinteşte dublarea afacerilor cu fabrica de uniforme profesionale SIVA Uniforms, până la 4 mil.euro, şi extinderea brandului pe pieţele internaţionale

    SIVA Uniforms, principala fabrică de uniforme şi îmbrăcăminte de lucru din România, estimează dublarea cifrei de afaceri în acest an, la 4 milioane de euro, de la nivelul de 2 milioane de euro consemnat în 2023 şi extinderea brandului pe noi pieţe din afara ţării.

    Compania, înfiinţată în urmă cu 12 ani de antreprenoarea Silvia Melcescu, deţine o fabrică în cartierul bucureştean Berceni şi are o capacitate de producţie de peste 15.000 de articole vestimentare pe zi. Fabrica are aproximativ 60 de angajaţi şi deserveşte clienţi din România şi Europa prin brandul SIVA Uniforms, deţinut de compania umbrelă Elite Uniforms & Community.

    „Extinderea la nivel internaţional se va realiza la nivel de vânzări şi va fi susţinută de fabrica pe care o deţinem în Bucureşti şi de expertiza angajaţilor noştri. (..) Am semnat deja câteva contracte în afara ţării”, spune Silvia Melcescu, fondatoarea şi acţionarul unic al SIVA Uniforms.

    SIVA Uniforms produce o gamă extinsă de uniforme, inclusiv uniforme şcolare, echipamente de lucru şi îmbrăcăminte medicală. Compania are deja o prezenţă solidă pe piaţa internaţională, livrându-şi produsele în ţări precum Franţa, Polonia, Cehia, Spania şi Republica Moldova.

    Portofoliul SIVA Uniforms cuprinde aproximativ 200 de clienţi în ţară şi în străinătate, iar odată cu extinderea în afara ţării, un alt obiectiv al companiei este vânzarea de echipamente de lucru direct în locaţii fizice, respectiv în hypermarketuri şi magazine de specialitate.

    Silvia Melcescu a pus bazele afacerii SIVA Uniforms în urmă cu 12 ani, după o perioadă în care a fost angajată la Orange România

    Compania funcţionează ca unitate protejată, angajând şi reintegrând în câmpul muncii persoane cu dizabilităţi. Din 2017, brandul SIVA Uniforms este un lider pe piaţa din România în crearea şi producţia de uniforme şi echipamente special concepute pentru angajaţii companiilor care au contact direct cu clienţii.

     

  • A vrut să transforme lumânările rămase de la nuntă în ceva util şi a ajuns la un business care merge mână în mână cu pasiunea

    Pentru Sorina Mihalache, crearea de lumânări a reprezentat mai întâi o pasiune care mergea mână în mână cu deconectarea. A savurat fiecare moment petrecut în laborator, iar treptat a trecut de la simpl activitate relaxantă la un mic business.  Lu’Minos Candles înseamnă astăzi lumânări artizanale în căni din ceramică realizate manual de artişti locali. Mai departe, ea îşi doreşte să atragă în business fie o finanţare, fie un business angel. Cum a început totul şi cum se diferenţiază Lu’Minos Candles de alte branduri din domeniu?

    „Primele mele încercări de a turna lumânări parfumate au avut loc în urmă cu 4 sau 5 ani când am încercat să transform lumânările rămase de la nunta noastră în ceva util. În general încerc să refolosesc tot ce pot în creaţiile mele handmade şi cred că obiectele refolosite/transformate au o valoare mai mare, cel puţin sentimentală, decât un obiect nou”, povesteşte Sorina Mihalache. Bineînţeles că primele lumânări nu au ieşit perfect, însă acest lucru nu a descurajat-o, ci a continuat, schimbând tipul de ceară, fitiluri, arome şi recipiente. Astfel că primele teste cu ceara naturală de ceară de soia au avut loc undeva la începutul anului 2021, iar în aprilie 2023 a creat Luminos Candles SRL din judeţul Mureş. Dincolo de lumânări, Sorinei îi plac foarte mult obiectele din ceramică. „Ideea de a susţine ceramica realizată manual prin businessul nostru a venit în urma unui documentar despre Daniel Leş în care am rămas copleşită de pasiunea cu care vorbea despre arta de a lucra cu lutul şi de uşurinţa aparentă cu care din nimic/pământ oamenii aceştia reuşesc să creeze obiecte încântătoare”, povesteşte Sorina. În zona ei, cel mai apropiat centru de ceramică este satul Corund (jud. Harghita), în care locuitorii se ocupă aproape integral doar cu activităţi legate de ceramică, astfel că astăzi şapte dintre artizanii care îi furnizează recipiente sunt de aici.

    „Surpriza pentru mine a fost că din păcate online nu se găsesc prea multe informaţii legate de meşterii ceramişti din zonă, astfel că au fost câteva zile bune în care am luat Corundul la pas şi am intrat din atelier în atelier, am mers din recomandare în recomandare pentru a găsi furnizori cu care să putem creea modelele pe care le aveam noi în minte”, a mai povestit antreprenoarea, care mai lucrează şi cu alţi artizani.

    Materialele pentru lumânări le achiziţionează în mare parte de la furnizori din ţară şi se asigură că sunt materiale de înaltă calitate. Iar uleiurile de parfum pe care le importă sunt de la producători consacraţi din afară cu tradiţie în industria parfumurilor, a menţionat ea.

    16 arome include portofoliul de lumânări al Lu’Minos Candles

    „Lu’Minos Candles se diferenţiază de alte branduri de lumânări prin calitatea produselor obţinute în urma unui proces riguros de testare şi bineînţeles prin vasele din ceramică realizate manual în modele gândite de noi”, a spus Sorina. De asemenea, de câteva luni a început chiar ea să picteze  o parte dintre recipiente, cu diverse motive vesele în funcţie de inspiraţia de moment şi consider„ că şi asta este un element diferenţiator – posibilitatea de a oferi clientului final un obiect cu adevărat unic.

    Produsele  pot fi comandate online pe site-ul propriu, luminoscandles.com, sau pot fi achiziţionate fizic din Măiastra Concept Store (Bucureşti) şi ocazional de la târgurile handmade la care participă.

    „Momentan suntem în căutarea mai multor parteneri şi locaţii fizice în care clienţii noştri să găsească în permanenţă produsele Lu’Minos Candles.” O altă direcţie de diferenţiere este şi cea prin care clienţii pot trimite recipientele pentru a fi reumplute.

    „Această idee a venit tocmai din dragostea mea pentru ceramică şi din dorinţa de a oferi o cale prin care recipientele realizate cu atât de multă muncă de către ceramişti să poată fi utilizate şi apreciate cât mai mult timp. De asemenea, o consider şi o variantă bună pentru fidelizarea clienţilor deoarece clienţii care solicită reumplerea pot încerca mai multe arome din gama noastră la un preţ mai mic decât preţul produselor achiziţionate ca fiind noi”, a punctat Sorina. În prezent, în portofoliul Lu’Minos Candles sunt 16 arome, dar numărul acestora diferă în funcţie de sezon. Urmează de exemplu să adauge în portofoliu din nou aroma Pumpkin Spice care a fost bestseller toamna trecută şi probabil va elimina aromele de primăvară  – Bujori de exemplu.

    „Aroma noastră bestseller este Piersică şi Frangipani care este foarte solicitată şi apreciată de majoritatea clienţilor.” Cu toate că Lu’Minos Candles a evoluat frumos în ultimii ani, Sorina are încă jobul din corporaţie. Însă, ea spune că încearcă să îşi planifice marea majoritate a activităţilor care ţin de Lu’Minos Candles, astfel încât să poată să ţină pasul cu toate ideile si planurile. „Îmi doresc să fac cât mai cunoscut acest brand şi să ajungă lumânările noastre în cât mai multe case din România şi de ce nu din afara ţării. Până acum, cel mai îndepărtat loc în care ştiu că au ajuns sub formă de cadou este California şi mă simt foarte mândră că o fărâmă din ceea ce am creat eu a ajuns peste ocean”, a adăugat ea.   

    În plus, îşi doreşte să creeze parteneriate cu marii jucători din piaţa de design interior pentru ca lumânările ei să poată fi testate şi achiziţionate din cât mai multe locaţii fizice din ţară. „Statistic vorbind, 25% dintre clienţii noştri se întorc deoarece faptul că pot simţi şi aroma lumânării îi fidelizează şi de asta eu cred că, cu cât vom fi prezenţi în mai multe locaţii fizice cu atât va fi şi expansiunea Lu’Minos Candles mai mare.” De asemenea, ea îşi doreşte şi să îşi dezvolte capacitatea de producţie şi ia în calcul inclusiv varianta de solicitări de finanţare şi business angels.

    „Statistic vorbind, 25% dintre clienţii noştri se întorc deoarece faptul că pot simţi şi aroma lumânării îi fidelizează.“ – Sorina Mihalache, fondatoare, Lu’Minos Candles

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Rustic Art – atelier de mobilier

    Fondatori: Barna Gabor şi Daan de Groot

    Cifră de afaceri 2023: 1,6 mil. lei

    Livrare: România, Italia, Spania, Germania

    Marilyn Soap – săpunuri handmade

    Fondatoare: Ariana Hileagă

    Anul înfiinţării: 2020

    Prezenţă: Bucureşti, Constanţa, Viscri

    Maya şi prietenii – Grădiniţă

    Fondatoare: Mădălina Măicănescu

    Număr locaţii: 3

    Număr copii: 140

    Prezenţă: Otopeni, Bucureşti

    Lime Studio – birou de arhitectură

    Fondatoare: Silvia Olteanu şi Roxana Niţescu

    Cifră de afaceri 2023: 200.000 de lei

    Număr clienţi: peste 100

    TWASE – magazin online de decoraţiuni interioare

    Cofondator: Alex Drăgulinescu

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cine sunt bogaţii României, cu averi fabuloase, de care mulţi dintre oamenii din ţara noastră nici nu au auzit

    Au construit unele dintre celE mai mari companii româneşti. Au dezvoltat adevărate „imperii”, al căror business ajunge până la miliarde de euro anual. Au vândut afaceri pentru care au încasat zeci sau chiar sute de milioane de euro. Investesc în continuare în real-estate, agricultură, producţie sau retail. Fac banii să se mişte şi astfel ţin economia în priză. Şi totuşi, mulţi dintre ei sunt necunoscuţi publicului larg. Sunt printre cei mai discreţi oameni de afaceri locali.

    Unii au lăsat dintotdeauna ca munca lor să vorbească pentru ei. Alţii au ales să se retragă treptat din prim-plan, deşi continuă să facă jocurile în culise. Există însă şi cei care au dus discreţia la rang de artă. Astfel, nu doar numele lor, ci şi businessurile pe care le-au construit cărămidă cu cărămidă în capitalism sunt ţinute departe de ochii curioşilor. Nu de puţine ori, nu există nici măcar o imagine cu aceşti antreprenori care se pot plimba agale, nestingheriţi, pe Calea Victoriei, spre exemplu, îmbrăcaţi în haine ale unor branduri de lux „tăcut” (quiet luxury – trad.), care costă mii de euro, dar care nu „strigă” numele niciunui brand. Şi nimeni nu ar şti cine sunt ei.

    Şi totuşi, cine sunt cei mai discreţi oameni de afaceri locali?

    1. Zoltan Teszari,  Telecom – Digi/ RCS&RDS

    Istoric:
    A intrat în afaceri cu o tonetă de îngheţată în Oradea, oraşul în care s-a născut, după care, la începutul anilor ’90, a intuit potenţialul uriaş al serviciilor de televiziune. A urmat construcţia treptată, prin achiziţii şi dezvoltare organică, a unui imperiu în telecom, care este prezent acum şi în alte ţări din Europa. Deşi despre afacerea pe care a creat-o – Digi – există informaţii şi date financiare, dar nu numai, despre fondatorul ei, antreprenorul Zoltan Teszari, detaliile sunt (prea) puţine.

    2. Alin Niculae, Energie – Oscar Downstream, Real estate

    Istoric:
    Alin Niculae a dezvoltat de la zero cea mai mare companie petrolieră din România care nu face parte dintr-un grup internaţional. Afacerea Oscar Downstream a apărut pe piaţă la începutul anilor 2000, fiind înfiinţată de antreprenorul care văzuse potenţial în vânzările en-gros de carburanţi pentru companii. Apoi, odată ce afacerea a crescut, el a început să parieze şi pe imobiliare, fiind astăzi unul dintre cei mai importanţi investitori din real-estate din Bucureşti. 

    3. Sacha Dragic, Pariuri – Superbet, Fonduri de investiţii, Logistică

    Istoric:
    Sacha Dragic este fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de 15 ani. Deşi businessul a fost fondat şi dezvoltat iniţial local, în urmă cu 4-5 ani a început expansiunea internaţională. Acum, grupul are operaţiuni pe mai bine de zece pieţe şi vizează o extindere globală, în contextul în care antreprenorul a atras în acţionariat fondul de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari din lume. Sacha Dragic este implicat şi în alte businessuri, precum fondul de investiţii Mozaik Investments, societatea de brokeraj Investimental, dar şi în real-estate şi altele.

     

     

     

    4. Horia Ciorcilă, Banca Transilvania, Real estate, Industria hotelieră

    Istoric: Bancherul-antreprenor Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii şi apoi preşedintele Băncii Transilvania, a început să construiască în urmă cu 25 de ani, în două camere înghesuite de pe malul Someşului din Cluj, alături de alţi oameni de afaceri, povestea unei bănci private. Practic, istoria Băncii Transilvania a început în 1994, în Cluj-Napoca, la iniţiativa a 13 oameni de afaceri, ideea fiind aceea de a crea o bancă locală, un brand „de Cluj“. Astăzi, Ciorcilă s-a retras din prim-plan când vine vorba de Banca Transilvania, care a ajuns între timp cea mai mare bancă din România după active. El e implicat şi în alte afaceri, din domenii precum hotelărie, sport şi real-estate.

     

     

     

    5. Roxana Maftei, Retail farmaceutic – Farmacia Tei

    Istoric:
    Era anul 1992 când antreprenoarea Roxana Maftei fonda Farmacia Tei, o unitate de retail farma amplasată, după cum îi spune şi numele, în cartierul şi pe bulevardul (Lacul) Tei. Trei decenii mai târziu, businessul arată cu totul altfel, iar viitorul abia începe să se scrie, după ce fondatorii Dedeman au intrat în 2022 în acţionariat pentru a da un boost expansiunii.

    Prima unitate Farmacia Tei, deschisă acum trei decenii şi cea care dă numele întregului business, a fost între timp închisă şi relocată. Acest proces se întâmpla acum cinci ani. S-au inaugurat însă alte farmacii sub acel brand atât în Capitală, cât şi dincolo de ea. Totodată, din companie s-a desprins o nouă divizie – un lanţ de supermarketuri cu articole pentru copii, Bebe Tei.​

     

    6. Dan Stoicescu, Sindan Bucureşti (vândută către Actavis)

    Istoric:
    Dan Stoicescu (astăzi în vârstă de 71 de ani) este cel care în 2007 a încasat, conform datelor de la acea vreme, aproape 150 mil. euro de la grupul Actavis pentru compania farma Sindan, pe care o fondase cu 15 ani în urmă. El s-a retras atunci şi din business, şi din lumina reflectoarelor, mutându-se în Elveţia. Ce a făcut apoi? Antreprenorul declara în 2008 că el crede că viaţa poate fi prelungită prin nanotehnologie şi inteligenţă artificială, dar şi prin dietă şi printr-un stil de viaţă controlat. În 2008, Stoicescu declara pentru New York Times că „prefer să cheltui bani pe genomul meu decât pe un Bentley sau pe un avion“. Nu există informaţii despre ce face astăzi.

    7. George Brăiloiu, Crypto, Real-estate

    Istoric:
    Omul de afaceri George Brăiloiu, unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, care a activat iniţial în energie, are astăzi investiţii masive în crypto şi real-estate. Conform datelor Business Magazin, el este unul dintre cei mai mari câştigători români din activitatea de cryptomonede.

    8. Octavian Creţu, Ape minerale – Romaqua

    Istoric:
    Acţionarul majoritar al Romaqua, producătorul Borsec, spunea anterior că intrarea pe piaţa apelor minerale a fost al doilea plan al său de business, după ce încercarea de a prelua de la stat producătorii de medicamente Sicomed şi Biofarm a eşuat.

    Grupul din industria băuturilor Romaqua, cu peste 2.000 de angajaţi în prezent şi afaceri de circa 1 mld. lei, se numără printre marile businessuri pornite de antreprenori români în primii ani după căderea regimului comunist, punctul de plecare fiind privatizarea companiei de stat Comchim prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts, preluarea companiei de către management şi salariaţi).

    9. Anca Vlad, Retail farmaceutic şi distribuţie – Grupul Catena – Fildas Trading

    Istoric: A vrut să fie chimistă, însă a intrat la Academia de Studii Economice (ASE) datorită unei profesoare care i-a spus că are înclinaţii înspre partea economică, spre nemulţumirea părinţilor care erau amândoi ingineri. Munca a început-o încă din timpul liceului, când lucra într-un laborator de chimie, înlocuind laboraţii care plecau în concediu. Iar apoi, „ca orice ASE-ist care vrea un bănuţ”, conform chiar declaraţiilor sale anterioare, a lucrat ca ghid la mare.

    Astăzi, Anca Vlad este cea mai puternică antreprenoare din România prin prisma businessului pe care l-a creat, e vorba de grupul Catena-Fildas, care a raportat pentru 2022 afaceri cumulate de 2,5 miliarde de euro din farmacii şi distribuţie de medicamente. Ea s-a retras însă treptat din lumea reflectoarelor, lăsând businessul să vorbească.

     

    10. Roger Akoury, Real estate, MARe (Muzeul de Artă Recentă)

    Istoric:
    Numele omului de afaceri Roger Akoury, originar din Liban, a fost multă vreme legat de cel al grupului farma A&D Pharma, ce cuprindea, printre altele, lanţul de farmacii Sensiblu. El, alături de ceilalţi antreprenori fondatori, a vândut businessul în urmă cu câţiva ani către fondul de investiţii Penta Investments, într-una dintre cele mai mari tranzacţii locale, evaluată la 350-400 de milioane de euro. Antreprenorul a vândut şi un alt business pe care l-a cofondat, retailerul de optică medicală OPTIblu, pentru a-şi concentra atenţia în ultima perioadă pe zona de artă de care e pasionat. El e, de altfel, şi colecţionar de artă. Una dintre cele mai recente investiţii cunoscute ale sale este MARe – Muzeul de Artă Recentă, care şi-a deschis porţile la început de octombrie 2019, în cartierul Primăverii din Bucureşti.

    11. Radu Dimofte, Real estate, Băneasa Shopping City, Practic SA, Retail restaurante – Sphera Franchise Group

    Istoric:
    Unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali prin prisma businessurilor create şi a poveştilor ţesute în jurul lor sunt partenerii Gabriel (Puiu) Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Unii dintre primii oameni de afaceri locali din capitalism, cei doi au construit – împreună sau separat – businessuri în domenii diverse, de la imobiliare şi malluri, la restaurante şi retail. Cei doi au pornit la drum cu importul de calculatoare, dar au continuat apoi pariind pe afaceri de mari dimensiuni, aducând local francizele Pizza Hut (1994), KFC (1997) şi Taco Bell (2017). Tot ei sunt unii dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti.

    12. Sorin Creţeanu, Real estate – Comnord

    Istoric:
    Omul de afaceri Sorin Creţeanu e un important actor în real-estate prin firma Comnord, dar el controlează şi producătorul de materiale de construcţii Procema, un business ajuns la peste 700 mil. lei anul trecut.

    13. Robert Ludovic, Este cofondator al Amethyst. A fost acţionar-fondator la A&D Pharma şi Anima, dar a făcut exit.

    Istoric:
    Unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din industria farma şi din sectorul medical, Robert Ludovic, este fondatorul mai multor businessuri precum A&D Pharma (retail şi distribuţie farma), Amethyst (radioterapie) sau Anima (policlinici). Din cele două din urmă, el a făcut exit. Acum, pe profilul său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el apare CEO al Quartz Healthcare din Luxemburg şi fondator Amthyst.

     

    14. Emanuel Muntmark, Energie – Monsson

    Istoric:
    Emanuel Muntmark, un om de afaceri suedez extrem de discret, este supranumit regele eolienelor, după ce a fondat, dezvoltat şi vândut mai multe proiecte în domeniul energiei verzi. Acum, el controlează Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte eoliene şi solare. Recent, Monsson a cumpărat „Casa cu Lei“, una dintre clădirile istorice de referinţă din Constanţa.

    15. Ioannis Papalekas, Real estate – Globalworth (pe care a vândut-o către miliardarul ceh Radovan Vitek)

    Istoric:
    Ioannis Papalekas a fost multă vreme unul dintre cei mai puternici, dar şi discreţi investitori din imobiliarele româneşti. De orgine grec, el a activat pe plan local în România de la începutul anilor 2000, dezvoltând Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România, care s-a extins şi în Polonia. Papalekas a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la Globalworth în 2020, iar o parte din bani urma să îi investească în industria ospitalieră din Grecia şi Cipru, conform celor mai recente date.

     

    16. Gabriel Comănescu, Energie – GSP

    Istoric:
    Gabriel Comănescu este cel mai puternic antreprenor din Constanţa, controlând Grup Servicii Petroliere (GSP), singurul jucător românesc din forajul marin. El mai deţine şi alte businessuri, printre care şi hotelul Vega din Mamaia, cotat la cinci stele.

    17. Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Retail DYI – Dedeman

    Istoric:
    Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri, care au investiţii şi în alte domenii precum real-estate sau piaţa de capital, s-au retras în ultimul deceniu din prim-plan.

    18. Dragoş Dobrescu, Real estate – Monolit

    Istoric:
    Omul de afaceri Dragoş Dobrescu, unul dintre cei mai discreţi investitori imobiliari din piaţa locală, controlează grupul de firme Monolit. Informaţiile publice despre el sunt extrem de puţine, fiind cunoscut iniţial despre antreprenor faptul că dezvoltă clădiri de birouri de dimensiuni mici şi medii.

     

    19. Augustin Oancea, Energie – Tinmar Energy

    Istoric:
    Augustin Oancea este cel mai puternic antreprenor din energie, controlând Tinmar Energy, o companie de furnizare de energie fondată în 2001 şi care a ajuns la afaceri de 9,2 mld. lei anul trecut.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ce este un SRL şi ce este un PFA? Cum alege un tânăr antreprenor aflat la început de drum între aceste două forme juridice?

    Prima dată, înainte de a începe o afacere, în mintea antreprenorului se naşte ideea, care mai departe prinde viaţă şi, astfel, se creează un brand şi un produs. În tot acest proces, antreprenorii se confruntă cu diverse provocări şi au întrebări pe care le descoperă pe măsură ce înaintează în procesul de a face din ideea lor un business.

    Cele mai populare întrebări în rândul viitorilor antreprenori, care se află la primul business, sunt ce este un SRL, ce este un PFA şi cum fac alegerea corectă între aceste două forme juridice.

    În ediţia despre antreprenoriat a emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT, Cristian Bărcan, fondatorul companiei RegNet, care ajută antreprenorii să îşi înfiinţeze firme, a explicat ce înseamnă un SRL şi un PFA şi care sunt diferenţele între aceste forme de organizare juridică a unei afaceri.

    „Cele mai des întâlnite întrebări în rândul viitorilor antreprenori sunt legate de forma juridică pe care trebuie să o aleagă, adică dacă este mai bine să funcţioneze sub formă de PFA sau de SRL. Diferenţa între SRL şi PFA se face atunci când ne raportăm la venituri. Dacă antreprenorul preconizează că va avea câştiguri mai mari de 25.000 de euro anual, atunci e recomandat să meargă spre un SRL. De la acel nivel, este mai optim să ai un SRL decât un PFA”, a detaliat, fondatorul RegNet, o companie care ajută antreprenorii aflaţi la început de drum să îşi înfiinţeze firme.

    În prezent, în cazul unui SRL, detaliază el, există trei baze de impozitare – 1%, 3% şi 16%. La PFA, taxele pe care antreprenorul trebuie să le plătească sunt pentru CASS (sănătate), CAS (pensie) şi impozitul pe venit sau pe profit de 10%. Este important de reţinut că atunci când vrei să îţi înfiinţezi un PFA într-un anumit domeniu ţi se solicită dovada experienţei sau a pregătirii în acel domeniu.

    De obicei, punctează fondatorul RegNet, trecerea de la PFA la SRL se face atunci când se depăşeşte un anumit prag de venituri, iar antreprenorul începe să se gândească la variante de optimizare, determinate de o creştere a businessului.

    Tema centrală a primei ediţii din emisiunea Ce faci cu banii tăi? a fost antreprenoriatul. Raluca Hăulică, fondatoarea brandului de încălţăminte Alura şi Cristian Bărcan, fondatorul RegNet, au fost cei care au împărtăşit, în această primă ediţie, experienţele lor antreprenoriale, au vorbit despre provocările pe care le-au întâlnit în drumul lor şi au răspuns la întrebările culese din teren pe care şi le pun antreprenorii aflaţi la început de drum.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

  • Eşti un antreprenor aflat la început de drum? Iată ce poţi face pentru a găsi clienţi şi pentru a îţi face loc pe piaţa pe care ai ales să activezi

    Momentul în care porneşti o afacere vine cu foarte multe întrebări, nelămuriri sau nelinişti, iar cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum sunt constant în căutare de răspunsuri şi sfaturi. Alexandru Stanciu este un tânăr antreprenor care a pornit, împreună cu un prieten, un business în zona de creare şi personalizare a site-urilor web.

    Când a pus bazele acestei afaceri, primul său gând a fost legat de cum îşi va împărţi bugetul, care era limitat la acea vreme, însă cea mai importantă întrebare care a urmat a fost următoarea: „cum fac să găsesc clienţi într-o piaţă atât de mare în care foarte mulţi alţi jucători fac ce fac şi eu”.

    În ediţia despre antreprenoriat a emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT, întrebarea lui Alexandru şi-a găsit răspunsul. Acesta a venit din partea unei antreprenoare care a fost, la un moment dat, în punctul în care se află el acum.

    „Atunci când îţi alegi o industrie, dacă este una foarte competitivă, înseamnă că există piaţă pentru asta şi e bine. Înseamnă că e mult capital, e multă activitate, sunt mulţi clienţi. Când îţi deschizi o afacere, e bine să te uiţi la cei mai mari şi să ai în cap targete foarte înalte. Studiază-i pe cei care sunt cei mai buni în domeniu, însă te poţi nişa sau poţi comunica într-un mod diferit faţă de ei. 100% există posibilitatea să faci mai bine ceva ce fac deja alţii. Chiar dacă este aceeaşi industrie şi aceeaşi activitate, ai şanse să o faci mai bine decât alţi jucători. E important să comunici, te poţi nişa atât în activitate, cât şi în comunicare şi poţi rezolva o problemă care există. Trebuie doar să o studiezi şi să vorbeşti cu clienţii existenţi ai celor mai mari competitori”, a răspuns Raluca Hăulică, fondatoarea brandului de încălţăminte Alura.

    Tema centrală a primei ediţii din emisiunea Ce faci cu banii tăi? a fost antreprenoriatul. Raluca Hăulică, fondatoarea brandului de încălţăminte Alura şi Cristian Bărcan, fondator Regnet, o companie care susţine antreprenorii să îşi facă firme, au fost cei care au împărtăşit, în această primă ediţie, experienţele lor antreprenoriale, au vorbit despre provocările pe care le-au întâlnit în drumul lor şi au răspuns la întrebările culese din teren pe care şi le pun antreprenorii aflaţi la început de drum.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

     

  • Cum ajuns un tânăr care şi-a deschis un magazin în subsolul casei să aibă o avere de peste 12 miliarde de dolari

    Călătoria lui Michael Rubin – de la un extrem de tânăr antreprenor cu un magazin de schi în subsolul casei la un jucător important în industriile de e-commerce şi în sportul american –  este marcată de investiţii strategice, afaceri de succes şi creştere constantĂ. Abilitatea sa de a identifica oportunităţi şi de a se adapta în momente dificile i-a consolidat reputaţia ca vizionar în afaceri şi sport. Cum a ajuns la o avere netă de 12 miliarde de dolari?

    Michael Gary Rubin s-a născut pe 21 iulie 1972 în Philadelphia, Pennsylvania, într-o familie în care mama (Paulette) avea profesia psihiatru, iar tatăl (Ken) era veterinar. A crescut într-o familie evreiască în Lafayette Hill, oraş din acelaşi stat american, manifestându-şi spiritul antreprenorial de la o vârstă fragedă. La 12 ani, a început o mică afacere de ajustare a echipamentelor de schi în subsolul casei în care trăia şi, doi ani mai târziu, a folosit 2.500 de dolari din cadourile de Bar Miţva pentru a deschide un magazin cu articole de schi, numit Mike’s Ski and Sport.

    Până la 16 ani, businessul lui Rubin a acumulat datorii de 120.000 de dolari. Cu un împrumut de 37.000 de dolari de la tatăl său, condiţionat de frecventarea facultăţii, a reuşit să îşi achite creditorii. Rubin a continuat să opereze afacerea, deschizând alte patru magazine de schi înainte de a termina liceul. A renunţat la facultate după numai un semestru, întrucât cu banii împrumutaţi de la un prieten – respectiv circa 17.000 de dolari – a cumpărat echipamente de schi pe care le-a vândut apoi la un preţ considerabil mai mare, conform Investopedia.

    Tânărul a folosit profiturile din această tranzacţie pentru a-şi vinde magazinele de schi şi a fondat, în schimb, KPR Sports, un fel de outlet cu echipamente sportive, numit după iniţialele părinţilor săi. Până în 1993, KPR atinsese vânzări anuale de 1 milion de dolari, iar până în 1995 crescuse la venituri anuale de 50 de milioane. Atunci, Rubin a achiziţionat 40% din capitalul social al producătorul de încălţăminte sport pentru femei Rykä.

    În 1998, viitorul miliardar a fondat Global Sports Incorporated, care s-a transformat apoi în GSI Commerce, o companie de e-commerce pe care antreprenorul a vândut-o în 2011, când avea 38 de ani, către eBay, în schimbul sumei de 2,4 miliarde de dolari, câştigând astfel 150 de milioane de dolari. Având în vedere că eBay nu dorea decât activităţile de îndeplinire a comenzilor din cadrul GSI pentru a putea concura cu Amazon, Rubin a putut să răscumpere activităţile de consum ale companiei la un preţ extrem de mic şi să creeze astfel o nouă firmă, Fanatics Inc – un business specializat în vânzarea de articole sportive licenţiate, unde deţine funcţia de CEO.

    Antreprenorul a încheiat parteneriate semnificative pentru Fanatics cu peste 900 de ligi profesionale şi colegiale din Statele Unite, precum NFL (campionatul naţional de fotbal american) şi MLB (campionatul naţional de baseball din SUA), potrivit Business Insider.

    La începutul pandemiei de Covid-19, el a transformat o fabrică Fanatics de uniforme MLB pentru a produce halate şi echipamente de protecţie pentru lucrătorii din prima linie, precum doctori, paramedici şi asistenţi medicali. În acest mod, în 2020, Rubin a strâns 350 de milioane de dolari pentru Fanatics, ducând evaluarea companiei la 6,2 miliarde de dolari. Până în martie 2021, Fanatics a obţinut încă 320 de milioane de dolari, urmate de 325 de milioane de dolari în august 2021, ridicând evaluarea la 18 miliarde de dolari.    ■

     

    Carte de vizită

    1. În vârstă acum de 52 de ani, Michael Rubin s-a născut într-o familie evreiască din statul american Pennsylvania. Şi-a deschis prima afacere la 12 ani;

    2. Cu 2.500 de dolari – cadouri de Bar Miţva – şi capital furnizat de tatăl său, Rubin a pus la doar 14 ani bazele unui magazin de echipamente de schi;

    3. Doi ani mai târziu, afacerea avea datorii de peste 100.000 de dolari. Cu un împrumut de la tatăl său, Rubin a adus firma pe linia de plutire, reuşind să o vândă şi să înfiinţeze o altă companie la începutul studenţiei;

    4. Anii 1990 i-au adus omului de afaceri o serie de succese, precum înfiinţarea firmei de comerţ digital GSI Commerce, vândută ulterior către eBay pentru 2,4 miliarde de dolari;

    5. Rubin are în prezent o avere netă de 11,5 miliarde de dolari, conform Forbes. Până recent, a fost partener al echipei de baschet Philadelphia 76ers. Din 2019, este copreşedinte al REFORM Alliance, o organizaţie ce îşi propune reformarea sistemului judiciar din SUA, unde este acţionar şi rapperul miliardar Jay-Z.

  • Povestea unei românce ce a transformat cea mai mare bucurie a copiilor vara într-o mare afacere

    Leggero dolci e gelato este numele uneia dintre cele mai savuroase escapade de vară pentru amatorii de îngheţată, iar în spatele acestei poveşti stau Laura Anton şi partenerul ei, Eugen. Au pornit dintr-o joacă, au continuat cu o dorinţă de a face gelato şi sorbetto, iar acum mica lor afacere, fondată în 2023, se pregăteşte să ia cu asalt sezonul fierbinte.

    Au început cu un spaţiu fizic, deschis pe şoseaua Vitan-Bârzeşti, deşi visul iniţial era să se ancoreze pe Calea Victoriei, kilometrul zero al gelateriilor. Şi-au dat însă seama că acolo costurile cu chiria sunt foarte mari, aşa că au ales să fie o mică gelaterie de cartier. „Leggero dolci e gelato este un mic business de familie, dar aparţine de fapt tuturor celor cu care interacţionăm, pentru că e o gelaterie făcută pentru ei, pentru clienţii, angajaţii, prietenii noştri care ne vizitează. Ei sunt de fapt parte din esenţa Leggero dolci e gelato şi e foarte simplu şi natural să fie aşa, pentru că lucrurile bune sunt apreciate şi de cei care le consumă, dar e uşor să fie îmbrăţişate şi de echipa noastră, pentru calitatea rezultatului, la care contribuie chiar ei”, povesteşte Laura Anton.

    Backgroundul ei este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ. Echipa este completată de angajatele responsabile de cofetărie artizanală şi de vânzări. „Investiţia iniţială este de peste 150.000 de euro, pentru că ne-am dorit în primul rând echipamentele cele mai performante, dedicate gelateriei şi cofetăriei artizanale. Ne-am dori să cumpărăm şi timp pentru a explora şi experimenta în acest domeniu atât de vast şi inovativ, pe o piaţă a îngheţatei artizanale care este în plină dezvoltare.”

    Anul 2023 a fost ca un „training” pentru cei doi antreprenori, care mărturisesc că s-au simţit ca nişte părinţi începători, care trebuie să facă faţă provocărilor unui business abia născut. „Poţi să ceri unui copil de câteva luni să zboare spre stele? Ar fi destul de dificil pentru el, nu? Noi vrem în continuare să-l ţinem de mână, să-l hrănim cu ceea ce are nevoie pentru a creşte sănătos. Anul 2023 a fost anul în care am început să construim echipa pe care o avem acum.” Tot în 2023, au deschis spaţiul de vânzare pentru clienţi şi au început colaborările B2B. În ultimul trimestru al anului trecut, au debutat şi pe piaţa produselor tradiţionale de sărbători, iar anul acesta au adăugat, pe lângă cozonaci, şi mucenici şi pască. Tot anul acesta, a apărut şi linia de produse de cofetărie artizanală, pentru realizarea căreia au apelat la o finanţare prin programul Femeia Antreprenor. Ce urmează?

    În primul rând, noi sortimente de gelato şi sorbetto, precum gelato de orez cu lapte şi scorţişoară, îngheţată de mentă cu stracciatella, îngheţată de susan, îngheţată de alune cu caramel şi ciocolată cu lapte, kefir cu miere şi mix de nuci coapte, cheesecake cu variegato de zmeură. În plus, se pregătesc să intre în meniu mai multe sortimente de sorbetto şi îngheţate fără zahăr, pentru că mulţi clienţi îşi doresc astfel de opţiuni.

    Îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei.

    „Vrem, de asemenea, să venim cu o ofertă mai bogată pentru clienţii noştri corporate, şi vorbim aici despre gelato bar, un concept ceva mai puţin întâlnit la evenimentele corporate, dar din ce în ce mai solicitat, odată cu maturizarea pieţei de îngheţată artizanală autohtone.” O îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei. Toate sunt produse în laboratorul din şoseaua Vitan-Bârzeşti. „Un pas important pe care îl facem anul acesta este să ne concentrăm şi pe amenajarea unui spaţiu exterior mai generos pentru prietenii noştri, un loc în care să se bucure de gusturile intense pe care le propunem, care să ofere mai multă verdeaţă şi care se vrea o oglindă pentru vecina noastră de care ne place din ce în ce mai mult, Delta Văcăreşti. Vom începe lucrările în cursul lunii iunie.” Pentru Laura şi Eugen, provocarea cea mai mare în „profesia” de antreprenori este atenţia la detalii, pentru că, spun ei, este foarte uşor să te laşi absorbit de chestiuni mărunte, dar asta te poate îndepărta de la obiectivele pe care le setezi pe termen mediu şi lung. „O altă lecţie învăţată e că atunci când alţii fac mai bine, mai repede şi mai ieftin ceea ce faci tu, e cazul să faci outsourcing.”   

    Backgroundul Lauri este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Nomad Travel Concept – agenţie de turism (Bucureşti)

    Fondatoare: Loredana Peptenaru

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: internaţională

    MASH – accesorii pentru animale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Istrate

    Prezenţă: online

    Bean to Cup – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Irina Vlădescu şi Vlad Ştefănescu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în zona Lacul Tei din Bucureşti

    Cifră de afaceri în 2023: 2,7 mil. lei (540.000 de euro)

    Clamour – cosmetice din ingrediente naturale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristiana Coman

    Investiţii: peste 30.000 de euro

    Prezenţă: online, pe platformele Dichisar, Iarmaroc, eMag, Glovo

    Extensio Mob – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Ciprian Isacovici

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 360.000 de lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum să câştigi milioane de euro din vânzarea de mici în România. Reţeta succesului o oferă un sat cu doar 500 de oameni din ţara noastră

    Undeva aproape de jumătatea distanţei dintre Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, pe aglomeratul drum E81, care leagă estul de vestul ţării, se află micuţa localitate Deduleşti, care, în mod normal, ar fi fost perfectă pentru a fi trecută cu vederea, la fel ca multe dintre vecinele sale precum Aldeşti, Drăganu-Olteni sau Linţeşti. Şi totuşi, acest sat de nici 500 de locuitori s-a transformat într-un loc de pelerinaj pentru români datorită unui produs devenit deja emblematic la nivel naţional – micul.

    De-a lungul a trei decenii, pe parcursul a două generaţii, „imperiul” micilor de la Deduleşti a fost construit cărămidă cu cărămidă, mic cu mic, astfel că astăzi nouă firme fac afaceri de 12 milioane de lei din acest produs care a devenit motiv obligatoriu de popas pe Valea Oltului. Deşi toată lumea îi ştie gustul şi mirosul, Business MAGAZIN a vrut să afle şi povestea micului de la Deduleşti şi reţeta succesului lui.

    „Am petrecut anul nou în Maramureş. La dus, pe drum, am făcut vreo 10 ore, cu tot cu popasul de la Deduleşti. La întors, am ajuns în Bucureşti în doar opt ore, deşi am oprit iar la Deduleşti pentru mici. Doar că era noaptea şi am mâncat rapid, pentru că acolo lucrurile se întâmplă la foc continuu”, îmi povestea recent Cristi, un prieten care, la fel ca mulţi alţii, a transformat localitatea argeşeană în loc obligatoriu de popas cu ocazia oricărei călătorii în zonă. Micii de la Deduleşti nu mai au nevoie de nicio prezentare.

    Deşi nu a devenit încă un produs înregistrat şi protejat la nivelul UE, aşa cum e cazul salamului de Sibiu sau al magiunului de prune de Topoloveni, micul de la Deduleşti are pe plan local o notorietate similară cu a acestor produse. Francezii au şampania, spaniolii au jamonul, austriecii au şniţelul vienez, iar românii au micul. Dar nu oricare, de Deduleşti. Notorietatea localităţii din judeţul Argeş e atât de mare, încât denumirea „mic de Deduleşti” e acum folosită şi în alte zone din ţară, chiar pe Transfăgărăşan, în creierii munţilor. Similar însă, şi salamul de Sibiu se produce astăzi şi în alte zone decât în centrul ţării. Dar revenind la micii de la Deduleşti, deşi toată lumea îi cunoaşte, puţini sunt cei care le ştiu povestea. Cum au devenit ei emblematici? În timp, în aproape 30 de ani. De altfel, unele dintre afacerile din zonă sunt deja la cea de-a doua generaţie. Dar reţeta a rămas aceeaşi.

    Între primele 3 cele mai aglomerate drumuri din România este E81, zona Valea Oltului, acolo unde se află restaurantele de la Deduleşti

    „Părinţii mei au pornit businessul de la Deduleşti în 1994, după ce tatăl meu lucrase anterior în industria cărnii. Aşa i-a venit ideea de a dezvolta o afacere de vânzare de mici. Când am venit noi în zonă, mai existau două terase, dar acestea aveau mici de dimensiuni mai reduse, noi am fost primii care au mizat pe mici de 80-90 de grame, cât au şi astăzi de altfel. Încă de la început şi până astăzi, noi ne-am păstrat aceeaşi reţetă cu condimente tradiţionale”, povesteşte Constantin Sibiceanu, singurul acţionar al companiei SC Sibiceanu Junior SRL, fondată în 1994 de părinţii săi. Firma are afaceri de 1,7 mil. lei în 2021 (cele mai recente date publice disponibile), aproape duble faţă de 2020. Avansul vine şi în contextul în care în 2020, primul an de pandemie, industria HoReCa a avut câteva luni în care n-a funcţionat, plus alte luni de restricţii.

    Constantin Sibiceanu este astăzi acţionar şi într-un alt business la Deduleşti, în timp ce părinţii săi deţin şi firma SC Sibiv Rapid SRL din aceeaşi localitate. Aceasta din urmă are afaceri de 1,4 mil. lei (17,8%) şi 20 de salariaţi. „În tot acest timp (din 1994 până astăzi – n.red.), eu am fost implicat în acest business alături de părinţii mei, le-am fost alături. Recent, am deschis alături de Constantin Gheţea, un prieten foarte bun, un alt restaurant aici, cu mai multe produse, doar că pe partea dreaptă a drumului, lângă ciupercă. În acest local, mergem cu mici de 180 de grame (vită-oaie-porc), credem noi, cei mai mari din România”, adaugă antreprenorul. Zona Deduleşti a început să se contureze ca un pol comercial la începutul anilor ’90, când oameni cu spirit de observaţie şi, totodată, cu spirit antreprenorial au remarcat potenţialul de business.

    Localitatea este amplasată pe drumul E81, zona Valea Oltului, unul dintre cele mai aglomerate trei drumuri din România. La început, comercianţii au mizat pe un portofoliu mai vast, de la îngheţată la vată pe băţ şi de la mici la băuturi răcoritoare, încercând să convingă trecătorii să facă o oprire în drumul lor spre ori dinspre Bucureşti sau litoral. De altfel, acest drum este cu atât mai aglomerat vara, când călătoriile din estul spre vestul ţării sau invers sunt mai dese ca oricând. Dincolo de românii în căutare de relaxare şi vacanţă, printre clienţii afacerilor de la Deduleşti – care şi-au concentrat atenţia în ultimii ani pe un produs fanion şi anume micul – se numără şi şoferii camioanelor de marfă.  Unii dintre ei sunt clienţii aceluiaşi restaurant de mai bine de 20 de ani, spune o sursă din zonă. „De teamă să nu piardă aceşti clienţi fideli, care astfel s-ar putea orienta către un restaurant concurent, localurile din zonă nu îşi permit să închidă nici măcar o zi.” Mai mult decât atât, unele dintre ele au program nonstop.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Povestea tinerei care a deschis un nou tip de magazin în România, care în ţări precum Olanda sau Belgia e ceva normal. Ea face acum zeci de mii de euro cu proiectul său

    În urmă cu patru ani, Cătălina Marcu păşea timid în lumea plantelor de interior şi o explora cu dorinţa de a o înţelege cât mai bine. A luat la scotocit toată ţara, apoi şi Europa şi a constatat că, dacă în state precum Olanda sau Belgia magazinele cu plante nu erau o noutate şi nici o excepţie, în România nici măcar online nu erau prea multe opţiuni. Şi, ca toate poveştile care încep de la o intrigă, aşa a debutat şi existenţa magazinului Plantropic.

    „Motivaţia a venit din dorinţa de a oferi plante de apartament care nu se găseau în momentul respectiv pe rafturile magazinelor online sau offline şi de a curatoria o listă de plante care schimbă total spaţiul din propria locuinţă sau adaugă o pată de culoare, care te face să întrebi «De unde este planta aceea?». De aici şi până la bazele unui shop online în care găseşti plante rare sau ghivece realizate în colaborare cu artişti locali a fost doar un pas”, povesteşte astăzi Cătălina Marcu. Cu un pas şi o investiţie de 5.000 de euro, aşa a fost asigurat începutul Plantropic, în mediul online.
     

    Pe parcurs, alţi bani au fost alocaţi pentru a se face trecerea la spaţiul fizic, adică magazinul care funcţionează astăzi pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, la numărul 21. Plantropic a generat în 2022 o cifră de afaceri de 56.000 de euro, printre cele mai importante proiecte în care brandul a fost implicat fiind amenajarea cu plante de interior a birourilor Tesla Group şi Digital Star, prin intermediul biroului de design interior JOOCA Studio. Şi deschiderea magazinului fizic este tot o realizare a anului trecut. „Clienţii Plantropic sunt oameni pasionaţi de plante, de artă, design interior, arhitectură, în general iubitori de frumos.

    Noi le oferim plante de interior de diverse dimensiuni, culori, forme, nevoi, plante pet-friendly, ghivece ceramice.” Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia. Pe lângă activitatea pe care o are în cadrul Plantropic, Cătălina este freelancer în domeniul comunicării, ceea ce îi oferă flexibilitate şi îi permite să fie prezentă zilnic în spaţiul fizic din Bucureşti. „Putem spune că sămânţa a fost sădită încă din liceu, pentru că am urmat unul cu profil economic şi am avut o profesoară minunată de educaţie antreprenorială. Sunt licenţiată în Relaţii Economice Internaţionale, iar masterul l-am finalizat la USAMV Bucureşti în Viticultură şi Vinificaţie.

    Poate că la prima vedere aceste specializări pot părea neobişnuite pentru un owner de magazin de plante, însă ele mi-au adus perspectiva de care aveam nevoie pentru a-mi dezvolta afecerea şi a înţelege cât mai bine ce presupune un business viu, cu plante pe cât de frumoase pe atât de fragile şi perisabile.” Acum, aproape pe final de 2023, Cătălina Marcu îşi doreşte ca, prin Plantropic, să se implice în amenajarea mai multor spaţii rezidenţiale şi să marcheze patru ani de la fondarea proiectului printr-un eveniment. Nu a fost uşor să ajungă aici, dar a reuşit, iar asta merită celebrat. „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucruri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor”, spune Cătălina Marcu.   

    Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dog Resort – pensiune pentru câini (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Olivia Pamfil

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 250.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca şi Ştefăneşti, judeţul Ilfov

    Senneville – brutărie-cofetărie (Timişoara)

    Proprietar: David Alb

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 4 mil. euro

    Prezenţă: Timişoara

    The Box–Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 100.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Limonădăria Nea Tică – local specializat în limonadă (Caransebeş)

    Fondator: Alex Bugariu

    Cifră de afaceri în 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: Caransebeş

    By Scent Collection Club – platformă online cu parfumuri (Bucureşti)

    Fondator: Marian Ştefan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Poveste unei afaceri inspirată din discuţiile cu bunica ale femeii care a înfiinţat-o. Cum au ajutat vorbele despre importanţa tradiţiilor şi valorilor familiale în conturarea planului de business?

    În limba daneză, „Pernille” este un prenume feminin care s-ar putea traduce prin „piatră”. Corespondentul său în limba română este prenumele Petra, adică chiar numele bunicii Cristinei Căpitan, cea care a făcut din Pernille o poveste de business pentru şi despre copii, creând pentru ei o linie de piese vestimentare care să contribuie la conturarea personalităţii lor de la cele mai fragede vârste.

    Pernille a luat naştere în anul 2021, din dorinţa de a aduce un strop de magie în garderoba copiilor prin haine stilate, durabile şi ecologice. Povestea brandului este profund personală şi legată de amintiri dragi şi influenţe de familie. „Bunica Petra a fost un pilon de stabilitate şi iubire în viaţa mea. Îmi amintesc cu drag de zilele petrecute alături de ea, de povestirile şi sfaturile ei, de felul în care îmi vorbea despre importanţa tradiţiilor şi valorilor familiale. Prin acest brand, am vrut să păstrez vie amintirea ei, care mi-a marcat atât de frumos copilăria, şi să transmit aceleaşi valori şi emoţii prin designurile noastre”, povesteşte Cristina Căpitan.

    A pornit pe acest drum având sprijinul soţului, al familiei şi al prietenilor, un element esenţial în etapa de început. În primul an era însărcinată cu cel de-al treilea copil şi, în ciuda dificultăţilor de a echilibra sarcinile materne cu cele de antreprenor, motivaţia nu i-a lipsit. „Copiii mei – o fetiţă şi doi băieţei – sunt o sursă constantă de inspiraţie. Împreună, alegem ţinutele şi ei se implică în deciziile de design, ajutându-mă să creez piese care să reflecte inocenţa şi bucuria copilăriei.”

    Cristina are la bază studii în Drept şi Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA, unde a dobândit o bază solidă în domeniile legale şi de comunicare. Cu toate acestea, pasiunea ei pentru modă şi estetică a fost mereu o sursă de inspiraţie şi creativitate. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 5.000 de euro, fonduri folosite pentru dezvoltarea produselor, achiziţia de materiale şi lansarea pe piaţă, dezvoltarea site-ului nostru, şedinţa foto de prezentare, tiparele de bază. Investiţia afost minimă, dar am pornit cu o inimă plină de vise şi determinare.” În 2023, Pernille a generat o cifră de afaceri de trei ori mai mare decât în anul anterior, cu un profit care este reinvestit permanent pentru dezvoltare. Produsele vestimentare sunt realizate în colaborare cu artizani locali din România, care aduc la viaţă designul autohton folosind materiale naturale. Pe lângă asta, unele broderii sunt produse în India.

    „Colaborările cu magazine din Statele Unite, Regatul Unit şi Israel au fost printre cele mai importante proiecte ale anului trecut.“ – Cristina Căpitan, fondatoarea Pernille

    Vânzările au loc atât online, prin intermediul propriului site, cât şi în câteva magazine, precum şi la evenimente sau târguri de modă. „Colaborările cu magazine din Statele Unite, Regatul Unit şi Israel au fost printre cele mai importante proiecte ale anului trecut.” Preţurile hainelor care poartă eticheta Pernille variază în funcţie de produs şi de complexitatea designului, dar în general se situează între 150 şi 500 de lei. Clienţii sunt părinţi care caută haine de calitate pentru copiii lor, oameni care apreciază moda sustenabilă şi durabilă. „Pentru 2024, ne propunem să ne extindem pe piaţa asiatică şi din Emiratele Arabe Unite. Vom lansa noi colecţii care să reflecte sustenabilitatea şi etica noastră în producţie, vom introduce broderia handmade şi cusăturile decorative de asemenea handmade. Intenţionăm să dezvoltăm parteneriate strategice şi să participăm la evenimente internaţionale pentru a creşte vizibilitatea brandului.” Pentru Cristina Căpitan, cele mai mari provocări în aventura Pernille includ gestionarea creşterii rapide, menţinerea unui echilibru între calitate şi costuri şi adaptarea la schimbările din piaţă. „Am învăţat că este esenţial să fim flexibili, să investim constant în relaţiile cu clienţii şi partenerii noştri şi să comunicăm eficient în echipă. Suportul familiei şi al prietenilor a fost crucial, mai ales în momentele dificile. Am învăţat că pasiunea, dedicarea şi munca asiduă sunt esenţiale pentru succesul pe termen lung.” 

    Preţurile hainelor care poartă eticheta Pernille variază în funcţie de produs şi de complexitatea designului, dar în general se situează între 150 şi 500 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Iorgoni – atelier de pălări (Arad)

    Fondatori: Radu şi Alin Iorgoni

    Prezenţă: în Timişoara şi online

    Laneria – brand de haine (Piatra Neamţ)

    Fondatoare: Carmen Zamfir

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva buticuri din ţară, din oraşe ca Timişoara, Cluj-Napoca, Piteşti, Târgu-Mureş, Bacău şi, evident, Piatra Neamţ.

    Miam – siropuri şi dulceaţă artizanale (Câmpulung Muscel)

    Fondatori: familia Bădescu

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: în câteva băcănii

    Astronautul Roz – soluţii software personalizate (Bucureşti)

    Fondatori: Octavia şi Sabin Briciag

    Cifră de afaceri în 2023: 197.000 de lei (39.400 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Stycle – atelier de obiecte din sticlă reciclată (Mediaş)

    Fondator: Horaţiu Oltean

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.