BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • O bibliotecă altfel – GALERIE FOTO

    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

    ”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
    Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

    ”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. |n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
    |n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

    ”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

    Efervescenţa din zona construcţiilor obligă la creativitate, astfel încât a ţine pasul cu toate noutăţile din domeniu devine un fel de cursă de viteză. Casele sunt mai prietenoase cu mediul, unele sunt amplasate în locuri absolut neconvenţionale, forma în care se construieşte, criteriile de rezistenţă la fenomene naturale şi altele, toate contribuie la acest univers tot mai complex al tipurilor de materiale.
    ”Este aproape imposibil să ţii pasul. Avem betoane colorate cu inserţii de bile care, folosite în pasaje, de exemplu, exclud necesitatea iluminatului, placaje din seminţe. Sunt vopsele care pot completa un circuit electric. MATER este de fapt mama materialelor“, spune Sabina Baciu.

    Deşi proiectul a fost iniţial gândit pentru membrii comunităţii NOD, care se află un etaj mai sus de MATER, odată deschisă, biblioteca a atras o grămadă de curioşi, lucru care practic a validat iniţiativa fondatorilor săi. ”Cred că la deschidere ne aşteptam să vină la noi doar studenţii de la arhitectură, dar ne-au vizitat oameni de marketing, din resurse umane, profesori, studenţi din alte ţări. Studenţii au acces gratuit. Pentru restul publicului, primele două intrări sunt gratuite, iar în rest, accesul în bibliotecă se face în baza unui abonament de 120 de euro pe an“, explică Sabina Baciu. Până în acest moment, biblioteca a reuşit să vândă 120 de abonamente, iar de la deschiderea din octombrie, anul trecut, mai bine de 2.500 de oameni i-au trecut pragul. Spaţiul nu include însă numai biblioteca, ci şi o zonă de evenimente şi una de co-working.

    ”Partea de bibliotecă, sala de evenimente şi lobby-ul au o suprafaţă de 600 mp, iar spaţiul de co-working are 400 mp. Din octombrie anul trecut şi până acum am avut 2.500 de vizitatori. Am găzduit multe conferinţe şi workshopuri“, spune Sandra Bălăşoiu.
    Până a-şi deschide porţile pentru primii vizitatori, povestea MATER nu a fost foarte simplă, în contextul în care necesarul de investiţii s-a ridicat la 300.000 de euro.

    ”Primul nostru pas a fost participarea la un concurs. Acolo am câşigat primii 10.000 de euro pentru acest proiect. Proiectul a început în ianuarie 2016, iniţial în acest spaţiu fiind un depozit de hârtie igienică. Spaţiul este închiriat de la Industria Bumbacului, în aceeaşi clădire fiind şi atelierele NOD“, explică Sabina Baciu. Alături de banii de la concurs, au venit şi banii din veniturile generate de NOD Makerspace. Nu au fost suficienţi însă.

    ”O altă parte a finanţării a fost susţinută de producătorii de materiale care au devenit expozanţi. Am avut şi finanţare bancară, dar şi parteneri care ne-au susţinut cu amenajarea sau cu instalaţiile sanitare. MATER nu este o investiţie pe termen scurt, ci un parteneriat pe termen lung făcut mai ales cu cei care au înţeles utilitatea demersului nostru“, mai spune directorul de comunicare al MATER/NOD Makerspace.

    A mai fost însă o componentă de finanţare foarte importantă, o campanie de crowd-funding, cea mai mare care s-a derulat vreodată în România. Carla Szabo, designer de bijuterii, Ştefan Ghenciulescu, arhitect şi redactor-şef la Zeppelin, Dragoş Motica, fondator şi creative designer la UbiKubi, Andrei Borţun, director al The Institute, toţi au participat la efortul de a strânge bani pentru deschiderea primei bliblioteci de materiale din România.

    ”Biblioteca de materiale mi se pare o idee foarte bună pentru că poţi avea contacte cu materiale de care nu ai ştiut. Ca în orice altă bibliotecă, te duci să te inspiri. De duci să stai lângă o bucată de marmură şi să intri într-o anumită stare, să ştii ce să faci cu acea bucată. NOD deţine în acest moment tehnologie, deţine oameni care lucrează pe maşini. |n momentul în care vor avea şi materialele, spaţiul NOD va fi un serviciu complet, rotund, care cu singuranţă îi va ajuta pe cei care lucrează în acest domeniu, pe designeri, pe arhitecţi“, spunea Carla Szabo, într-un film pentru susţinerea campaniei de crowd-funding disponibil pe Startarium, o platformă online pentru susţinerea şi educarea antreprenorilor lansată în 2016 de Impact Hub cu sprijinul ING.

    Chemarea la crowd-funding a funcţionat, aşa că 211 de susţinători au donat 18.722 de euro pentru realizarea primei biblioteci de materiale din Europa de Sud-Est chiar în Bucureşti. Potrivit International Advertising Agency, nouă susţinători au ales pachetul de cofondator de 1.000 euro prin care au acces la toate datele privind planul business MATER şi vor putea contribui cu propria expertiză la dezvoltarea proiectului.
    ”Campania de crowd-funding ne-a validat ideea“, mai spune Sabina Baciu. Odată deschisă biblioteca, planurile nu s-au oprit aici.
    ”La MATER sunt în mare aceiaşi oameni de la NOD. Acum avem trei bibliotecari. Nu este un job pentru care să găsim uşor candidaţi, pentru că nu foarte mulţi oameni sunt obsedaţi de materiale. Avem planuri pe partea de evenimente, dar şi de cursuri practice. De asemenea, ne gândim la un magazin online de unde să poată fi cumpărate produsele realizate de comunitatea NOD“, mai precizează comunicatorul de la NOD/MATER.

    Ideile merg mai departe, chiar peste graniţe.

    ”Credem că acum România are multă nevoie de partea aceasta educativă în zona de industrii creative. Desigur, după ce ne vom îndeplini această misiune putem să migrăm spre consultanţă. MATER este prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, iar planul nostru este de a internaţionaliza acest concept“, adaugă Sabina Baciu.

    Totuşi, în ciuda acestui entuziasm validat de scheme de finanţare solide, lipseşte un lucru. ”Ne lipseşte un partener de dialog la nivelul spaţiului public. Nu există un om care acum să se ocupe de acest domeniu nici la Ministerul Economiei, nici la Ministerul Culturii“, susţine Sabina Baciu.

    În România, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014 un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în Produsul Intern Brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. Până atunci ar fi necesar să apară şi un partener de dialog la nivelul statului.

  • La 26 de ani, o tânără din Cluj a dat cariera din oraş pe afacerea din satul bunicilor

    Oana s-a născut, a crescut şi s-a educat la Cluj-Napoca, unde a absolvit două facultăţi, de publicitate şi studii de securitate, şi un master de comunicare internaţională la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), a lucrat trei ani într-o firmă multinaţională, iar la 26 de ani a dat cariera din oraş pe satul bunicilor, Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş. Împreună cu prietenul ei, Bogdan, care este IT-ist, au deschis o mică afacere de familie într-un domeniu complet nou, în agricultură, „Grădina din deal”, care presupune cultivarea de legume bio.

    „Nu pot să spun că nu am găsit de lucru după terminarea studiilor, am lucrat tot timpul şi cât am fost studentă, faptul că vorbesc câteva limbi străine, printre care portugheza, considerată limbă rară la noi, facilitându-mi găsirea unui loc de muncă. Am lucrat trei ani într-o multinaţională, câştigam binişor pentru un student, poate aş fi avansat pe scara ierarhică, dar am simţit că pot să fac şi altceva. Am simţit că pot şi am vrut să lucrez pentru mine, să fiu propriul şef”, a povestit Oana corespondnentului MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA vor să creeze un program separat pentru imigranţii care lucrează în domeniul agriculturii

    În cadrul unui discurs ţinut în prima zi al Forumului Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite, a informat că acest domeniu se află în centrul dezbaterii privind imigranţii.

    “Persoanele care vin în SUA pentru a lucra în ferme şi crecătorii nu fură locurile de muncă ale americanilor”, a declarat Perdue.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerea neaşteptată a lui Putin. Ce job şi-a găsit, dacă nu va câştiga prezidenţialele în martie

    Nu există aproape nicio şansă ca Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, să piardă alegerile prezidenţiale din luna martie. Autorităţile i-au interzis participarea la scrutin principalului său oponent, iar presa şi opinia publică îl susţin puternic pe actualul şef al statului, pentru un niou mandat.

    În timpul unei vizite la o fabrică de utilaje agricole, în plină campanie electorală, şeful statului a găsit şi un moment pentru a răta, în glumă, că este aproape de oamenii muncii.

    Putin a testat un simulator de condus combine şi a fost încântat. Directorul fabricii a promis că îl va angaja pe Putin, dacă rămâne fără actualul loc de muncă după alegeri.

    ”Dacă se întâmplă ceva, voi începe să lucrez ca şofer de combină după 18 martie”, a spus Putin. ”Nicio problemă, absolut nicio problemă”, a asigurat directorul, scrie realitatea.net

  • Cui trebuie să-i mulţumiţi pentru salariile mari din IT

    Industria de IT reuşeşte să plătească un salariu mediu net de 6.200 de lei pe lună, de 2,5 ori mai mare decât media pe economie, de 2.500 de lei. În 2000, salariul mediu net în IT era de 266 de lei (140 de dolari la vremea respectivă), faţă de un salariu mediu net pe economie de 173 de lei. Atunci, salariul în bănci era de 441 de lei (232 de dolari).

    Industria de servicii IT realizează exporturi de aproape 3 miliarde de euro, cu un excedent de 1,5 miliarde de euro.Acestea sunt datele statistice. Dar cui trebuie să-i mulţumiţi pentru această evoluţie şi pentru aceste salarii?

    Bineînţeles, lui Ceauşescu, pentru ICI, celebrul institut de pe 1 Mai din Capitală, care a dat după revoluţie primii antreprenori români din IT – Florin Talpeş, Irina Socol, Nicolae Badea etc.

    Dintre toţi, familia Talpeş – Florin şi Măriuca – au creat cea mai valoroasă companie românească din IT până în acest moment, Bitdefender. De la o firmă de apartament, Bitdefender a ajuns să fie evaluată la „peste 600 de milioane de euro”, iar familia Talpeş continuă să deţină pachetul majoritar. Prin Bitdefender sau Siveco sau Romsys sau ComputerLand au trecut sute şi mii de IT-şti.

    Dar, ironic, cei care astăzi reprezintă noua generaţie din IT ar trebui să le mulţumească celor care, începând cu mijlocul anilor ’90 şi mijlocul anilor 2000, au vândut calculatoare şi programe informatice în România în cantităţi industriale, prin celebrele programe de informatizare.
    Că poate acele calculatoare şi programe aveau un super/suprapreţ nici nu mai contează acum.

    Foarte puţini din cei de astăzi care au joburi în Pipera, Barbu Văcărescu sau Politehnică au auzit de Mihai Pascadi, CEO al Compaq, Claudiu Florică şi Călin Tatomir (de ei au auzit din scandalul Microsoft), Vladimir Aninoiu şi Mihai Tudor de la IBM, Radu Enache şi Mircea Neagu de la HP sau Marian Popa de la ICL România. Ei, dar şi alţii, au informatizat România, deschizând porţile unei industrii.

    La începutul anilor 2000, Dan Nica şi Adrian Năstase de la PSD, cu Irina Socol de la Siveco în spate şi încă alte câteva multinaţionale americane, au venit cu ideea reducerii de impozit pentru IT-şti, care rezistă şi astăzi. Ideea de atunci era să nu ne mai plece creierele din ţară, dându-se ca exemplu Microsoft, unde la sediul central din Seattle a doua limbă vorbită era româna.

    După 2000, cu toate programele de informatizare în spate, unde s-au cheltuit miliarde de euro, industria IT a început să prindă putere şi viteză odată ce au apărut tot mai multe companii româneşti, dar mai ales multinaţionalele, cu centrele de servicii.

    După 2000, prima mare surpriză din IT a fost Gecad, firma lui Radu Georgescu, care a creat antivirusul RAV, achiziţionat de Microsoft. Exemplul lui Radu Georgescu a deschis imaginaţia multor români din IT, care s-au făcut antreprenori şi au început să presteze servicii către firmele multinaţionale.

    Cererea de creiere din ţară a crescut, iar salariile au început să prindă viteză din ce în ce mai mare. Investiţiile făcute de stat în informatizare şi programe – fiecare instituţie îşi făcea programul ei, spre bucuria furnizorilor – au fost de cel puţin 1 miliard de euro în fiecare an, bani din care au trăit multinaţionalele, dar şi companiile româneşti.

    În 2007, la Cluj, câţiva tineri, printre care Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, au pornit un start-up – LiveRail, care în 2009 a fost dus de un investitor la Londra, iar apoi în Silicon Valley. În 2014, Facebook a plătit 500 de milioane de dolari pe LiveRail. Ce-i drept, acum doi ani l-a închis, iar echipa de români s-a împrăştiat în lume.

    Centrele de servicii făcute în România de Oracle, Microsoft, IBM, Ericcson, HP, Alcatel etc. au creat knowlledge, au dat de lucru unor generaţii întregi de români din IT şi au plătit salarii cu mult peste media din economie.

    Bineînţeles că aceste multinaţionale şi-au luat cel mai mult din creierul IT-ştilor români.

    Când a venit criza în 2009, toate sectoarele din economie cădeau în fiecare zi, dar IT-ul a a prins şi mai multă viteză, luând comenzi din ce în ce mai multe şi mai complexe, concomitent cu achiziţia celor mai buni oameni care erau pe piaţă. În afară de industria IT, nicio altă industrie nu mai angaja, ci dimpotrivă, începea să dea oameni afară, cum a fost sectorul bancar. Dacă în 2009 IT-ul avea o pondere de 2% în PIB, în 2015-2016 a ajuns la 5%, iar salariile IT-ştilor au crescut cu 50% mai mult decât ale bancherilor, care erau cel mai bine plătiţi din economie la finalul lui 2008.

    Programele de informatizare de la mijlocul anilor ’90 au creat milionari români – de pildă cazul lui Florică –, dar au reuşit să creeze o generaţie întreagă de start-up-uri în IT, care acum stau bine pe picioare şi ajung să lucreze în întreaga lume.

    Vă place, nu vă place, pentru salariile de astăzi, pentru condiţiile de astăzi din IT, trebuie să le mulţumim celor care au vândut calculatoarele şi programele informatice acum 15-20 de ani, chiar şi la suprapreţ.

    IT-ul merge înainte şi în ciuda faptului că salariile ar putea părea mari; 6.200 de lei net înseamnă 1.400 de euro.

    În caz că nu aţi aflat, gigantul american Amazon tocmai caută 2.000 de IT-şti pentru centrul din Bucureşti (la Iaşi, Amazon are un centru de aproape
    10 ani).

  • O companie americană construieşte în Transilvania un parc industrial, o centrală electică şi o seră

    Compania românească nu este nominalizată în comunicatul companiei americane. Conform memorandumului, cele două companii vor forma, până la finele lunii ianuarie, un joint venture. Centrala va avea o putere de 50 MW şi va fi alimentată cu gaze naturale, iar serele vor fi destinate agriculturii organice ăi plantelor medicinale. Proiectele vor fi finanţate de un fond de investiţii al companiei ce va fi înfiinţat în Luxemburg în primul trimestru al anului, precum şi de o serie de bănci europene, precizează un comunicat al companiei.

    Anul trecut PHI Group a achiziţionat o companie de construcţii din Sibiu şi o companie agricolă din Timiş.

  • Ministerul Agriculturii a primit rambursări de la Comisia Europeană de 664 milioane de euro

    Aceste cheltuieli au fost finanţate iniţial de la bugetul de stat, conform prevederilor europene şi se rambursează ulterior de la Comisia Europeană, şi au fost efectuate în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent campaniei 2017 din plăţile directe finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), precizează ministerul, într-un comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Subiectele anului 2017

    Nr. 604

    În condiţiile în care mulţi fermieri români care practică agricultura de subzistenţă mai folosesc încă la arat plugul tras de boi, utilizarea dronelor în acest domeniu pare un scenariu rupt dintr-un film SF. Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda, sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoarele care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale nu sunt o raritate. Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Trăim în era inovaţiilor şi  practicile arhaice din agricultură trebuie să se transforme în ferme inteligente şi agricultură de precizie.

     

     

    Nr. 606

    Aeroportul Henri Coandă a înregistrat anul trecut una dintre cele mai mari creşteri ale traficului aerian la nivel european, lucru care se traduce în cifre referitoare la veniturile companiei, dar  şi ale businessurilor susţinute de acest aeroport, de peste 1 miliard de euro. Care este matematica din spatele acestei valori şi care sunt principalele decizii luate de aeroporturile locale pentru acomodarea noilor milioane de călători cu avionul care se anunţă?

     

    Nr. 613

    Statisticile arată că millennialii nu au cunoştiinţele necesare de educaţie financiară pentru a-şi putea gestiona cu abilitate o viaţă independentă, dar în acelaşi timp sunt îngrijoraţi de viitor cu toate că dau mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie. Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie?

     

    Nr. 617

    Numărul angajaţilor din economiile lumii a scăzut vertiginos după criza financiară, iar volumul de muncă a crescut semnificativ, apăsând pe umerii angajaţilor existenţi. Termeni precum burnout sau sindromul de oboseală cronică au intrat în vocabularul uzual al angajaţilor din toată lumea şi, de câţiva ani, şi în cel al românilor, iar echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a rămas, în cele mai multe cazuri, la statutul de aspiraţie.

     

    Nr. 618

    Părinţii din ziua de azi sunt bombardaţi de o uriaşă varietate de activităţi extracurriculare – sporturi, cursuri de artă, limbi străine – astfel încât e de aşteptat să se găsească ceva pentru orice copil. În vreme ce mai mulţi părinţi îşi înscriu copiii la numeroase astfel de cursuri, cât de multe activităţi sunt potrivite pentru cei mici? Cât de mare este pericolul de a suprasolicita un copil? Chiar dacă implicarea în unele activităţi e benefică pentru dezvoltarea corectă a copilului, apare de multe ori tentaţia părinţilor de a concura cu alte familii pentru a oferi copilului un avantaj încă de la început. Dar participarea la un număr mare de activităţi extraşcolare poate fi stresantă şi chiar copleşitoare pentru copii.

     

    Nr. 627

    Tinerii generaţiei Z, care stârnesc dispute chiar şi în ceea ce priveşte anii în care s-au născut – unii dintre demografi îi plasează la mijlocul ’90, iar alţii, la mijlocul anilor 2000 – sunt primii care au crescut în era smartphone-urilor, departe de regulile şi aspiraţiile predecesorilor lor. Unii dintre specialişti îi caracterizează drept creativi şi ambiţioşi, iar alţii, total imprevizibili. Unde îi plasează aceste diferenţe în raport cu statutul de angajat şi cum poate fi integrarea lor încă de pe acum în câmpul muncii un avantaj?

     

  • Cota de TVA va scădea, în agricultură, de la 19% la 9% pentru încă opt lucrări şi servicii

    Proiectul completează lista lucrărilor în agricultură care beneficiază de această facilitate fiscală începând de la 1 august 2016.
     
    Actuala listă a lucrărilor cărora li se aplică TVA de 9% se va completa cu următoarele:
     
    – Plantarea culturilor horticole – viţă de vie, pomi
    – Defrişarea plantaţiilor viticole şi pomicole
    – Instalarea sistemelor de susţinere, conducere şi palisaj în plantaţii viticole şi pomicole
    – Instalarea sistemelor de irigare/fertirigare în plantaţii viticole şi pomicole
    – Instalarea sistemelor de protecţie antigrindină şi antiploaie în plantaţiile viticole şi pomicole
    – Înfiinţarea şi menţinerea registrelor genealogice ale raselor de animale
    – Determinarea calităţii genetice a animalelor
    – Lucrările specifice domeniului îmbunătăţirilor funciare prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 157/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, altele decât irigaţiile.
     

  • Alimentul care va salva omenirea

    Cercetătorii FAO au constatat că pentru populaţia din sudul Madagascarului, cactusul a fost o sursă importantă de hrană şi de apă în urma ultimelor perioade de secetă. Pentru o vreme, au încercat să distrugă toţi cactuşii, crezându-i nefolositori, dar şi-au dat seama de valoarea lor în perioada de foamete.

    Majoritatea speciilor de cactus sune necomestibile, mai puţin Opuntia care este foarte hrănitoare. Dacă este tratată ca o plantă de cultură, atunci rezultatele sunt extraordinare. Opuntia ficus-indica a fost naturalizată în 26 de ţări în afara celei de origine. Faptul că este foarte rezistă o face o sursă extraordinară de hrană, dar şi un element de sprijin al agriculturii sustenabile.

    ”Datorită schimbărilor climaterice şi riscului crescut de deşertificări este momentul să acordăm mai multă atenţie umilului cactus şi să-l ridicăm la statutul de cultură esenţială în anumite zone”, a declarat Hans Dreyer, director în cadrul FAO.

    În Mexic se consumă în mod tradiţional Opuntia, fiind cultivat pe mai mult de 3 milioane de hectare. Brazilia a adoptat şi ea aceste culturi, la fel şi ţări din nordul Africii.

    Pe lângă faptul că este o sursă de hrană, cactusul este folosit şi pentru că în frunzele sale înmagazinează apă. La fiecare hectar se pot aduna 180 de tone de apă, cu care se pot adăpa cinci vaci adulte. S-a constatat că în perioadele de secetă, şeptelurile crescute în ferme de cactuşi au rezistat mult mai bine, decât cele din fermele clasice.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro