BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Concordia, despre promisiunile guvernului că nu cresc taxele: Există un scepticism din partea mediului privat şi temerea este că, după alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pantă accelerată de consolidare fiscală

    Confederaţia Patronală Concordia a participat ieri la consultări cu premierul României, Marcel Ciolacu, şi  membri ai guvernului, pe mai  multe teme de interes major, începând cu consolidarea fiscală pe termen scurt şi lung, şi alte măsuri importante pentru mediul de afaceri. Premierul a prezentat, în linii mari, planurile Guvernului pentru a ţine deficitul public sub control. Concordia şi-a exprimat îngrijorarea privind dinamica acestui plan şi riscul de a genera taxe şi impozite noi. Prim-ministrul a dat asigurări ferme, aşa cum a făcut-o şi public, în ultima vreme, că nu vor exista majorări de taxe şi că deficitul va fi ţinut sub control, prin reducerea cheltuielilor, transmite asociaţia, într-un comunicat de presă.

    „Am fost asiguraţi că vom fi consultaţi în privinţa acordului de reducere graduală a deficitului la mai puţin de 3%, în următorii şapte ani, care se negociază cu Comisia Europeană. Am luat ca atare mesajul premierului şi sperăm să se poată ţine de cuvânt. Nu ascund că există un oarecare scepticism din partea mediului privat şi temerea că, după alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pantă accelerată de consolidare fiscală. În măsura în care consultările au loc şi vedem materializându-se acest plan în direcţia celor anunţate de premier, atunci probabil că aceste temeri se vor disipa”, declară Radu Burnete, directorul executiv Concordia.

    Concordia este un mare susţinător al digitalizării ANAF, ca instrument esenţial de reducere a evaziunii fiscale şi a birocraţiei. Sperăm ca planul de reducere a deficitului bugetar prin digitalizarea ANAF, reducerea evaziunii şi creşterea încasărilor bugetare să îsi atingă obiectivele, mai transmit reprezentanţii organizaţiei patronale.

    „Aş vrea să subliniez că digitalizarea şi reforma ANAF trebuie să reducă atât birocraţia, cât şi evaziunea. Dacă uneori reacţionăm pe  acest subiect, este doar atunci când măsurile propuse o cresc pe prima, lăsând-o neatinsă pe a doua”, mai spune Burnete.

    O altă temă discutata a fost cea a măsurilor de plafonare a preţurilor la energie, alimente şi RCA. Punctul de vedere al Concordia este că o astfel de abordare nu rezolvă problemele de fond, ci este mai degrabă un ‘pansament’ pe termen scurt, care creează distorsiuni pe pieţele respective.

     

  • Kamala Harris a şocat economiştii şi mediul de business din SUA cu o serie de propuneri fiscale controversate. Ce planuri are pentru redresarea economică a Statelor Unite dacă va ajunge la Casa Albă: Impozit pe profit pentru corporaţii de 28%, interzicerea la nivel federal a manipulării preţurilor la alimente şi locuinţe sociale

    În decurs de o săptămână, Kamala Harris a lansat o serie de propuneri economice menite să îi permită să câştige alegerile din SUA, dar acum riscă o reacţie negativă din partea economiştilor şi a grupurilor de afaceri, scrie FT. 

    Planurile reflectă încercarea candidatei democrate la preşedinţie de a-şi modela propria marcă de populism economic la timp pentru alegerile din noiembrie – împrumutând mult din agenda preşedintelui Joe Biden, dar cu caracteristici distinctive pe care să le folosească împotriva lui Donald Trump.

    Printre ideile economice ale lui Harris se numără creşterea ratei impozitului pe profit de la 21% la 28%, interzicerea la nivel federal a manipulării preţurilor în sectorul alimentar, un mare efort de creştere a ofertei de locuinţe şi mai multe scutiri de impozit pentru familiile cu copii şi pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă.

    Elementul comun al propunerilor este că fiecare dintre acestea ar aborda preocupările exprimate de alegătorii americani obişnuiţi, de la inflaţia ridicată la costul locuinţelor şi cheltuielile legate de creşterea copiilor.

    Măsurile aruncă vina pentru inflaţie asupra unui vinovat cunoscut: America corporatistă. Şi îi cer aceluiaşi vinovat să achite factura – prin impozite mai mari – care va aduce uşurare gospodăriilor din clasa de mijloc.

    Unii economişti sunt îngrijoraţi, criticând măsurile pentru că ar putea conduce la o reglementare guvernamentală excesivă a economiei şi la introducerea unor denaturări dăunătoare ale pieţei sub forma controlului preţurilor.

    „Este evident că acest plan nu a fost conceput pentru a atrage economiştii”, a declarat David Wessel, membru senior în studii economice la Brookings Institution, un think-tank nepartizan din Washington. „Acest plan mi s-a părut a fi un răspuns la focus grupuri. Vă puteţi da seama de ce sunt îngrijoraţi alegătorii şi, la urma urmei, prima sarcină pe care o are Kamala Harris este să câştige alegerile.”

    Harris nu se oferă să refacă economia SUA cu acelaşi tip de ambiţie ca predecesorii săi democraţi. Barack Obama şi-a lansat preşedinţia în 2009, în plină criză financiară globală, şi a încercat să remodeleze sectorul bancar şi cel al sănătăţii din SUA cu o legislaţie radicală. Biden a intrat în funcţie în plină pandemie şi a promulgat apoi o legislaţie pe scară largă pentru a revitaliza industria americană.

    Mai degrabă, Harris evidenţiază elemente ale agendei economice a administraţiei Biden care au fost populare în rândul alegătorilor, chiar dacă aprobarea lor cu privire la gestionarea economiei a scăzut – şi le pune în prim-plan în campanie.

    „Multe dintre acestea sunt mai degrabă evolutive decât revoluţionare faţă de administraţia Biden”, a declarat Ernie Tedeschi, un fost economist al Casei Albe sub conducerea lui Biden.

    În ceea ce priveşte locuinţele, Harris solicită o finanţare de 25 000 de dolari pentru avansurile care urmează să fie utilizate de cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă, extinzând eligibilitatea pentru acest program, solicitând în acelaşi timp construirea a 3 milioane de noi unităţi de locuinţe şi promiţând să ia măsuri drastice împotriva investitorilor financiari care cumpără locuinţe în bloc.

  • Cristian Popescu Piedone anunţă că va candida pentru un mandat de senator

    „Dragilor, cu sprijinul vostru, cu votul vostru… Cristian Victor Popescu Piedone va fi… viitor senator al României! Împreună, ne vom ocupa, cum trebuie, de ţară! Împreună, vom face imposibilul posibil pentru România”, scrie pe Facebook Cristian Popescu Piedone.

    El nu precizează pe ce liste va candida.

    „Oameni buni, vă mulţumesc pentru ospitalitate! Credeţi-mă: tot ceea ce reuşim împreună… este doar normalitate! Alături de Vlad Popescu Piedone, primarul ales al Sectorului 5, comunitatea aceasta va avea mai mult confort şi o mult mai bună dezvoltare! Sectorul 5 va fi un loc perfect pentru copii, pentru adolescenţi, pentru tineri, pentru seniori! Sectorul 5 va fi locul pe care fiecare bucureştean şi-l va dori ca domiciliu”, afirmă el.

    Cristian Popescu Piedone a candidat pentru funcţia de primar general al Capitalei, din partea PUSL. El a obţinut 15,48% din voturi.

     

  • Venezuelenii votează: sunt alegeri extrem de tensionate, pe fondul temerilor legate de fraudă

    Venezuelenii merg duminică la urne în cele mai importante alegeri dintr-un sfert de secol de guvernare a partidului socialist, cu preşedintele Nicolas Maduro încrezător în victorie, chiar dacă opoziţia a atras un sprijin pasionat şi a avertizat cu privire la posibile nereguli.

    Liderul opoziţiei, Maria Corina Machado, a fost vedeta campaniei coaliţiei, chiar şi după ce interdicţia de a deţine funcţii publice a obligat-o să predea ştafeta candidatului Edmundo Gonzalez, un fost diplomat în vârstă de 74 de ani, cunoscut pentru comportamentul său calm.

    Gonzalez a câştigat sprijinul chiar şi al unor foşti susţinători ai partidului de guvernământ, însă opoziţia şi observatorii au pus sub semnul întrebării dacă votul va fi corect, afirmând că deciziile autorităţilor electorale şi arestările personalului opoziţiei sunt menite să creeze obstacole.

    Maduro – a cărui realegere în 2018 este considerată frauduloasă, printre altele, de către Statele Unite – a declarat că ţara are cel mai transparent sistem electoral din lume şi a avertizat cu privire la o „baie de sânge” dacă ar pierde.

    Persoanele care au participat joi la mitingul de închidere al lui Maduro în Caracas au vorbit cu entuziasm despre mentorul său decedat – preşedintele socialist de lungă durată Hugo Chavez – şi au declarat că Maduro, aflat la putere de la moartea lui Chavez în 2013, continuă moştenirea predecesorului său de a ajuta săracii.

    „Nicolas Maduro construieşte ţara şi continuă moştenirea comandantului Chavez”, a declarat Conde Miranda, în vârstă de 54 de ani, care a călătorit din sudul Ciudad Guayana pentru a participa.

    Alţii au făcut aluzie la un mediu mai dificil.

    „Maduro a făcut atât lucruri bune, cât şi lucruri rele, problema sunt oamenii de sub el”, a declarat Alejandro Goldteims, un angajat public în vârstă de 30 de ani.

    Guvernul lui Maduro a prezidat un colaps economic, migraţia a aproximativ o treime din populaţie şi o deteriorare accentuată a relaţiilor diplomatice, încununată de sancţiunile impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană şi alţii, care au paralizat o industrie petrolieră deja în dificultate.

    Maduro a declarat că va garanta pacea şi creşterea economică, făcând Venezuela mai puţin dependentă de veniturile din petrol. Însă mulţi venezueleni s-au săturat de inflaţia ridicată şi de reducerea serviciilor publice.

    „Există o oboseală cu privire la această cale de 25 de ani, oamenii nu ne văd mergând înainte, situaţia este tot mai rea”, a declarat Angel Luna, consilier municipal în statul Carabobo din centrul ţării, după ce a participat la un eveniment de campanie al opoziţiei în această lună.

    „Pensia mea nu ajunge la nimic”, a declarat Carmen Puente, în vârstă de 69 de ani, care este pensionară, dar vinde bomboane pentru a se descurca. „Îmbătrânirea în această ţară este o dramă, este foarte trist, nu există securitate socială”.

    Salariul minim este echivalentul a 3,50 dolari pe lună, în timp ce alimentele de bază pentru o familie de cinci persoane sunt estimate la aproximativ 500 de dolari.

    Gonzalez şi Machado, care au promis schimbări majore şi au declarat că un nou început ar putea motiva migranţii să se întoarcă, au îndemnat oamenii să organizeze „supravegheri” la secţiile de votare. Ei au declarat că se aşteaptă ca armata să susţină rezultatele votului.

    Armata Venezuelei l-a sprijinit întotdeauna pe Maduro, un fost şofer de autobuz şi ministru de externe în vârstă de 61 de ani, şi nu au existat semne publice că liderii forţelor armate se despart de guvern.

    Ministrul apărării, generalul Vladimir Padrino, a declarat că forţele armate vor respecta rezultatul alegerilor.

    Douăzeci şi două de persoane au fost arestate începând de vineri „în contextul procesului electoral”, a declarat Gonzalo Himiob, vicepreşedintele organizaţiei pentru drepturile omului Foro Penal, pe X, adăugând că cel puţin 15 persoane sunt în continuare reţinute.

    Unii oameni stăteau deja la coadă în faţa secţiilor de votare până târziu în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit postărilor de pe reţelele sociale. Reuters nu a putut verifica în mod independent rapoartele.

    Procurorul general al Venezuelei a negat în această săptămână participarea la persecuţii politice şi a declarat că alegerile ar trebui să fie paşnice.

    Cheltuielile publice au crescut doar uşor în timpul campaniei, spun analiştii, o schimbare faţă de campaniile trecute, când cheltuielile au fost generoase.

    Maduro afirmă că a deschis 70 de proiecte de lucrări publice, dar multe dintre acestea au fost renovări ale unor şcoli, spitale şi drumuri deja existente, conform evenimentelor difuzate de televiziunea de stat.

  • Cum să ne pregătim pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, mai ales după retragerea lui Biden: poate n-ar fi rău să-l invităm din nou pe Donald Trump Jr. în România să vâneze urşi, că tot avem prea mulţi

    După retragerea aşteptată a lui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă, Donald Trump are drum liber pentru a deveni din nou nou preşedintele Statelor Unite. Kamala Harris, pe care democraţii o sprijină acum ca să-l înfrunte pe Trump în alegerile din noiembrie, este sacrificată.

    Păstrând proporţiile, este exact cum PSD a sacrificat-o pe Viorica Dăncilă în alegerile din 2019, când Iohannis avea drum liber către Cotroceni, dar îi trebuia un candidat de la PSD.

    Lumea deja îşi face calculele cu Donald Trump la Casa Albă. Ce va însemna acest lucru pentru relaţiile globale, ce va însemna acest lucru pentru globalizare, trendul care a stat la baza creşterii capitalismului în toată lumea în ultimii 40 de ani, ce va însemna acest lucru pentru Europa, pentru China şi nu în ultimul rând pentru Rusia?

    Ca să nu mai vorbim despre războiul din Ucraina, pe care Trump promite să-l încheie în câteva zile după ce va ajunge oficial în Biroul Oval. Dacă războiul din Ucraina se încheie acum, asta înseamnă că ruşii rămân cu ce au luat, unde s-au instalat deja, iar Ucraina va trebui să-şi lingă rănile. Fără sprijinul american, atât militar, economic şi politic, Ucraina lui Zelenski nu poate rezista. Europa nu poate susţine Ucraina de una singură.

    Pentru că Europa nu are leadership politic (Franţa şi Germania au propriile probleme interne) şi nici economic – să nu uităm că Europa nu şi-a revenit încă din criza inflaţiei şi a dobânzilor mari, iar Germania se chinuie să revină pe creştere economică -, Trump va prelua iniţiativa. Mai ales că retorica lui politică este de a se confrunta cu cineva. Cu Putin şi Xi Jinping nu se poate confrunta pentru că vorbesc aceeaşi limbă.

    Revenirea lui Trump la Casa Albă, spun analiştii, va însemna o forţare a economiei americane, o presiune pentru scăderea dobânzilor, care va duce din nou la creştere a inflaţiei, un pachet de măsuri pentru business, care în final va duce şi mai mult la creşterea datoriei Statelor Unite, o ameninţare pentru întreaga lume globală, conform analizelor FMI.

    Dacă America intră în criză din cauza datoriei, această criză se va duce în întreaga lume, de fapt americanii vor exporta această criză peste tot, aşa cum au făcut cu criza financiară din 2008.

    Trump va presa Europa să-i cumpere şi mai mult armament, plătind astfel o poliţă de asigurare pentru situaţia în care Putin va dori să extindă conflictul armat dincolo de graniţele Ucrainei.

    Nu ştiu ce va însemna pentru România din punct de vedere politic revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Istoric, România s-a înţeles bine cu republicanii – căderea comunismului pe vremea lui Ronald Reagan şi intrarea în NATO pe vremea lui Bush -, dar acum Casa Albă va fi acaparată mai mult de clanul Donald Trump decât de republicani.

    Nu cred că angajamentele luate de Statele Unite, atât individual (baza Kogălniceanu nu este a NATO, ci face parte dintr-o înţelegere bilaterală cu americanii), cât şi prin intermediul NATO (întărirea flancului estic) vor cădea sub administraţia Trump, dar sigur vom cumpăra mai mult armament, mai ales că Trump va fi cu ochii pe ţările din Europa care nu vor aloca 2% din PIB pentru apărare (Anul trecut România nu a îndeplinit acest criteriu).

    Dacă finanţele mondiale vor intra sub presiune din cauza întăririi dolarului şi a creşterii datoriei publice a SUA, acest lucru se va resimţi şi la Bucureşti. Deficitul bugetar va scădea mai greu, iar România va ţine dobânzile la lei sus ca să se protejeze şi să nu iasă din ţară banii investiţii de către străini în titluri de stat româneşti.

    Guvernul, indiferent de cine va fi la Palatul Victoria şi de cine va fi la Palatul Cotroceni, va trebui să se împrumute şi mai mult, mai ales că va veni presiunea din partea achiziţiilor de armament.

    Nu ştiu dacă trebuie să ne aşteptăm la mai multe investiţii străine americane, mai ales că România nu este neapărat o destinaţie pentru marii investitori americani – economie mică, piaţă de capital mică, piaţă bancară mică. Mai degrabă americanii lucrează prin proxy în domeniul economic – care acum sunt turcii, sud-coreenii, de exemplu.

    Alegerile din Statele Unite sunt la începutul lunii noiembrie, aşa că noul establishment de la Casa Albă va urmări alegerile pentru Palatul Cotroceni, care sunt la finalul lui noiembrie şi începutul lunii decembrie.

    Dar între timp, dacă Viktor Orban, liderul Ungariei, este deja văzut ca un prieten al lui Trump, noi poate ar trebui să ne împrietenim cu Donald Trump Jr. (cel care se spune că l-a ales pe J.D. Vance ca vice-preşedinte) şi să-l invităm din nou la vânătoare. Dacă în 2017 Donald Trump Jr. a venit să vâneze în Giurgiu mistreţi şi căprioare, poate acum vine să vâneze urşi, că tot avem prea mulţi.

    Cel care a organizat partida de vânătoare la Giurgiu pentru fiul lui Donald Trump, este naşul de cununie a fiului lui Dragnea!

  • Cine l-ar putea înlocui pe Joe Biden în cursa pentru Casa Albă: Gretchen Whitmer şi Gavin Newsom se numără printre candidaţii susţinuţi de marii donatori ai democraţilor pentru a-l înlătura pe actualul preşedinte din cursa pentru alegerile din noiembrie

    Donatorii democraţi au făcut din Gretchen Whitmer şi Gavin Newsom candidaţii lor preferaţi pentru a-l înlocui pe Joe Biden în cursa pentru Casa Albă împotriva lui Donald Trump, au declarat mai multe persoane familiarizate cu problema în cauză, scrie Financial Times.

    Concentrarea donatorilor asupra guvernatorului de Michigan, Whitmer, şi a guvernatorului de California, Newsom, reflectă frustrarea tot mai profundă a agenţilor şi susţinătorilor democraţi în legătură cu impasul privind viitorul lui Biden.

    Donatorii rămân îngrijoraţi de starea lui Biden şi de sondajele sale de la dezbaterea dezastruoasă cu Trump de săptămâna trecută, afirmând că campania preşedintelui nu face decât să amâne o luptă inevitabilă pentru succesiune, cu patru luni înainte de alegerile generale din noiembrie.

    „Candidatura lui Biden este condamnată”, a declarat un donator apropiat de preşedinte.

    „Sunt cel mai mare fan al lui Joe, este un funcţionar public admirabil, dar este condamnat… trebuie să începem să ne concentrăm pe ceea ce urmează.”

    Vicepreşedintele Kamala Harris se numără, de asemenea, printre candidaţii care l-ar putea înlocui pe Biden, potrivit mai multor donatori democraţi.

    Marile personalităţi ale partidului, inclusiv democratul Chuck Schumer şi fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, au purtat, de asemenea, discuţii de criză cu marii donatori pentru a le evalua starea de spirit după dezbatere, au declarat donatorii şi finanţatorii.

    „Începe să se vadă multă frustrare în rândul donatorilor. Presiunea creşte considerabil pentru a putea găsi un contracandidat puternic împotriva lui Trump”, a declarat un finanţator din New York.

    Whitmer şi Newsom s-au alăturat altor guvernatori care s-au întâlnit miercuri cu Biden pentru o serie de discuţii de urgenţă la Casa Albă, la mai puţin de o săptămână după ce prestaţia sa ezitantă la dezbatere a stârnit apeluri imediate pentru înlocuirea sa din lista democraţilor.

    Ambii guvernatori şi-au reiterat ulterior sprijinul pentru campania de realegere a preşedintelui – dar donatorii şi finanţatorii lor lucrează în spatele uşilor închise pentru a-i sprijini în cazul în care ar intra în cursa pentru Casa Albă, au declarat mai multe persoane familiarizate cu această chestiune.

  • AUR: PSD şi PNL schimbă, din nou, calendarul electoral de frica lui George Simion

    „PSD şi PNL au comasat alegerile locale cu cele europarlamentare de frica AUR şi a lui George Simion. Scopul: AUR să nu câştige alegerile europarlamentare. Acum, după ce în luna februarie au schimbat calendarul electoral, vin şi modifică din nou datele alegerilor, tot de frica lor faţă de George Simion şi AUR. Decizia coaliţiei de astăzi nu este o surpriză. Ea era uşor de anticipat după consultările de ochii lumii pe care le-a făcut Marcel Ciolacu la început de săptămână. Acestea au arătat un premier slab, un premier care nu e propriul său stăpân, care, în realitate, nu conduce propriul Guvern şi nici nu are vreun cuvânt de spus în coaliţia din care face parte”, transmite AUR.

    Potrivit formaţiunii condusă de George Simion, „dovezile sunt nenumărate”.

    „Marcel Ciolacu spunea în luna mai 2023 că nu se pot comasa alegerile locale cu cele europarlamentare pentru că nu este constituţional, dar totuşi a făcut-o. În luna februarie 2024, Marcel Ciolacu anunţa că PSD şi PNL au decis ca alegerile prezidenţiale să fie în luna septembrie 2024. Nici de această dată nu s-a ţinut de cuvânt. Ceea ce înţelegem din toată această mişcare a PSD şi PNL este că Marcel Ciolacu a fost păcălit să facă alegeri comasate în Iunie pentru a salva PNL, iar acum a fost păcălit din nou să mute alegerile prezidenţiale în lunile noiembrie şi decembrie, astfel încât să îi dea generalului Ciucă un răgaz de trei luni pentru a încerca să se califice pentru turul 2. Ceea ce trebuie, însă, observat este că, în tot acest joc politic al PSD şi PNL, Ziua Naţională a picat la mijloc. În loc să celebrăm România, Unirea, românismul, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă îi cheamă pe români la vot. Este o lipsă de respect faţă de o zi simbol pentru poporul român”, se mai arată în comunicat..

    Conform sursei citată, AUR „este pregătit să meargă la alegeri oricând decide monstruoasa coaliţie de la guvernare”.

    „Dovada cea mai clară în acest sens este aceea că AUR este primul partid care şi-a anunţat candidatul la alegerile prezidenţiale, în persoana preşedintelui George Simion, în vreme ce ei aşteaptă ordinele de la stăpânii lor pentru a-şi nominaliza candidaţii. Spre deosebire de PSD şi PNL, pe noi ne preocupă în mod real problemele cu care se confruntă românii în aceste zile şi pe care Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă le ignoră: scumpirile uriaşe, inflaţia la un nivel uriaş, creşterea accizelor încasate de stat pentru carburanţi, închiderea circulaţiei pe Valea Oltului, angajaţii de la Complexul Energetic Oltenia care sunt în greva foamei. Acestea sunt problemele la care PSD şi PNL ar trebui să găsească soluţii. Însă, atât Ciolacu, cât şi Ciucă nu fac decât să confirme că românii nu sunt o prioritate pentru ei”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • O nebunie politică: PNL şi PSD au stabilit ca alegerile parlamentare să aibă loc de 1 decembrie, Ziua Naţională a României. Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 24 noiembrie, iar al doilea tur pe 8 decembrie

    Primul tur al prezidenţialelor va avea loc pe 24 noiembrie, iar turul doi pe 8 decembrie, au decis, joi liderii coaliţiei. Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie.

    Coaliţia de guvernare a finalizat discuţiile pe marginea calendarului electoral pentru alegerile prezidentiale si parlamentare.

    „Astfel, ţinând cont şi de opiniile exprimate de celelalte formaţiuni politice, reprezentanţii Coaliţiei au fost în consens în ceea ce priveşte organizarea alegerilor prezidenţiale, dupa cum urmează: primul tur în data de 24 noiembrie, al doilea tur în data de 8 decembrie”, potrivit unui comunicat de presă.

    De asemenea, s-a ajuns la un numitor comun pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 1 decembrie.

    Partidele politice mizează că 30 noiembrie şi 1 decembrie, care sunt zile libere, pică sâmbătă şi duminică. 

  • Coaliţie: Primul tur al prezidenţialelor pe 24 noiembrie, turul doi pe 8 decembrie

    Coaliţia de guvernare a finalizat discuţiile pe marginea calendarului electoral pentru alegerile prezidentiale si parlamentare.

    „Astfel, ţinând cont şi de opiniile exprimate de celelalte formaţiuni politice, reprezentanţii Coaliţiei au fost în consens în ceea ce priveşte organizarea alegerilor prezidenţiale, dupa cum urmează: primul tur în data de 24 noiembrie, al doilea tur în data de 8 decembrie”, potrivit unui comunicat de presă.

    De asemenea, s-a ajuns la un numitor comun pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 1 decembrie.

  • Coaliţia de guvernare, întâlnire pentru a stabili data alegerilor prezidenţiale şi parlamentare

    După ce nu s-au înţeles asupra datei de organizare a celor două scrutinuri, liderii PSD şi PNL se reunesc joi să se pună de acord asupra calendarului electoral.

    Luni şi marţi, premierul Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD, a avut consultări cu partidele politice pe tema datei de organizare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare.

    Ce vor celelalte partide
    USR a reafirmat, la discuţiile de la Guvern cu privire la calendarul alegerilor, că doreşte respectarea legii şi alegeri la termen, după cum a declarat preşedintele formaţiunii, Elena Lasconi.

    AUR: George Simion, a afirmat că formaţiunea sa era pregătită pentru alegeri prezidenţiale pe data de 15 septembrie, dar premierul Marcel Ciolacu „a fost păcălit din nou”, „pare captiv unor grupuri de interese” şi ia în calcul luna decembrie, potrivit liderului AUR.

    UDMR – Liderul Cseke Attila a declarat că Uniunea Democrată Maghiară din România susţine separarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare şi a propus, la consultările cu premierul Marcel Ciolacu, de la Palatul Victoria, ca alegerile pentru preşedintele ţării să fie stabilite în luna octombrie.

    SOS România: Diana Şoşoacă, a declarat că i-a propus premierului ca alegerile prezidenţiale să se organizeze pe 10 noiembrie, primul tur, şi 24 noiembrie, turul al doilea, iar alegerile parlamentare să fie organizate pe 8 decembrie.

    Partidul Umanist Social Liberal: la consultările cu premierul Marcel Ciolacu, a susţinut următoarele date ale calendarului referitoare la alegerile prezidenţiale – 15 şi 29 septembrie, confirm deputatului Graţiela Gavrilescu, preşedinte al Biroului Executiv al formaţiunii.

    REPER susţine organizarea alegerilor prezidenţiale la termen, în noiembrie, a declarat, marţi, copreşedinta formaţiunii politice, Ramona Strugariu, după consultările de la Guvern.

    Forţa Dreptei: turul întâi al alegerilor prezidenţiale să se ţină simultan cu alegerile parlamentare, pe 1 sau 8 decembrie, iar propunerile pentru al doilea tur al prezidenţialelor sunt datele de 15 sau 22 decembrie.