BusinessMagazin

Tag: adoptare

  • Protest în faţa Guvernului faţă de şedinţa Executivului în care se discută modificări fiscale

    Protestatarii s-au organizat pe o pagină de Facebook, ei spunând că 8 noiembrie este „Miercurea Neagră” pentru economia României.

    „Pentru a cârpi un buget pe care nu a fost în stare să îl gestioneze, Guvernul PSD-ALDE este capabil să distrugă economia liberă a României. Modificările Codului Fiscal, pe care Cabinetul Tudose intenţionează să le adopte printr-un nou derapaj democratic (Ordonanţă de Urgenţă), vor aduce haosul în planurile de afaceri şi în salarizare. În acest fel, inconştienţa guvernanţilor distruge orice şansă pentru o economie predictibilă şi stabilă în România”, conform organizatorilor protestului.

    Oamenii veniţi în piaţă strigă: „PSD, Ciuma roşie”, „Jos, jos, jos, Guvernul mincinos”, „La puşcărie”. Au venit cu pancarte, steaguri şi portavoci. Unii dintre ei au venit chiar şi însoţiţi de copii.

  • CALCULATOR SALARII. Vedeţi cât va fi salariul dumneavoastră după trecerea contribuţiilor la angajat şi adoptarea scăderea impozitului la 10%

    ZF a prezentat luni cele patru scenarii posibile bazate pe informaţiile disponbiile până la acel moment şi pe calculele Terapia Cluj, pentru un salariu brut 4.000 de lei, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. 
     
    Momentan, potrivit declaraţiilor ministrului de Finanţe Ionuţ Mişa, reducerea impozitului pe profit la 10%, şi o taxă de solidaritate de 2,25%, alături de trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat ar fi o certitudine. Măsurile ar urma să fie adoptate de Guvern fără dezbatere parlamentară, direct prin Ordonanţă de Urgenţă, ceea ce a dus la prăbuşirea leului ieri marţi seară şi miercuri dimineaţă. Cursul valutar interbancar a depăşit astăzi pragul de 4,63 lei pentru un euro, scrie Ziarul Financiar
     
    Cele trei scenarii posibile pentru salariaţi şi angajatori după trecerea contribuţiilor în sarcina angajatului: (UPDATE)

    1.      Primul scenariu, este transferul de contribuţii sociale de 35%, scăderea impozitului pe venit la 10% şi aplicarea unei taxe de solidaritate de 2,25%, dar păstrarea salariului net pentru angajat. În acest scenariu salariul brut ar creşte la 4,796 lei. 

    2.      Al doilea scenariu este cel mai pesimist pentru salariaţi, şi anume transferul de contribuţii sociale în sarcina angajatului cu un impozitul pe venit redus la 10%, plus o taxă de solidaritate de 2,25%, dar salariul brut rămas neschimbat. În acest scenariu, salariul net scade pentru angajat la 2,340 lei, adică 466 de lei care dispar dintr-un foc din portofelul angajatului.

    3.      Al treilea scenariu este de transfer al contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, alături de reducerea impozitului pe venit la 10%, alături de introducerea taxei de solidaritate, dar realizate cu păstrarea costului angajatorului neschimbat. În acest caz, salariul brut ajunge la 4.803 lei, iar salariul net creşte la 2,810 lei, o majorare de numai 6 lei. 

     

  • VEŞTI BUNE pentru posesorii de maşini: taxa auto va fi restituită mai uşor

    Proiectul de lege care completează OUG 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gata cu “băieţii de la parcare”! Senatul a adoptat proiectul pentru sancţionarea parcagiilor

    Proiectul, iniţiat de liberalii Alina Gorgiu şi Ovidiu Raeţchi, a fost aprobat cu 80 voturi ”pentru”, 7 voturi ”împotrivă” şi trei abţineri.

    ”Perceperea unei taxe pentru parcare, în orice mod şi cu orice titlu, de către o persoană care nu are autorizare în acest sens sau care nu are cel puţin un drept de folosinţă asupra spaţiului respectiv se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an. Dacă taxa se percepe pentru un spaţiu proprietate publică sau privată a statului, a unei unităţi administrativ teritoriale sau a oricărei persoane juridice care deţine în proprietate, administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, pedeapsa este închisoarea de la 9 luni la 2 ani”, se arată în proiectul de lege.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea Colectiv, adoptată tacit de Senat. Cei care nu au autorizaţie, obligaţi să anunţe la intrare

    Senatul a adoptat tacit, luni, propunerea legislativă pentru completarea Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

    Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari preponderent PMP, dar susţinută de membri ai tutror partidelor, prevede că, până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, beneficiarii investiţiilor în construcţii şi amenajări publice vor avea obligaţia de realizare şi amplasare a unor panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iordache loveşte din nou: Un prag modic, de 19.000 lei, la abuzul în serviciu cred că nu va deranja pe nimeni

    „Mâine (miercuri, n.r.) vă invit la Comisia specială, vom discuta şi sper că vom veni cu o formulă. Acel prag care suscită foarte mare interes a fost solicitat şi în cele două decizii CCR, iar dacă va fi un prag modic, eu cred că nu va deranja pe nimeni”, a spus Iordache,

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iordache loveşte din nou: Un prag modic, de 19.000 lei, la abuzul în serviciu cred că nu va deranja pe nimeni

    „Mâine (miercuri, n.r.) vă invit la Comisia specială, vom discuta şi sper că vom veni cu o formulă. Acel prag care suscită foarte mare interes a fost solicitat şi în cele două decizii CCR, iar dacă va fi un prag modic, eu cred că nu va deranja pe nimeni”, a spus Iordache,

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul A ADOPTAT proiectul de lege privind split TVA

    Proiectul Legii de aprobare a Ordonanţei 23/2017 privind plata defalcată a TVA a fost adoptat cu 54 de voturi „pentru” şi 45 „împotrivă”.

    Potrivit noilor reglementări adoptate de Comisia de buget-finanţe a Senatului, „au obligaţia să deschidă şi să utilizeze cel puţin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA (…) pentru încasarea şi plata TVA şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA (…) pentru încasarea TVA, care se află în cel puţin una din următoarele situaţii: a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligaţii fiscale restante reprezentând TVA, cu excepţia celor pentru care s-a obţinut eşalonarea la plată, în cuantum mai mare de: 1500 lei în cazul contribuabililor mari, 1000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 500 de lei în cazul contribuabililor mici şi 100 de lei în cazul contribuabililor persoane fizice;
    b) începând cu 1 ianuarie 2018 înregistrează obligaţii fiscale restante reprezentând TVA mai vechi de 30 de zile de la scadenţă, cu excepţia celor pentru care s-a obţinut eşalonarea la plată, în cuantum mai mare de: 1500 lei în cazul contribuabililor mari, 1000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 500 de lei în cazul contribuabililor mici şi 100 de lei în cazul contribuabililor persoane fizice;
    c) se află sub incidenţa legislaţiei naţionale privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plăţile electronice ar putea aduce beneficii de până la 470 mld. dolari în 100 dintre marile oraşe ale lumii

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” este un studiu unic ce cuantifică beneficiile nete potenţiale de care se pot bucura oraşele care trec la un „nivel realizabil de eliminare a numerarului” – definit drept trecerea întregii populaţii a unui oraş la utilizarea plăţilor digitale într-o măsură egală cu cea a primilor 10% dintre utilizatorii actuali din oraşul respectiv. Studiul nu analizează ideea de eliminare a numerarului, ci urmăreşte mai degrabă cuantificarea potenţialelor beneficii şi costuri ale creşterii semnificative a gradului de utilizare a plăţilor digitale.

    Studiul estimează beneficiile imediate şi pe termen lung ale reducerii dependenţei de numerar pentru trei grupuri principale – consumatori, companii şi autorităţi publice. Conform studiului, aceste beneficii ar putea consta în beneficii directe nete combinate de aproximativ 470 miliarde de dolari în cele 100 de oraşe analizate:

    • Consumatorii din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea unui număr de până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacţiilor bancare, comerciale şi de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracţionalităţii legate de numerar.
    • Companiile din cele 100 de oraşe ar putea obţine peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea unui număr de până la 3,1 miliarde de ore de timpul alocat procesării plăţilor primite şi făcute şi o creştere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienţi on-line şi în magazinele fizice. De asemenea, studiul a constatat că la acceptarea numerarului şi a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenţi la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenţi la fiecare dolar încasat din surse digitale.
    • Autorităţile publice din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creşterea veniturilor din impozite şi taxe, o mai mare creştere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă şi reducerea costurilor aferente proceselor penale datorită reducerii infracţionalităţii legate de numerar.

    „Studiul demonstrează avantajul considerabil de care beneficiază consumatorii, companiile şi autorităţile publice pe măsură ce oraşele se îndreaptă spre o adoptare pe scară tot mai largă a plăţilor digitale,” a declarat Ellen Richey, vice-preşedinte şi director administrare riscuri în cadrul Visa. „Societăţile care înlocuiesc numerarul cu plăţi digitale se bucură de avantajele oferite de o creştere economică mai rapidă, de scăderea infracţionalităţii, de crearea mai multor locuri de muncă, de salarii mai mari şi o productivitate a muncii crescută.”

    Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăţilor digitale în marile oraşe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii şi autorităţi publice. Trecerea la plăţile digitale poate avea şi un rol de catalizator asupra economiei generale a oraşului, inclusiv asupra creşterii PIB-ului, a gradului de angajare a forţei de muncă, a salariilor şi a productivităţii.

    „Utilizarea tehnologiilor digitale – de la telefoane inteligente şi dispozitive wearable la inteligenţă artificială şi maşini autonome – transformă rapid modul în care locuitorii oraşelor îşi fac cumpărăturile, călătoresc şi trăiesc,” a declarat Lou Celi, Director, Roubini ThoughtLab. „Fără o bază solidă pentru plăţile electronice, marile oraşe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre.”

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” oferă factorilor de decizie 61 de recomandări privind modul în care pot contribui la eficientizarea marilor oraşe printr-o adoptare pe scară mai largă a plăţilor digitale. Recomandările includ participarea la programe de educaţie financiară pentru a stimula includerea persoanelor nebancarizate în sistemul bancar, oferirea de stimulente pentru încurajarea inovaţiei axate pe extinderea noilor tehnologii de plată, implementarea sistemelor de plată sigure, cu circuit deschis în toate reţelele de transport şi multe altele. 

    Visa şi Roubini Thoughtlab au creat un instrument de vizualizare a datelor online care însoţeşte studiul „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale.” Cu ajutorul instrumentului de vizualizare a datelor, utilizatorii pot creşte sau descreşte gradul utilizării digitale în fiecare dintre cele 100 de oraşe incluse în studiu pentru a explora mai amănunţit beneficiile unei lumi mai puţin dependente de numerar.

    Companiile, autorităţile publice şi consumatorii din Bucureşti ar obţine beneficii nete de 400 milioane de dolari (peste 1,5 mld. lei) anual prin creşterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacţiilor electronice în totalul plăţilor realizate în capitală.

    Beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an dacă Bucureştiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăţi să fie efectuate prin mijloace electronice. Aproximativ 50% dintre plăţile totale efectuate în Bucureşti în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăţi digitale procentul urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 mil. dolari, cele pentru autorităţi la peste 600 mil. dolari, iar cele pentru consumatori la aproape 100 mil. dolari. Roubini Thoughtlab este o companie de cercetare bazată pe date economice şi probe, care a inclus în studiu 3.000 de consumatori şi 900 de companii din şase oraşe (Tokyo, Chicago, Stockholm, Sao Paolo, Bangkok şi Lagos) aflate în anul 2016 în etape diferite de maturitate în ceea ce priveşte plăţile digitale.

  • Preşedintele instanţei supreme cere Parlamentului retrimiterea proiectului legilor justiţiei la MJ

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, transmite, prin intermediul unui comunicat de presă că, parcursul propunerilor de modificare a legilor justiţiei demonstrează că nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro