Tag: actiuni

  • După maximele de la BVB, încotro? Ce se va întâmpla cu Bursa de la Bucureşti după evoluţia spectaculoasă din ultimele luni?

    Cinci mari companii de la Bursa locală – Transelectrica, Sphera Franchise Group, Iproeb, Antibiotice Iaşi, AAGES – le-aU adus câştiguri investitorilor de la 56% la 166% la finele primelor opt luni din an, în contextul în care piaţa de capital din România a rulat cu motoarele turate, marcând una dintre cele mai bune perioade din ultimii ani. Se va menţine impulsul şi în lunile următoare? „Greu de spus”, răspund brokerii, care notează în acest sens posibilele efecte ale alegerilor din România şi Statele Unite, cât şi faptul că Bursa a pus capăt în luna august unei serii de 16 luni consecutive de creştere prin indicele dividendelor BET-TR.

     

    Se spune că „time in the market beats timing the market”, adică prezenţa îndelungată în piaţă prevalează în faţa strategiei de a prinde minimele şi de a vinde pe maxime. După recordurile recent marcate de indicii şi companiile locale, investitorii nou apăruţi pe Bursă se întreabă dacă şi când să cumpere, în timp ce aceia cu ştate vechi încearcă să găsească momentul potrivit de vânzare.

    Pe plan loca, Bursa de la Bucureşti a adus şi anul acesta randamente peste cele livrate de marile pieţe din vestul Europei şi Statele Unite, într-o continuare a trendului ascendent din 2023, susţinut de listarea istorică a Hidroelectrica (simbol bursier H2O). Pe fondul rezultatelor îmbunătăţite şi al evaluărilor scăzute faţă de altă perioadă, emitenţi precum Iproeb Bistriţa (IPRU), Antibiotice Iaşi (ATB) şi AAGES (AAG) au înregistrat dinamici de peste 100%, deci au dublat banii investitorilor în intervalul ianuarie-august.

    „Primele opt luni din an s-au încadrat în aşteptări. Luna august este o perioadă de concedii, în care lichiditatea este mai scăzută, dar am avut parte şi de surprize plăcute. Dacă facem o comparaţie indice pe indice, companiile de pe piaţa românească au randamente superioare celor din pieţele americană sau germană”, spune Ovidiu Şerdean, broker al IFB Finwest.

    Cel mai ridicat randament de la BVB, luând în calcul doar acţiuni cu lichiditate de peste 5 milioane de lei, a fost înregistrat în primele opt luni de producătorul de cabluri electrice Iproeb Bistriţa, a cărui cotaţie a urcat cu 116%, beneficiind atât de situaţiile financiare în creştere, cât şi de anunţul Hidroelectrica cu privire la semnarea unui contract de realizare a retehnologizării hidrocentralei Vidraru cu o asociere din care face parte şi Electromontaj, ca lider, contractul având o valoare de 1 miliard de lei. Iproeb face parte din grupul Electromontaj.

    Pe poziţia secundă, cu 112%, se află producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, care se găseşte de aproape doi ani pe radarul investitorilor de la BVB  datorită planurilor de dezvoltare ale conducerii, finanţărilor europene obţinute şi rezultatelor financiare în creştere. Pe deasupra, compania de stat se va alătura indicelui de referinţă BET pe 23 septembrie.

    Podiumul este completat de producătorul de echipamente industriale AAGES, ale cărui acţiuni au urcat cu 100% pe fondul creşterilor surprinse în rapoartele financiare la T1 şi S1. Prin comparaţie, benchmarkul BET s-a apreciat cu 19% în aceeaşi perioadă.

    Recent, Bloomberg – una dintre cele mai cunoscute publicaţii pentru mediul de business din lume – scria că piaţa de capital din România devine una dintre cele mai performante din Europa, investitorii fiind optimişti că raliul va continua pe măsură ce tot mai multe companii vor lua decizia de a veni la cota Bursei.

    Deşi economia României, cunoscută pentru creşterea sa rapidă, a oferit semne de încetinire în ultima perioadă, aceasta este pe cale să se revigoreze, ajutată de reduceri ale ratei dobânzii şi de o moderare a creşterii preţurilor, reiese din materialul Bloomberg. Îmbunătăţirea perspectivelor macroeconomice este combinată cu pariuri că Bursa românească va fi promovată de furnizorul de indici MSCI — posibil chiar anul viitor — la statutul de piaţă emergentă, de la actualul statut de piaţă de frontieră.

    Adrian Tănase, directorul general al operatorului BVB, a declarat recent că România „se situează foarte bine“ în ceea ce priveşte criteriile de accesibilitate pe piaţă ale MSCI pentru investitorii internaţionali şi are numărul necesar de companii listate pentru o promovare. Cu toate acestea, el a subliniat că piaţa trebuie să îndeplinească cerinţele de lichiditate.

    Între timp, unii investitori continuă să marcheze profituri consistente. De exemplu, Sphera Franchise Group (SFG), operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a consemnat o creştere de circa 57% a acţiunilor în primele opt luni din 2024 ca urmare a deschiderii de noi locaţii şi a situaţiilor financiare solide de anul trecut şi din prima parte a anului curent.

    Un randament similar – 56% – a fost înregistrat de Transelectrica (TEL), compania naţională de transport de energie electrică, în contextul în care tariful pentru servicii de sistem a crescut pe timp de vară cu 40%. În plus, proiectul de investiţii din fonduri nerambursabile pentru majorarea capacităţii de integrare a noilor surse regenerabile de energie din Dobrogea a susţinut interesul investitorul din această perioadă.

    „Fără a face recomandări, vedem de câţiva ani un interes deosebit al investitorilor pentru companiile care acordă dividende, lideri în sectorul în care activează şi companii care au un management proactiv, răspund la întrebările investitorilor şi au grijă de imagine şi de rezultatele financiare”, spune Laurenţiu Felea, senior broker, Goldring.

    La începutul lunii septembrie, indicele BET afişa o creştere de aproape 40% în dolari americani în ultimele 12 luni, fiind a cincea cea mai bună evoluţie din peste 90 de indici bursieri monitorizaţi de Bloomberg. Chiar şi după o uşoară scădere în luna august, indicele se află aproape de un nivel record, urcând în 13 din ultimele 15 luni.

    Listarea din 2023 a Hidroelectrica – în valoare de aproape 2 miliarde de euro – a atras tot mai mulţi investitori străini în România. De asemenea, debutul companiei a reînviat interesul local pentru Bursă, crescând evaluările şi volumele de tranzacţionare — deşi acestea din urmă rămân scăzute comparativ cu standardele internaţionale.

    Agenţia americană de presă scrie că BET are acum aceeaşi evaluare price-to-equity ca a indicelui de referinţă al pieţelor emergente MSCI, în timp ce cea mai mare piaţă de acţiuni din Europa de Est, cea de la Varşovia, se tranzacţionează la un discount de aproximativ 30%.

    „În anul 2023, multiplul la nivelul median al bursei este în creştere faţă de 2022, este undeva la mediana ultimilor 10-12 ani. Aş putea spune că este sub PER-ul (raport capitalizare/profit net – n.r.) din marea majoritate a pieţelor de capital din Europa de Vest, dar aici poate fi o serie de explicaţii, pe lângă mărimea şi lichiditatea pieţei, capacitatea de a atrage investitori”, adaugă Sorin Petre, partener valuation & economics, PwC România.

    Dacă un PER mai mare poate sugera fie o supraevaluare a unei companii sau unui sector de activitate, fie aşteptări mai optimiste din partea investitorilor, un PER mai mic poate indica faptul că un emitent este mai „ieftin“ decât alţii, adică este considerat sub-evaluat. Indicatorul poate fi interpretat ca numărul de ani necesari pentru ca preţul plătit în prezent pentru o acţiune să fie recuperat din profituri, în cazul în care acestea rămân constante.

     

    În ce mai investim

    În topul scăderilor de la BVB din primele opt luni, primul loc este ocupat de operatorul de terenuri agricole Holde Agri Invest (HAI), companie listată pe piaţa AeRO. Acţiunile au pierdut 40% în condiţiile în care 2024 a continuat să aducă noi provocări întreg sectorului agricol.

    Apoi, acţiunile grupului de IT Bittnet (BNET) s-au depreciat cu 32% din cauza rezultatelor financiare sub aşteptări, iar  producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex (CRC) a pierdut 29% pe fondul deciziei de a nu distribui dividende şi planului de reducere a costurilor.

    Fondul Proprietatea (FP) a coborât cu 24% în acelaşi interval, notând în acest sens interesul scăzut al investitorilor de după listarea participaţiei la Hidroelectrica şi distribuirea ulterioară de dividende, la care s-a adăugat amânarea listării alor companii din portofoliu. Topul este completat de producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP). Aici, scăderea de 22% a cotaţiei a venit pe un profit mai mic cu 10% în T1 şi în coborâre cu 46% în S1.

    „Mai vorbim şi de riscuri specifice pieţei din România. Însă potenţialul de creştere poate să fie un element pozitiv pentru piaţa de capital de la Bucureşti. Perspectivele,  zicem noi, sunt destul de bune (…). Dacă Bursa va reuşi să atragă listări atractive, va fi o soluţie viabilă şi pentru fondurile de pensii”, continuă Sorin Petre.

    În altă ordine de idei, fostele societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) par să beneficieze din nou de interesul investitorilor după procesele de rebranding din ultimii ani. Astfel, toate cele cinci foste SIF-uri afişează creşteri ale acţiunilor în 2024, după scăderi pe linie în anul precedent.

    „La cele cinci SIF-uri mi se pare foarte interesant discountul cu care se tranzacţionează faţă de activul net, adică diferenţa între preţul la bursă şi valoarea unitară a activului net“, spune brokerul. Lion Capital are un discount de 70%, Evergent are 60%, Transilvania Investments circa 60%, SIF4 (Longshield Investment – n.r.) are 50%, iar Infinity Capital are 70%, deci discounturi foarte bune”, menţionează Ovidiu Şerdean.

    În august, Bursa locală a scăzut abrupt prin indicele dividendelor BET-TR şi a încheiat o serie de 16 luni consecutive de creştere, la capătul căreia s-a apreciat cu nu mai puţin de 73%,  în vreme ce volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului de vacanţe şi de raportări financiare s-au reflectat negativ în indicii şi cotaţii.

    Doar pe 5 august, indicele BET a pierdut 3,7%, cea mai mare scădere zilnică de aproape doi ani, investitorii internaţionali vânzând intens pe fondul datelor economice slabe din Statele Unite, corecţiilor din industria tech, aprecierii înregistrate de yenul japonez şi potenţialei escaladări a conflictelor din Orientul Mijlociu.

    Bursa a recuperat însă destul de repede scăderea, înregistrând între 16 şi 26 august cea mai lungă serie de creşteri de anul acesta, respectiv şapte şedinţe consecutive pe plus. Ultimele zile de luna trecută au dat însă startul unui nou trend descendent, în contextul în care investitorii se tem de o posibilă recesiune a economiei americane, sugerată de evoluţiile sub aşteptări din industria prelucrătoare, locurile de muncă vacante şi cele mai recente date privind salariile din sectorul privat.

    În consecinţă, indicele BET s-a depreciat cu 6% în nouă şedinţe de tranzacţionare consecutive, interval în care capitalizarea cumulată a companiilor româneşti listate la BVB a scăzut cu
    13,3 miliarde de lei, la 350 de miliarde.

    „46% dintre investitorii români investesc mai puţin sau vând între lunile mai şi octombrie, iar 29% încearcă să cumpere minimele generate de scăderi. Odată cu terminarea concediilor s-ar putea să vedem un aflux de investitori în piaţă, impulsionat şi de scăderile de dobânzi, dar şi de scăderile preţurilor acţiunilor. Sondajul eToro Investors Beat arată că există un număr mare de investitori care au cash în portofoliu, lucru care ar putea să sprijine reîntoarcerea pe creştere a burselor”, consideră Bogdan Maioreanu, analist al platformei de tranzacţionare eToro.

    Ce spun brokerii şi analiştii?

    Chiar şi după scăderile abrupte din ultimul timp, Bursa este în continuare pe plus cu 30% prin benchmarkul BET în ultimele 12 luni, iar asta în contextul în care indicele s-a apreciat cu 32% în 2023. În plus, perspectivele Bursei pot fi susţinute mai departe de implementarea Contrapărţii Centrale (CCP), prin care se relansează piaţa derivatelor la BVB, cât şi de promovarea în indicii MSCI şi continuarea programului de emisiuni de titluri de stat Fidelis, care a ajuns anul acesta la cinci ediţii, cu una mai mult decât în anii precedenţi.

    „Scăderile pot fi oportunităţi de a cumpăra acţiuni pe care investitorul şi le dorea în portofoliu, dar le considera prea scumpe. Sfârşitul anului vine şi cu alegerile din Statele Unite, care pot să aducă volatilitate în piaţa americană, cât şi pe pieţele internaţionale. Există în continuare perspective de creştere. Corecţiile sunt normale într-un ciclu de creştere a pieţelor şi investitorii care au cash pot să ajute în această direcţie”, mai spune Bogdan Maioreanu.

    În afară de BETAeRO, indice consultativ pentru pepiniera segmentului principal de la BVB, toţi indicii locali afişează creşteri de la începutul anului până în prezent. De exemplu, BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, este pe plus cu 2,2%, în timp ce indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-BK a urcat cu 9,2%, ţinând cont aici de valorile afişate în data de
    6 septembrie.

    BET-BK, indice de referinţă pentru administratorii de fonduri mutuale şi investitorii instituţionali, a crescut cu 12,6%, iar BET-TR, care include dividendele alocate acţionarilor, s-a apreciat cu 20,7%.

    „Toamna aceasta se anunţă una plină de evenimente (alegeri generale în România, alegeri prezidenţiale în SUA, raportările financiare pentru trimestrul al treilea) care ar putea genera volatilitate în piaţă. Tocmai de această volatilitate ar putea beneficia investitorii, mai ales în cazul emitenţilor cu raportări financiare bune şi perspective de dividend în anul 2025”, a declarat Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al casei de brokeraj Estinvest, pentru BM.

    Vorbind pe marginea aceluiaşi subiect, Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction, spune că acţiunile plătitoare de dividend reîncep să fie considerate interesante de participaţii la piaţă. Astfel, probabil că, din toamna aceasta, care va aduce inclusiv rezultatele la T3 ale companiilor listate, investitorii se vor orienta către acţiuni cu profil mai scăzut de risc, precum cele din sectorul de utilităţi.

    „Mă mai gândesc aici la emitenţii din industria energetică (mai ales cei deţinuţi majoritar de către stat), precum şi din sectorul bancar. În plus, emitenţii din sectorul medical (servicii şi medicamente) ar putea intra în vizorul investitorilor”, adaugă Marcel Murgoci.

    De exemplu, MedLife (M), momentan singura companie din indicele BET care activează în domeniul health/pharma, înregistrează o creştere de 42% pe acţiuni de la începutul anului, la o capitalizare de 3 miliarde de lei, conform datelor bvb.ro.

    Pe de altă parte, deciziile băncilor centrale privind reducerile de dobânzi ar putea ajuta companiile de tip „growth”, aflate în perioada de creştere a businessului, având nevoie de influx de numerar pentru a-şi pune în operare planurile de dezvoltare.

    „În piaţa americană este deja evident un trend care a început în luna iulie. Sectorul financiar, real estate-ul, acţiunile ciclice sau chiar unele regiuni geografice vor fi cele care vor beneficia de scăderea inflaţiei şi a dobânzilor. Aici includem pieţele europene, care sunt în acest moment mai ieftine decât cele americane din punctul de vedere al evaluării acţiunilor”, explică Bogdan Maioreanu.

    De altfel, randamentele pieţelor de capital din centrul şi estul Europei le depăşesc şi anul acesta pe cele afişate de marile burse vestice. De la începutul anului până pe 6 septembrie, indicele local BET era pe plus cu 13%, în timp ce BUX din Ungaria şi PX din Cehia au crescut cu 19%, respectiv  13%. La Paris, indicele CAC 40 s-a depreciat cu 2,4% în aceeaşi perioadă, în timp ce FTSE 100 a urcat cu 6% la Londra.

    Cel mai recent maxim atins de BET este pe 18 iulie, când indicele afişa un avans de 23% în 2024, la 18.750 de puncte. În prima jumătate din an, societăţile de brokeraj de la Bucureşti au intermediat tranzacţii de circa 30 miliarde de lei în S1/2024, pe toate segmentele şi cu acţiuni, obligaţiuni şi unităţi de fond, faţă de 16,6 miliarde în S1/2023,

    Printre factorii care au condus la evoluţia pieţei locale de anul acesta au mai fost creşterea numărului de investitori ca urmare a succesului ofertei derulate de Hidroelectrica, cât şi aprecierile înregistrate de acţiunile unora dintre cei mai mari emitenţi, precum producătorul de energie deja menţionat, OMV Petrom (SNP) sau Banca Transilvania (TLV). De notat totodată şi creşterea de la începutul anului a contribuţiei la Pilonul II de pensii private, cei mai mari investitori de la BVB, de la 3,75% la 4,75%.

    „Cred că vom mai avea volatilitate în luna septembrie; de obicei, nu este una dintre cele mai bune luni de tranzacţionare pe piaţa de capital. Nu mă aştept la creşteri foarte mari în perioada urătoare, ci la o consolidare”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring.

    Aşadar, la fel ca în timpul pandemiei, după declanşarea războiului din Ucraina sau chiar după scăderea de 3,7% a indicelui BET de luna trecută, cei care caută atent oportunităţi de acumulare sau intrare la preţuri mai „ieftine” pot avea automat de câştigat pe termen lung.

  • Inteligenţa artificială maschează slăbiciunile sectorului tehnologic: Cum creşterile spectaculoase din ultima perioadă nu reuşesc să reflecte realitatea generală a lumii tech

    Entuziasmul generat de inteligenţa artificială ascunde slăbiciunile din majoritatea sectorului tehnologic, unde multe companii sunt „încă în recesiune” după încetinirea din 2022, potrivit investitorilor şi analizei ultimelor rapoarte financiare, scrie Financial Times.

    Creşterile spectaculoase ale acţiunilor companiilor mari, precum Nvidia şi Microsoft, considerate primii beneficiari ai inteligenţei artificiale, au ajutat la uitarea lui 2022, un an foarte dificil, când indicele Nasdaq Composite, dominat de tehnologie, a scăzut cu aproape o treime. Însă, dincolo de aceste cazuri, o serie considerabilă de companii tehnologice care nu sunt axate pe inteligenţa artificială se luptă, la rândul lor, să-şi recâştige avântul.

    „În afara AI, în sectorul tehnologic nu se întâmplă prea multe”, a spus Tony Kim, şeful investiţiilor în tehnologie de la BlackRock. „Multe sectoare sunt încă în recesiune. Singura zonă cu o creştere reală este cea a inteligenţei artificiale.”

    Dustin Moskovitz, cofondatorul Facebook şi CEO al Asana, a subliniat recent dificultăţile multor companii, pe măsură ce Asana şi-a redus prognozele pentru restul anului.

    „În sectorul tehnologic, încă vedem efectele angajărilor şi cheltuielilor excesive de la începutul pandemiei”, a declarat el analiştilor. „Acestea se combină cu o incertitudine economică majoră şi cu nesiguranţa legată de dezvoltarea inteligenţei artificiale.”

    Ultimele rapoarte financiare arată că majoritatea companiilor mari de tehnologie au înregistrat o creştere mai lentă decât în trecut, multe dintre companiile mai mici intrând într-un declin activ.

    Companiile din subindicele IT al S&P 500 au înregistrat o creştere a veniturilor de 6,9% în ultimele 12 luni, potrivit datelor Bloomberg, în comparaţie cu o medie de 10% în ultimii cinci ani. Aproximativ trei sferturi dintre aceste companii au crescut mai lent decât media lor recentă.

  • Bursă. UiPath anunţă venituri de 316 mil. dolari în T2/2024, în urcare cu 10% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Acţiunile cresc cu 7,5% în şedinţa pre-market de pe Wall Street

    UiPath (simbol bursier PATH), compania producătoare de software de automatizare fondată în România de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, a înregistrat venituri de 316 milioane de dolari în al doilea trimestru din 2024, adică intervalul mai-iulie, conform calendarului american de raportări.

    Rezultatul este cu 10% peste cel din T2/2023. Între timp, rata anuală de reînnoire a abonamentelor (ARR – unul dintre principalii indicatori folosiţi de societate) a crescut cu 19% an/an, conform situaţiilor semestriale publicate pe site-ul companiei.

    Acţiunile PATH se apreciau cu 7,5% în şedinţa after-hours de pe Wall Street. Joi, cotaţia a urcat cu 0,16%, în contextul în care dinamica din ultima lună constă într-o apreciere de 46,5%.

    „Conversaţiile noastre cu clienţii şi partenerii ne întăresc convingerea că există o nevoie din ce în ce mai mare pentru inteligenţă artificială şi automatizare (…) Pe măsură ce ne uităm la restul anului, vom continua să ne concentrăm pe inovaţia produselor, pe orientarea către client şi pe creşterea eficienţei operaţionale în întreaga afacere”, spune Daniel Dines, care a revenit recent în funcţia de CEO.

    În ceea ce priveşte T3/2024, UiPath se aşteaptă la venituri de 345-350 de milioane de dolari şi un ARR de circa 1,6 miliarde de dolari. În plus, societatea a anunţat o majorare cu 500 de milioane de dolari a programului de răscumpărare de acţiuni.

    Din comunicatul privind rezultatele semestriale mai reiese că Ashim Gupta, actualul director financiar (CFO), va prelua inclusiv funcţia de director operaţional (COO) în cadrul UiPath.

    Compania este evaluată la 7,3 miliarde de dolari, după ce acţiunile au scăzut cu 46,5% în 2024, la 12,74 dolari pe titlu.

     

  • Ce investiţii în acţiuni şi titluri de stat au Dan Sandu şi Ştefan Nanu, preşedinţii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare

    Dan Sandu, director general al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID), are investiţii în titluri de stat în euro, dolari şi lei în valoare totală de circa 1,7 mil. lei (342.000 de euro), pentru care a primit cupoane de 18.200 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere de la 12 iunie 2024, Dan Sandu deţine de asemenea 80.275 de acţiuni la Intesa Sanpaolo Spa în valoare de 283.090 de euro, pentru care a primit dividende de 18.790 de euro. Dan Sandu a fost ales preşedinte al directoratului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare în noiembrie 2023 prin hotărâre de guvern.

    Acesta a fost în trecut CEO al Intesa San Paolo Bank România, membru în consiliul de administraţie al Volksbank, CEO Nextebank România, vicepreşedinte Millenium Bank, vicepreşedinte Citibank România.

    Pe de altă parte, Ştefan Nanu, preşedintele consiliului de supraveghere al BID, avea la 14 iunie 2024 titluri de stat de 15.000 de euro şi 4.000 de lei. Totodată, avea deţineri la 14 companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (161.600 de lei), ETF-ul BET Patria-TradeVille (1.390 lei) şi trei companii străine – Wells Fargo (1.220 dolari), Bank of America (811 dolari) şi Hewlett-Packard (563 dolari). Cele mai mari deţineri la BVB sunt Hidroelectrica (99.873 lei), Banca Transilvania (30.241 lei), OMV Petrom (11.256 lei), Nuclearelectrica (7.373 lei), Transelectrica (3.200 lei), Premier Energy (2.562 lei) şi BRD (1.894 lei).

    Ştefan Nanu este director general al Trezoreriei Statului din 2022 şi a fost preşedinte al Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) până în vara acestui an.

    Între 2018 şi 2022 a fost reprezentant al României la Banca Internaţională de Investiţii, iar între 2009 şi 2013 a fost reprezentant al României la Banca Mondială.  Banca de Investiţii şi Dezvoltare, înfiinţată în anul 2023 prin hotărâre de guvern, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne, este administrată în sistem dualist de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat.

    Din primul Consiliu de Supraveghere al băncii fac parte Ştefan Nanu – preşedinte şi 6 membri, respectiv George-Romeo Ciobănaşu, Dorin-Alexandru Badea,  Ioana Tănase, Gheorghe Marinel, Mioara Popescu şi Daniela-Elena Iliescu.ame Durata mandatului primilor membri ai Consiliului de supraveghere nu poate depăşi 2 ani şi nu poate fi reînnoită.

     

  • Trei sferturi din marile companii de la Bursa de Valori Bucureşti au înregistrat scăderi în august 2024, prima lună pe minus din februarie 2022 încoace

    Lichiditatea în august a fost la cel mai scăzut nivel din iunie 2023 încoace Au existat creşteri pe emitenţi care nu se află în top cinci lichiditate.

    Un număr de 15 companii din cele 20 de componente ale indicelui de referinţă BET au scăzut în august 2024, determinând un declin de 2,6% pentru indice, prima dinamică negativă din februarie 2022 încoace, adică de la izbucnirea războiului din Ucraina.

    Potrivit datelor agregate de ZF de la Bursa de Valori Bucureşti, cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate de Electrica (-9,8%), TeraPlast (-9,2%), Transport Trade Services (-8,8%), Fondul Proprietatea (-8,7%), Nuclearelectrica (-5,2%), Conpet (-4,3%) şi OMV Petrom (-4,3%).

    La polul opus, pe plus au fost în principal companiile de creştere din prima ligă bursieră – Aquila Part Prod Com (6,1%), Transelectrica (2,9%), MedLife (1,7%), Sphera Franchise Group (1,2%) şi Digi Communications (0,6%). Totuşi, acestea sunt acţiuni care în mod tradiţional nu se află în topul lichidităţii.

    „Datele financiare au ajutat mult emitenţii care au fost pe plus şi care în mod normal nu se află în top lichiditate. Probabil, nu a existat o creştere până la acel moment pe respectivii emitenţi, investitorii preferând poate să marcheze pe ceilalţi emitenţi mai importanţi care au crescut mai mult“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, pentru ZF.

    Volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului vacanţelor şi al raportărilor financiare semestriale s-au reflectat negativ în indici şi cotaţii. Scăderea din august a fost deloc suprinzătoare însă, ea venind după 16 luni consecutive care au adus o creştere de circa 46,5%. Lipsa de corecţii a trendului de creştere a produs un potenţial de scădere mai mare.

    „Este greu de spus dacă până la finalul anului de­pă­şim valoarea maximă pe care a avut-o indicele BET. Se pot întâmpla foarte multe în aceste patru luni rămase. Să nu uităm că vom trece prin raportările financiare la nouă luni. Un moment chiar mai important sunt alegerile generale, care vor avea un impact semni­ficativ asupra burselor“, adaugă Marcel Murgoci.

    De altfel, şi lichiditatea pe acţiuni la BVB a fost la un nivel redus în august. Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni pe segmentul principal în valoare de 1,02 mld. lei, cel mai scăzut nivel din iunie 2023 încoace. În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor (158.122 de schimburi), acesta a fost la cel mai scăzut nivel din aprilie 2024 încoace.

  • Acţiunile Fondului Proprietatea pierd 5% la debut după solicitarea surpriză a Ministerului Finanţelor de interzicere a răscumpărărilor, care urmează să fie discutată în AGA

    Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) scad la debutul şedinţei de tranzacţionare de vineri în condiţiile în care o solicitare surpriză venită din partea acţionarului minoritar Ministerul Finanţelor vizează interzicerea răscumpărărilor pentru “conservarea portofoliului”. Astfel acţiunile FP se depreciază cu 5% la 0,378 lei pe tranzacţii de 2 mil. lei în primele minute.

    ZF a scris astăzi că Ministerul Finanţelor, acţionar minoritar cu un pachet de 6,5% din Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), a solicitat completare ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor Fondului din 27 septembrie, la care se discuta bugetul revizuit şi altele, cu puncte legate de interzicerea programelor de răscumpărări şi conservarea portofoliului Fondului. 

    Astfel MFP vrea “interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii” şi “conservarea portofoliului actual, fiind interzisă vânzarea deţinerilor companiei: eventualele oferte primite vor fi analizate de către Comitetulu Reprezentanţilor şi vor fi supuse votului AGOA”.

    Ce spune MFP: “În vederea stabilirii noii potitici investiţionale a Fondului Proprietatea, ţinând cont de interesele acţionarilor în ansamblu pentru îndeplinirea pe termen lung a mandatului de investiţii al Fondului Proprietatea, precum şi a desfăşurării de către Comitetul Reprezentanţilor a unei proceduri de selecţie transparente şi competitive pentru desemnarea noului Administrator, este imperios necesar ca strategia de administrare a Fondului, pentru perioada 31 martie 2025 – 31 martie 2026, să vizeze şi să includă (i) conservarea portofoliului actual şi (ii) interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii”.

    Doar în aceste condiţii, noul Administrator poate dezvolta şi implementa o strategie pe termen mediu şi lung, având la bază un portofoliu solid şi stabil, care nu trebuie modificat în cursul procedurii de selecţie.

    Printre acţionarii Fondului se numără MFP, fonduri de pensii private (14,5%), investitori de retail şi alţii.

    Vedeţi aici convocatorul: https://bvb.ro/infocont/infocont24/FP_20240829172446_Solicitare-MF-completare-Convocatorului-AGA-27-sep-2024.pdf

     

  • Surpriză: Ministerul Finanţelor vrea ca Fondul Proprietatea să nu mai facă răscumpări de acţiuni, una dintre modalităţile prin care îşi remunera investitorii, pentru “conservarea portofoliului”. Finanţele vor şi interzicerea vânzărilor deţinerilor. “Eventuale oferte for fi analizate de Comitetul Reprezentanţilor şi supuse AGA”

    Ministerul Finanţelor, acţionar minoritar cu un pachet de 6,5% din Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), a solicitat completare ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor Fondului din 27 septembrie, la care se discuta bugetul revizuit şi altele, cu puncte legate de interzicerea programelor de răscumpărări şi conservarea portofoliului Fondului. 

    Astfel MFP vrea “interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii” şi “conservarea portofoliului actual, fiind interzisă vânzarea deţinerilor companiei: eventualele oferte primite vor fi analizate de către Comitetulu Reprezentanţilor şi vor fi supuse votului AGOA”.

    Ce spune MFP: “În vederea stabilirii noii potitici investiţionale a Fondului Proprietatea, ţinând cont de interesele acţionarilor în ansamblu pentru îndeplinirea pe termen lung a mandatului de investiţii al Fondului Proprietatea, precum şi a desfăşurării de către Comitetul Reprezentanţilor a unei proceduri de selecţie transparente şi competitive pentru desemnarea noului Administrator, este imperios necesar ca strategia de administrare a Fondului, pentru perioada 31 martie 2025 – 31 martie 2026, să vizeze şi să includă (i) conservarea portofoliului actual şi (ii) interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii”.

    Doar în aceste condiţii, noul Administrator poate dezvolta şi implementa o strategie pe termen mediu şi lung, având la bază un portofoliu solid şi stabil, care nu trebuie modificat în cursul procedurii de selecţie.

    Printre acţionarii Fondului se numără MFP, fonduri de pensii private (14,5%), investitori de retail şi alţii.

    Vedeţi aici convocatorul:

    Solicitare de completare a Convocatorului Adunărilor Generale Extraordinare şi Ordinare ale Acţionarilor Fondul Proprietatea S.A. care vor avea loc în data de 27 septembrie 2024

     

     

     

     

  • Bursă: Fraţii Pavăl de la Dedeman scad sub pragul de deţinere de 5% din cramele Purcari pe fondul majorării numărului de acţiuni al companiei

    Paval Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, fondatori ai Dedeman, şi care are investiţii importante la companii listate la Bursa de Valori, a scăzut sub pragul de deţinere de 5% din cramele Purcari (WINE), potrivit unui raport publicat marţi la bvb.ro.

    “Scăderea participaţiei Companiei în Purcari Wineries PLC la 4,971%, se datorează majorării numărului de acţiuni emise de către Emitent de la 40.117.500 acţiuni la 40.353.294 acţiuni, ca urmare a exercitării opţiunilor de achiziţie a acţiunilor de către un grup de angajaţi al Emitentului, anunţat pe 5 iulie 2024 de către Depozitarul Central. Compania a păstrat acelaşi număr de 2.005.875 acţiuni ordinare”, potrivit raportului. Investiţia Paval Holding la Purcari este echivalentă cu 31 mil. lei,

    În primăvara lui 2020 Paval Holding intra în acţionariatul Purcari. Vehiculul mai are participaţii la Alro Slatina, Electrica, Transelectrica, Conpet Ploieşti, Vrancart Adjud şi altele. Purcari are o capitalizare de 624 mil. lei.

     

     ​

     

  • Proprietarul grupului Clever şi-a transferat pachetul minoritar de acţiuni de la vehiculul prin care Digi orchestrează preluarea Telekom către o altă firmă

    Adrian Tomşa, patronul grupului Clever, şi-a transferat pachetul de 20% de acţiuni pe care îl mai deţine în West Network Invest SRL – firma prin care grupul Digi orchestrează eforturile de preluare a Telekom România Mobile – către o altă companie pe care o deţine integral, conform unei decizii a AGA publicate în Monitorul Oficial. Mai exact este vorba de Quantum Projects, firma legată de tentativa eşuată a lui Tomşa de a achiziţiona Telekom România Mobile.

    „Hotărâre din data de 21.06.2024 a adunării generale extraordinare a asociaţilor Societăţii WEST NETWORK INVEST – S.A. Subsemnatul, Tomşa Gheorghe Adrian şi subscrisa, Societatea DIGI ROMANIA – S.A. (Societatea), reprezentată prin dl Serghei Bulgac – Preşedinte CA şi Director General, acţionari ai Societăţii WEST NETWORK INVEST – S.A. (Societatea), acţionarii reprezentând întregul capital social, hotărăsc cu unanimitate după cum urmează: Cesiunea de către acţionarul Tomsa Gheorghe Adrian a tuturor acţiunilor sale, respectiv a unui număr de 4.800 acţiuni, fiecare cu valoare de 5 lei, la valoarea totală de 24.000 lei, reprezentând 20% din capitalul social al Societăţii, la preţul total de 24.000 lei, către S.C. QUANTUM PROJECTS – S.R.L., având J12/2537/2023 şi CUI 41166982, care acceptă cesiunea, preţul plătindu-se conform contractului de cesiune dintre părţi”, conform documentului.

    Quantum Projects este deţinută integral de Tomşa, printr-o altă companie, denumită ATTP TELECOMMUNICATIONS S.R.L.

    Grupul local de comunicaţii Digi (RCS&RDS), jucătorul dominant de pe pieţele de net fix şi retransmisie TV cu o cotă de peste 70% din numărul total de abonaţi, a devenit acţionar majoritar al companiei West Network Invest – vehiculul utilizat în tentativa de a prelua ce a mai rămas din afacerile Deutsche Telekom (Germania) şi OTE (Grecia) în România – operatorul Telekom România Mobile – chiar în ziua anunţului oficial pe bursă a planurilor de a-şi extinde dominaţia şi pe segmentul de comunicaţii mobile, 27 mai, arată un document publicat recent în Monitorul Oficial.

    Anterior anunţului Digi din 27 mai, Adrian Tomşa încercase să cumpere singur, alături de alţi investitori, compania Telekom Romania Mobile. Actele tranzacţiei dintre Tomşa şi OTE fuseseră semnate în noiembrie 2023 şi depuse la autorităţi pentru aprobare şi au fost retrase la finele lunii mai 2024, când OTE a venit cu un nou cumpărător: grupul Digi, împreună cu Adrian Tomşa şi Clever Media Network.

    În lunile de după noiembrie 2023, când a apărut informaţia că negociază preluarea Telekom România Mobile, Tomşa negase vehement orice legătură cu Digi şi acţionarul său majoritar în proiectul de preluare a TKRM. „Aşa cum am repetat de mai multe ori în ultima perioadă, nici Digi şi nici Dl. Teszari nu se regăsesc printre investitorii care vor prelua TKRM”, afirmase Tomşa.

    Digi România avea la finele anului 2023, conform datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii, 70% din abonamentele la net fix din România şi 72,7% din abonamentele la serviciile TV din România. Digi era la finele anului 2023 şi numărul unu pe piaţa de telefonie mobilă după numărul de contracte de abonament, cu o cotă de 34,9% (pe locul 2 fiind grupul Orange România cu 30,6%). Din punct de vedere al veniturilor din furnizarea de servicii de comunicaţii în 2023 Digi a fost al doilea jucător de pe piaţă cu o cotă de 26% (pe primul loc fiind grupul Orange cu 36,1%).

  • Se adună norii unei noi crize? De ce a strâns legendarul Warren Buffett un munte de cash şi pentru ce se pregăteşte

    În lumea financiară, niciun investitor nu atrage mai mult atenţia decât o face Warren Buffet. Atunci când face o mişcare, investitorii mai mici încep să calculeze ce ar putea însemna pentru portofoliile lor. Recent Buffet a redus participaţia Berkshire Hathaway, congomeratul de business pe care îl conduce, la Apple şi a început să îşi facă rezerve de cash, motiv pentru care tot mai mulţi se întreabă dacă nu cumva o nouă criză financiară este pe drum, scrie The Economist.

    Rezervele de cash ale Berkshire Hathaway au crescut de la 189 de mld. dolari în primul trimestru al anului la 277 de mld. de dolari la sfârşitul lunii iunie. Anunţul privind vânzarea acţiunilor Apple a venit într-un context sumbru. Bursele din întreaga lume scădeau vertiginos după ce datele privind economia SUA au provocat îngrijorări cu privire la o eventuală recesiune a celei mai puternice economii din lume.

    În lumea investitorilor numele lui Warren Buffet a căpătat dimensiuni aproape mistice, el având porecla de „Oracolul din Omaha”, pe fondul strategiilor şi succesului de care se bucură pe termen lung.

     Zecile de mii de investitori care se adună la reuniunea acţionarilor Berkshire Hathaway sunt mai degrabă discipoli decât vânători de acţiuni. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că unii  observatori văd acumularea de numerar ca pe un semn rău.

    Investitorii au remarcat că Warren Buffett a început să strângă cash şi la mijlocul anilor 2000, înainte de criza financiară globală, ceea ce i-a permis să se afle într-o poziţie superioară pentru a cumpăra acţiuni, într-o perioadă în care companiile vindeau acţiuni la preţuri reduse pentru a face rost de bani.

    În ciuda misticismului care îl încojoară pe Buffet, cei care i-au studiat deciziile au reuşit să facă lumină în privinţa strategiilor sale.  Într-o cercetare publicată în 2018, Andrea Frazzini, David Kabiller şi Lasse Pedersen, toţi de la AQR Capital Management, o firmă de investiţii, au descoperit că performanţele superioare pe termen lung ale Buffett pot fi explicate simplu. El a cumpărat acţiuni de la companii stabile la preţuri ieftine şi a aplicat în mod continuu efectul de levier. Pe scurt, el s-a folosit de banii Berkshire sau de împrumuturi pentru a cumpăra acţiuni ieftine şi de calitate care să genereze profit solid şi garantat.

    La fel cum explicaţia pentru performanţa sa extraordinară este mai degrabă perspicacitatea decât magia, la fel este şi motivul pentru acumularea de lichidităţi a  Warren Buffett.

     În mai, oracolul din Omaha a declarat că investitorii săi ar trebui să se aştepte ca el să vândă acţiuni şi să acumuleze rezerve din două motive. Unul este că se aşteaptă la o creştere a impozitelor pe câştigurile de capital şi doreşte să îşi realizeze profiturile înainte ca acest lucru să se întâmple. Celălalt motiv este că vede puţine companii ieftine, de înaltă calitate, în care să investească.

    Noul teanc de cash al dlui Buffett este, fără îndoială, enorm. Berkshire Hathaway ar putea, dacă ar dori, să cumpere McDonald’s la preţul actual al acţiunilor lanţului de fastfood şi să rămână cu 80 de miliarde de dolari, sau să achiziţioneze mai multe acţiuni Meta decât are Mark Zuckerberg, şeful firmei. Dacă pieţele vor intra într-o recesiune severă, miliardarul american se va afla din nou într-o poziţie de invidiat, putând să achiziţioneze firme care se tranzacţionează la reducere şi să-şi joace în continuare cărţile care l-au făcut celebru.