BusinessMagazin

Tag: ancheta

  • Anchetă DNA după dezvăluirile ProSport. “Dosarul Dinamo – Lazio”, deschis oficial de procurori. Turcu, despre bani negri: “La transferul lui Ştefan Radu, mi s-au oferit bani şi aşa, şi aşa”

     Într-o perioadă în care procurorii DNA sunt implicaţi într-o cursă de anduranţă, soldată cu zeci de reţineri şi arestări spectaculoase din mediul politic şi de afaceri, un articol despre acuzele de blat şi despre culisele financiare ale unui meci de fotbal disputat acum mai bine de 7 ani a generat o reacţie rapidă. Între publicarea materialului în ProSport şi deschiderea unui dosar penal au trecut doar două săptămâni.

    Pe 13 ianuarie 2015, ProSport deschidea Dosarul Dinamo – Lazio, legat de partida decisivă pentru calificarea în grupele Champions League din sezonul 2007-2008. În tur, scorul fusese 1-1. La Bucureşti, după ce a condus la pauză cu 1-0, echipa română a încasat trei goluri stupide. Vladimir Cohn, acţionar la Dinamo în seara în care a avut loc meciul de pe fostul stadion Naţional, a dezvăluit pentru ProSport: “Blaturile să făceau la Bucureşti, la hotelul unde stăteau oaspeţii. Cu puţină tocmeală, ieşea un preţ bun. La meciul cu Lazio, aranjamentul a fost făcut înainte de meci. La pauză, li s-a spus jucătorilor: <Băieţi, daţi-vă la o parte!> E posibil să fi fost şi o treabă la pariuri, să conducă Dinamo la pauză şi să câştige Lazio. Dinu şi Borcea au tratat cu Lotito de la Lazio. Preţul a fost vânzarea lui Radu Ştefan care nu valora niciodată 4,5 milioane de euro. L-au luat ca pe o murătură, l-au antrenat apoi bine şi a ieşit din el un jucător bun”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Procurorii ifloveni cercetează 14 persoane suspectate de evaziune cu prejudiciu de peste 6 milioane de lei

    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal Ilfov au pus, în 12 februarie, în mişcare acţiunea penală în acest dosar şi au reţinut 14 inculpaţi, acuzaţi de evaziune fiscală.

    Astfel, notează sursa citată, inculpaţii Gheorghe Grigoraş (administrator al S.C. A. F. S.R.L., administrator în fapt al SC U. Q. SRL), Murat Alic (asociat în cadrul SC A. F. SRL), Marilena Pestriţu, (director în cadrul SC A. F. SRL), Mariana Virginia Aduducesei (angajat în cadrul SC A. F. SRL) au fost prezentaţi judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Ilfov cu propunere de arestare preventivă, pentru evaziune fiscală.

    Cererea a fost admisă în parte, astfel că Gheorghe şi Murat au fost arestaţi, iar Pestriţu şi Aduducesei au fost puse sub control judiciar.

    Alături de cei patru mai sunt cercetaţi în dosar Hamit Uludag (administrator al societăţii U.Q.), Laura Bădescu (angajat în cadrul U.Q.), Eugen Bogdan Droc (administrator în fapt al Soltel Trust), Elena Droc (administrator în fapt al Soltel Trust ), Corina Ioana Droc (asociat în cadrul Soltel Trust), Constantin Iancu (administrator în cadrul Soltel Trust), Marilena Camelia Lişiţă (administrator al Liscam Impex), Florin Vişan (administrator în fapt al D.D., societate de la care Liscam Impex şi-a procurat un stoc fictiv de mărfuri), Florian Dona (administrator al Abstract Tehnique) şi Fuat Cakmak (administrator în fapt al Abstract Tehnique) pentru complicitate la evaziune fiscală.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada ianuarie – septembrie 2014, societatea A.F., prin intermediul unui mecanism infracţional ce avea la bază societatea U.Q. a efectuat un număr de 398 achiziţii intracomunitare de legume şi fructe în valoare de 21.765.007 lei, creând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în cuantum de 6.262.815 lei (aproximativ 1.300.000 euro), din care 3.757.689 TVA şi 2.505.126 impozit pe profit.

    În vederea eludării plăţilor aferente impozitului pe profit precum şi a TVA – ului, în circuitul evazionist au fost introduse trei societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă (societatea Abstract Tehnique, Soltel Trust şi Liscam Impex).

    În această perioadă, au fost înregistrate de la aceste trei societăţi comerciale achiziţii ce nu au la bază operaţiuni reale, în valoare totală de 15.657.038 de lei (920.728 de lei de la societatea Abstract Tehnique, 9.013.640 de lei de la societatea Liscam Impex şi 5.722.669 de lei de la Soltel Trust).

    Aceste înregistrări în contabilitate nu au avut la bază operaţiuni reale, fiind făcute exclusiv în scopul sustragerii de la plata TVA – ului şi impozitului pe profit obţinut ca urmare a comercializării mărfurilor provenite din achiziţiile intracomunitare efectuate în această perioadă.

    De asemenea, este de menţionat faptul că, despre A.F. se cunoaşte că rulează un volum important de legume şi fructe, oferind unul dintre cele mai mici preţuri pentru vânzarea acestora, această societate fiind unul dintre cei mai mari distribuitori de legume – fructe de pe piaţa autohtonă.

    Anchetatorii precizează că în cauză s-a dispus instituirea măsurii de siguranţă a sechestrului asigurător pe o serie de bunuri mobile şi imobile ale celor cercetaţi până la concurenţa sumei de 6.262.815 lei.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al ofiţerilor operativi de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Ilfov – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

  • Noi detalii despre zborul QZ8501: Copilotul francez era comandantul aeronavei AirAsia la momentul prăbuşirii

    Airbusul A320-200 a decolat din oraşul indonezian Surabaya către Singapore şi a dispărut de pe ecranele radarelor aproximativ o oră mai târziu, după ce a cerut să ia altitudine, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

    Avionul a efectuat o urcare foarte abruptă, după care a intrat în picaj şi s-a prăbuşit în mare, potrivit unor elemente deja culese şi divulgate de către anchetatori.

    Pe baza datelor provenind de la cutiile negre – înregistratorul parametrilor de zbor şi al conversaţiilor din carlingă (fomic) – recuperate din epava avionului, anchetatorii au transmis un raport preliminar Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), obligatoriu la 30 de zile de la data accidentului.

    Comitetul Naţonal indonezian pentru Securitatea Transporturilor dezvăluie că Rémi Plesel, copilotul aeronavei, se afla la comanda avionului atunci când a intrat în picaj, în locul comandantului de bord, indonezianul Iriyanto, un fost pilot experimentat din cadrul forţelor aeriene.

    “Comandantul-adjunct era pilotul la comandă”, iar comandantul de bord “supraveghea zborul”, a declarat şeful anchetatorilor, Mardjono Siswosuwarnon, pentru jurnalişti, la Jakarta.

    Alt anchetator a confirmat că pilotul a efectuat o urcare bruscă, după care avionul s-a oprit şi a intrat în picaj. În aproximativ 30 de secunde, avionul a urcat de la 32.000 de picioare altitudine (9.700 de metri) la 37.400 de picioare altitudine, după care s-a prăbuşit timp de trei minute, a adăugat acest anchetator.

    Raportul preliminar nu a fost făcut public. Anchetatorii au anunţat că raportul final va fi încheiat în şapte-opt luni.

    Doar 72 de cadavre au fost recuperate până în prezent. Căutări limitate continuau, în încercarea de a găsi alte cadavre, dar armata indoneziană a pus capăt operaţiunilor pe care le desfăşura, după ce a eşuat să recupereze fuzelajul, care zace pe fundul mării.

    Printre cele 162 de persoane de la bordul avionului se afau 155 de indonezieni, copilotul francez, trei sud-coreeni, un britanic, şi câte un cetăţean din Singapore şi Malaysia.

  • Patru bărbaţi, inculpaţi şi încarceraţi în Franţa în legătură cu atentatele de la Paris. Aceştia ar fi cumpărat din magazine de arme “material” pentru Amedy Coulibaly

    Trei dintre ei sunt urmăriţi pentru că au cumpărat din magazine de arme “material” pentru Amedy Coulibaly, ucigaşul unei poliţiste şi autorul luării de ostatici soldate cu patru morţi la un magazin cu specific evreiesc din Paris, a precizat el.

     

  • Amazon, suspect de evaziune fiscală în Europa

    Anunţul a fost făcut vineri de către autorităţile europene, într-o notă de fundamentare a anchetei declanşate în toamna anului 2014, scrie Wall Street Journal.
     
    Ancheta încearcă să determine dacă marile grupuri transcontinentale evită în mod ilegal  plata unor taxe pe teritoriul european. Dacă suspiciunile autorităţilor vor fi dovedite, Amazon va trebui să plătească retroactiv sume mari de bani reprezentând taxe şi impozite evitate.
     

  • Călăraşi: Dosarul în cazul celor şase persoane intoxicate cu alcool metilic, preluat de Parchet

    Reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi au declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că poliţiştii şi procurorii fac cercetări pentru moarte suspectă în cazul celor doi bărbaţi din Dragalina care şi-au pierdut viaţa după ce ar fi băut alcool metilic, fiind aşteptate rezultatele necropsiilor, cât şi rezultatele analizelor de laborator în cazul celor patru persoane aflate în spital în stare gravă, pentru a afla dacă este într-adevăr vorba despre intoxicaţie cu alcool metilic sau dacă este o altă substanţă.

    Surse apropiate anchetei au declarat că principala ipoteză este intoxicaţia cu alcool metilic, iar anchetatorii încearcă acum să stabilească de unde provine substanţa. Aceasta ar putea proveni, conform surselor citate, dintr-o unitate industrială de producţie, respectiv o fabrică.

    Poliţiştii şi procurorii au stat de vorbă cu mai multe persoane, apropiaţi şi rude ale victimelor şi încearcă totodată să găsească recipientele în care s-a aflat substanţa consumată de către cele şase persoane.

    Un bărbat în vârstă de 45 de ani şi unul în vârstă de 58 de ani, ambii din localitatea Dragalina, judeţul Călăraşi, au murit în spitale din Bucureşti şi Călăraşi, unde ajunseseră în stare gravă, existând suspiciunea că s-ar fi intoxicat după ce au consumat alcool metilic.

    Reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Călăraşi au declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că poliţiştii au fost sesizaţi de cadrele medicale cu privire la moartea suspectă a celor doi şi au deschis dosar penal în acest caz.

    Alte patru persoane din Dragalina au ajuns la spital în stare foarte gravă, şi în cazul acestora existând suspiciunea că s-ar fi intoxicat după ce au băut alcool metilic. Una dintre acestea este internată la Spitalul Judeţean din Călăraşi, iar celelalte trei sunt internate la Spitalul ”Floreasca” din Capitală.

  • Cazul poliţistei ucise joi în sudul Parisului: Bărbatul suspectat a fost identificat

    “Suspectul a fost identificat. Două interpelări au avut loc în anturajul său foarte apropiat”, au declarat aceste surse.

    Ministrul francez de Interne a anunţat anterior progrese în ancheta deschisă asupra acestui atac armat, soldat cu un mort şi un rănit grav, la o zi după atentatul de la sediul publicaţiei satirice Charlie Hebdo.

    Ancheta a fost încredinţată brigăzii antiteroriste, a anunţat joi Parchetul din Paris, citat de AFP. “Decizia a fost luată în contextul actual, după atacul soldat cu 12 morţi la sediul revistei Charlie Hebdo”, preciza Parchetul.

    O poliţistă în vârstă de aproximativ 20 de ani a fost ucisă joi dimineaţa, într-un incident armat produs în regiunea Paris, în zona Montrouge.

    Autorul atacului era căutat de poliţie.

    Autorităţile nu stabiliseră, joi, dacă exista vreo legătură între acest atac şi atentatul produs miercuri la redacţia Charlie Hebdo.

  • Trei persoane, reţinute în dosarul ajutoarelor sociale de la Primăria Sectorului 5

    Printre cei reţinuţi nu se află niciun funcţionar al primăriei, spun sursele citate.

    Conform aceloraşi surse, cele trei persoane faţă de care s-a dispus măsura preventivă sunt suspectate că ar fi făcut trafic de influenţă, în sensul că ar fi intervenit, în schimbul unor comisioane, pe lângă funcţionari din Primăria Sectorului 5, spre a obţine ajutoare sociale pentru alte persoane.

    Anchetatorii au dus la audieri 40 de persoane – 10 suspecţi şi 30 de martori.

    Mii de bucureşteni ar fi primit ilegal ajutoare sociale, cu sprijinul unor persoane care spuneau că au relaţii la Primăria Sectorului 5 şi le solicitau în schimbul intervenţiilor între 100 şi 200 de lei din suma primită lunar de aceştia, au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, aceleaşi surse.

    Potrivit surselor citate, în dosar ar fi implicate şapte sau opt persoane, care ar fi convins mai mulţi bucureşteni că au relaţii la Primăria Sectorului 5 şi le pot obţine ajutoare sociale.

    În schimbul intervenţiilor pentru acordarea ajutoarelor sociale, aceste persoane solicitau aproape jumătate din banii încasaţi de beneficiari. Astfel, dintr-un ajutor social de 400 de lei, aceste persoane ar fi perceput între 100 şi 200 de lei lunar, au precizat sursele judiciare.

    Suspecţii ar fi acţionat independent unul de celălalt şi ar fi avut zone diferite de influenţă.

    Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti şi poliţiştii au făcut, vineri, 25 de percheziţii, între care şi la Primăria Sectorului 5, într-un dosar privind procedura de acordare a unor ajutoare sociale, în care se fac cercetări pentru abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă.

    Percheziţii au fost făcute la locuinţele suspecţilor, iar de la sediul Primăriei Sectorului 5 sunt ridicate documentele întocmite pe numele persoanelor care au beneficiat de ajutoare sociale. Procurorii urmează să stabilească dacă funcţionarii publici care au încheiat aceste dosare au încălcat legea.

    Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie a declarat că anchetatorii ridică documente şi au mandate de aducere pentru directori din Direcţia Socială, fără ca el să fie implicat, precizând s-ar putea să ceară DNA să verifice actele, ca să vadă dacă sunt vinovaţi sau dacă “sunt supăraţi Oprea şi Ponta”.

    “Sunt bani care sunt din cadrul Consiliului Local, nu fonduri europene, nu are nicio legătură cu fondurile europene, cu nimica. Deci sunt fondurile noastre alocate bugetului Sectorului 5”, a mai spus Vanghelie.

    Edilul a mai spus că toate direcţiile din Primăria Sectorului 5 sunt verificate anual de Curtea de Conturi şi, până acum, nu a fost semnalată nicio neregulă.

    “Cred că suspiciunile anchetatorilor au apărut de când m-am luat de domnul Ponta şi de domnul Oprea. Dacă mă cheamă un procuror, eu pot să spun că domnul Oprea este implicat în foarte multe intervenţii în justiţie, şi cu domnul Ponta”, a adăugat primarul Sectorului 5.

    Marian Vanghelie a precizat că el nu are nicio problemă cu niciun control al anchetatorilor şi aceştia pot să verifice orice document, pentru că toate sunt în regulă.

    “Dacă o să fie cazul şi o să simt că ceva nu este în neregulă, este posibil să fac chiar o adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie să preia şi documentele să le verifice, că e mai bine să le verifice instituţia cea mai abilitată din cadrul României pentru zona de corupţie, ca să vadă exact DNA dacă suntem vinovaţi sau nevinovaţi sau dacă într-adevăr sunt supăraţi domnul Oprea, cu domnul Ponta. Iar privitor la acest abuz, cred că o să fac o reclamaţie către Direcţia Naţională Anticorupţie asupra acestor doi oameni şi am foarte multe detalii să le dau Direcţiei Naţionale Anticorupţie despre aceste două personaje, în speţă domnul prim-ministru Victor Ponta şi domnul Gabriel Oprea, ministrul de Interne”, a spus Vanghelie, pentru televiziunea Digi 24.

    Primarul Sectorului 5 a adăugat că anchetatorii au comunicat că ajutoarele pot fi date în continuare, precizând că “lumea nu trebuie să fie speriată”, pentru că beneficiarii vor primi sumele alocate.

    Într-un alt dosar, în care sunt vizate fapte de spălare de bani şi evaziune fiscală cu un prejudiciu de 35 de milioane de lei, procurorii Parchetului Capitalei au făcut, în 4 septembrie, percheziţii la Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 5. Peste o sută de percheziţii au fost făcute în Bucureşti şi în judeţele Bacău, Braşov, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu Mare, Teleorman şi Vâlcea, la domiciliile unor suspecţi şi sediile unor firme din domeniul construcţiilor. În urma percheziţiilor au fost audiate peste 60 de persoane.

    Primarul Marian Vanghelie declara că nu Primăria Sectorului 5 este cea verificată, anchetatorii fiind interesaţi de documentaţiile unor contracte. El preciza că în instituţia condusă de el nu se vor găsi contracte cu sume mărite prin acte adiţionale încheiate în condiţii suspecte.

    “Înţeleg că sunt anumite companii, un fel de percheziţii prin care se caută anumite companii care ar fi eludat statul, nu primăria este verificată. Sunt interesaţi (anchetatorii – n.r.) strict de documentaţii ca să se vadă contractele şi sumele, ce şi cât au încasat, la ce dată s-au plătit dări la stat şi dacă s-au plătit. Este o problemă strict economică a unor companii care lucrează în Bucureşti, în ţară, companii care au câştigat licitaţii”, spunea atunci primarul Sectorului 5.

    Procurorilor arătau că persoanele suspectate în acest caz au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale transferând sume importante în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar.

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, la sfârşitul lunii noiembrie, excluderea din partid a lui Marian Vanghelie, Mircea Geoană şi Dan Şova.

  • Trei persoane, reţinute în dosarul ajutoarelor sociale de la Primăria Sectorului 5

    Printre cei reţinuţi nu se află niciun funcţionar al primăriei, spun sursele citate.

    Conform aceloraşi surse, cele trei persoane faţă de care s-a dispus măsura preventivă sunt suspectate că ar fi făcut trafic de influenţă, în sensul că ar fi intervenit, în schimbul unor comisioane, pe lângă funcţionari din Primăria Sectorului 5, spre a obţine ajutoare sociale pentru alte persoane.

    Anchetatorii au dus la audieri 40 de persoane – 10 suspecţi şi 30 de martori.

    Mii de bucureşteni ar fi primit ilegal ajutoare sociale, cu sprijinul unor persoane care spuneau că au relaţii la Primăria Sectorului 5 şi le solicitau în schimbul intervenţiilor între 100 şi 200 de lei din suma primită lunar de aceştia, au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, aceleaşi surse.

    Potrivit surselor citate, în dosar ar fi implicate şapte sau opt persoane, care ar fi convins mai mulţi bucureşteni că au relaţii la Primăria Sectorului 5 şi le pot obţine ajutoare sociale.

    În schimbul intervenţiilor pentru acordarea ajutoarelor sociale, aceste persoane solicitau aproape jumătate din banii încasaţi de beneficiari. Astfel, dintr-un ajutor social de 400 de lei, aceste persoane ar fi perceput între 100 şi 200 de lei lunar, au precizat sursele judiciare.

    Suspecţii ar fi acţionat independent unul de celălalt şi ar fi avut zone diferite de influenţă.

    Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti şi poliţiştii au făcut, vineri, 25 de percheziţii, între care şi la Primăria Sectorului 5, într-un dosar privind procedura de acordare a unor ajutoare sociale, în care se fac cercetări pentru abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă.

    Percheziţii au fost făcute la locuinţele suspecţilor, iar de la sediul Primăriei Sectorului 5 sunt ridicate documentele întocmite pe numele persoanelor care au beneficiat de ajutoare sociale. Procurorii urmează să stabilească dacă funcţionarii publici care au încheiat aceste dosare au încălcat legea.

    Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie a declarat că anchetatorii ridică documente şi au mandate de aducere pentru directori din Direcţia Socială, fără ca el să fie implicat, precizând s-ar putea să ceară DNA să verifice actele, ca să vadă dacă sunt vinovaţi sau dacă “sunt supăraţi Oprea şi Ponta”.

    “Sunt bani care sunt din cadrul Consiliului Local, nu fonduri europene, nu are nicio legătură cu fondurile europene, cu nimica. Deci sunt fondurile noastre alocate bugetului Sectorului 5”, a mai spus Vanghelie.

    Edilul a mai spus că toate direcţiile din Primăria Sectorului 5 sunt verificate anual de Curtea de Conturi şi, până acum, nu a fost semnalată nicio neregulă.

    “Cred că suspiciunile anchetatorilor au apărut de când m-am luat de domnul Ponta şi de domnul Oprea. Dacă mă cheamă un procuror, eu pot să spun că domnul Oprea este implicat în foarte multe intervenţii în justiţie, şi cu domnul Ponta”, a adăugat primarul Sectorului 5.

    Marian Vanghelie a precizat că el nu are nicio problemă cu niciun control al anchetatorilor şi aceştia pot să verifice orice document, pentru că toate sunt în regulă.

    “Dacă o să fie cazul şi o să simt că ceva nu este în neregulă, este posibil să fac chiar o adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie să preia şi documentele să le verifice, că e mai bine să le verifice instituţia cea mai abilitată din cadrul României pentru zona de corupţie, ca să vadă exact DNA dacă suntem vinovaţi sau nevinovaţi sau dacă într-adevăr sunt supăraţi domnul Oprea, cu domnul Ponta. Iar privitor la acest abuz, cred că o să fac o reclamaţie către Direcţia Naţională Anticorupţie asupra acestor doi oameni şi am foarte multe detalii să le dau Direcţiei Naţionale Anticorupţie despre aceste două personaje, în speţă domnul prim-ministru Victor Ponta şi domnul Gabriel Oprea, ministrul de Interne”, a spus Vanghelie, pentru televiziunea Digi 24.

    Primarul Sectorului 5 a adăugat că anchetatorii au comunicat că ajutoarele pot fi date în continuare, precizând că “lumea nu trebuie să fie speriată”, pentru că beneficiarii vor primi sumele alocate.

    Într-un alt dosar, în care sunt vizate fapte de spălare de bani şi evaziune fiscală cu un prejudiciu de 35 de milioane de lei, procurorii Parchetului Capitalei au făcut, în 4 septembrie, percheziţii la Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 5. Peste o sută de percheziţii au fost făcute în Bucureşti şi în judeţele Bacău, Braşov, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu Mare, Teleorman şi Vâlcea, la domiciliile unor suspecţi şi sediile unor firme din domeniul construcţiilor. În urma percheziţiilor au fost audiate peste 60 de persoane.

    Primarul Marian Vanghelie declara că nu Primăria Sectorului 5 este cea verificată, anchetatorii fiind interesaţi de documentaţiile unor contracte. El preciza că în instituţia condusă de el nu se vor găsi contracte cu sume mărite prin acte adiţionale încheiate în condiţii suspecte.

    “Înţeleg că sunt anumite companii, un fel de percheziţii prin care se caută anumite companii care ar fi eludat statul, nu primăria este verificată. Sunt interesaţi (anchetatorii – n.r.) strict de documentaţii ca să se vadă contractele şi sumele, ce şi cât au încasat, la ce dată s-au plătit dări la stat şi dacă s-au plătit. Este o problemă strict economică a unor companii care lucrează în Bucureşti, în ţară, companii care au câştigat licitaţii”, spunea atunci primarul Sectorului 5.

    Procurorilor arătau că persoanele suspectate în acest caz au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale transferând sume importante în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar.

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, la sfârşitul lunii noiembrie, excluderea din partid a lui Marian Vanghelie, Mircea Geoană şi Dan Şova.

  • Procurorii cer date despre zborul elicopterului SMURD înaintea prăbuşirii şi ridicarea unor obiecte

    Procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), care au preluat ancheta în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol, în 15 decembrie, au făcut, în perioada 16-19 decembrie, mai multe acte procedurale.

    Anchetatorii au fost luate măsuri “pentru obţinerea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia în zbor a elicopterului, înainte de momentul prăbuşirii” şi au dispus ridicarea unor obiecte şi înscrisuri care pot fi folosite ca mijloace de probă.

    De asemenea, procurorii au dispus măsuri pentru căutarea şi recuperarea din lacul Siutghiol a tuturor pieselor şi subansamblelor desprinse din epava elicopterului prăbuşit şi pentru asigurarea conservării epavei.

    Ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din PICCJ, care a preluat ancheta de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    În acest dosar, imediat după producerea accidentului a fost începută urmărirea penale pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar ulterior cercetările au fost extinse şi pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că au decedat toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD – medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani). Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore.

    În contextul anchetei, se vehiculează informaţia că ar exista imagini din zona unde s-a prăbuşit elicopterul, filmate cu o dronă. Bogdan Dumitru, proprietarul dronei, a declarat, vineri, că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat spre staţiunea Mamaia. El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos, am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a explicat Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei, precizând că aceasta trebuia să se ducă în punctul de unde a plecat. “Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel. Bogdan Dumitru a precizat că a mers la Poliţie şi la Parchetul Militar, însă procurorul l-a anunţat că nu a primit deocamdată drona şi îl va contacta atunci când o va avea.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent procurorii care se ocupă de acest dosar nu au primit informaţia că drona a fost recuperată, aparatul nefiind în posesia anchetatorilor. Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Accidentul aviatic a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, în 15 decembrie, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial în 16 decembrie, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.